Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)
1921-04-22 / nr. 54
#fl« iS: aHuÜ&dM) Dotocrat Ungurii nu se astâmpără Nici an moment ungurii nu sa fi nunțat stagile, prin propaganda ia străinătate, pentru «epirstlile Io? ia redobândirea provinatilor pierdute ți la refaceraa Ungariei milenare. Un nou război “fiind pentru m msni o imposibilitate d’bu o nebunia, Ungaria băută continuă ostiltățile contra noastră prin propagandă In interiorul țării spiritul da ravangă esta hrănit in mod oficial prin manifestări ca dinvalirea celor 4 statui ale iredentei din Budapesta; in țările vistorioase propaganda ungurească tomenteasă nemulțumiri și comploturi ca acele din Ardeal, la străinătate in sfârșit sa cultivă cu toate misionaele posibile idei« că pacea de la Trianon a prefăcut criestiuna» ungurească intr’un focar permanact de neliniște in Europa centrală și că pericolul onor nou conflagratiuni europene nu va fi tăta timp, căt Ungaria dispărut anu-și va fi ndobăndit „unitatea“ pierdută. Cum să se ia insă Statelor victorioase provinciile deslipite de Ungaria, dacă războiul este Prin plebiscit, zic ungurii imposibil? De aceea toată propaganda ungurească se concentrează asupra acestui punct plebiscitul devine platforma solului ungurești intregi din străinătate impotriva noastră. Acei cari s’au însărcinat sa facă această agistiune pe tema plebscitului in folosul Ungariei sunt socialiștii unguri. Redus pe plenul doilea in viața politică a Ungariei al in urma infrăngerii bolșavismului unguresc—partidul socialist ,ungureșt faca acum sforțări de reculegeri. Pentru a și reface popularitatea d ;trusă prin colaborarea cu Bala Kufj, »I s'a pus intervisiul propagandei naționale ungurești in străinătate. Ori căt de reacționar, guvernul Horthy, nu se silește să între la colaborare cu urgisiții de „roșii“ cănd «i pot fi de un folos aspirațiilor naționale. Iată seoretul mijloacelor cu sari partidul socialist ungureâc lucrează in străisârgie. Avem informații, precisa că agenți partidului socialist unguresc cntreeră azi toate țările Europei din Scandinavia pănă in Italia fânănd pretutindeni o propagandă pentru ideia unui plebiscit în intensivă teritorii!« pe cari le-a pierdut Ungaria" Această acțiune se face mai puțin prin presă unde ea ar putea fi combătută, ci prin memorii și prin contactul personal cu organizațiile socialiste ale diverselor țări europene. Siopol rtcțiunii ungurești esta ca să convingă partidele socialiste străina ca fiecara viața lui să inceapi o acțiune politică in apact sens, si parlamante, prin cuvănt suri presă. Ungurii vor cu acest și prin chip ai mobilizeze treptat, treptat tot socialismul european pentru cama lor , speră că o acțiune simultană și concomitentă in toate Parlamentele Europene să creeze o atmosferă, un curent tot mai favorabil aspirațiilor ungurești. Este insă de văsut dacă sceasa acțiune ungurească va putea săi aibi vreun succes, este de văzut In special dacă ea va putea să căștige partidele socialiste streine. Avem informațisul că prima încercare a sooi'igiilor ungari a fos jacuta in luna Februarie cu opaaiunea congresului sosistgtilor din internațională a IV a ținut in ziua de 18 Februarie și următoarele la Viena La o consfătuire intinsă a diferiților șefi socisliști, țintă in dat, după inoheerta congresului, in vederea fixărei datei și programului congreșului viitor delegații ungari a ridicat chestuni a „persecuțiilor“ din Transilvania împotriva muncilor și urgurești și au cerut ca concusie ce unul din punctele principala din programul viitorului oosgres (protesta' ia Praga) să fia cererea de plibiscit pentru toata teritorile țări au fost dospite da la vreo țarlL^taurum d de la Ungaria) Propunerea ungureasca a Burnițe vie d sacruco și păsurile au fost iar pârția Namegași daiegați au ințeles că delegiții unguri nu fac decăt jocul polt cai da revanșă enguregu, vrii sa reproșat delegaților ungari ca dacă muncitorii in Transivania sunt pr:gonițî,nîiai vechiul regim unguresc al lui Tiza nu a fost mai blând cu ei. Astfel deocamdată propunerea ungurescă a întâmpinat opozițiile Delegații Budispectiei nu cu reuniții inși la proeoida lor. Ei speră că până la un viitor congres vor reuși să „pregătiască“ tgrebui mai bine și că vor putea prezintă rezaliate mai buni celor din Budapggia . Din parte na credem e gti că guvernul cehc-slovan eu va admite ținerea unei congres ca astfel da tendința in Pragr. Prop?gendiștii unguri vor trebui deci să marga in altă Capital. fotdtlil P:: Unii Provoacă mare indignare intre profesori și striderți faptul următor. Si știe că l a facilitatea noastră de Științi surd două catedre libere da fizică, aceste catedre sânt suplinite cu distuia competițța de t-nii profesori P Bogdan și Bekesg; aceasta nu este de loc pe placai a câtorva din profesori fiareni cu orice chip să pătrumdă la Universitatea noastră câți mai mulți străini. in consecință dl. și d-na Molier secondați de dl. Velcovici și Sanielevici au propus și susținut cu ispărjire ca la uns din vciste catedre să fie adus un oarecare d Epstein, ridicat de d lor si rangul de mare savant, de fapt acet d. Epstein a fost docent la Universitatea din Moscova și actualmente se găsește in Germanii. Consiliul facultății de Științi s'a opus categoric pentru această numire, insa protectorii d-lui Epstein nu s'au mulțumit in acest results și au adoptat altă formulă : in consiliul ce a avut loc tri lot d-nii Miller, Vt.’cGici, Sînieleviei și d n* Millr (trebue de știut că nici unul dintre aceștia nu este profesor la fizică toți fiind matematicisnî) au propus ca să se facă intervențiani spre a se duce dl. Epstein pentru a ține un curs libr de fizică in altă timp de 5 ani consiliul a admis aseastă soluțe. Nu vom analiza de loc motivele consiliului de a hotără accasa, insă suntem in tot dreptul da a re întreba . Este azi timpul să se aducă profesori străini indiferent de ce origine și naționalitate și să se plătească cu le furi enorme căci d. Epsten nu va veni să lucreze de amorul artei la Universitate ia noi ci numai in schimbul unei bune remumerați; azi când toți profesorii Universitri au remis Indignați de reduceri la ce s’au fieret la Ministerul de Instituție, azi cănd Ministerul nu. a vrut să aprobe un singur confererțist sau asistent Ii nici o facfiltile furniri de care se simte o reală necesitate mai ales la invițămăntul aplicat, cănd in laboratoriile noastre ne se pot face cu serile aplicate din cauza lipsei de gazolină care de fapt ar nece i as'U îs foarte mic chinUIă pentru a da nes'bilitate studenților care fas fac fie I reale pentru in' ^ trețmeres lor aici, să-și apropie 1 CHa știPt^'C pro^sorlilor pe care, I îi avete. astfel fii.id avem con Itingirea cu' nU" .Sensul ' Uoiver- I sífar și nici ministemul de instruct I tie ms va impuși punctul de vedere ai asocis*! sot Mora Miller, Velctinci și Siaielevici, ‘ care cu ‘drept cuvânt #r so&stâian scan* I "dai, negijind atatra nevoi «ele I simte Universitară noastră pentru a ne găndi la dl. Epstein. I ■ [UNK] [UNK]»■ [UNK]i» ■ ■! Mipmni «■»»"■ [UNK] [UNK]i ■jin fii 14tkt st Primirea bolnavilor in spitalul Sf. Spinei In fo ■ă îî d : - ca E ■ üopii Casei Sff. Spiridon chior pub'î'M’ 'n anal asupra multe ziare facile, reUdiv la niș’e abuz.uri ale unor medici de ai Spitalului centra', im personal ajutător, nes'd comunicat că asemeni denunțuri s’au prinții'și la Epítenie, că insa ’%% Hisă de dovezi nu s'a ■ putut până acu'pa lu%/jtici o măsurăp Și fi numit. pmS zăpâd oddri fdȘj%j.sm pr imii $c tmdici sprrji cSuH 1 rer In soal 'a bolnavilor cu mijloace, lucrul n’ r fr bui s,îj ingrijsssM publicat, căci in ai cemenia caz neajuns n'ar fi de cât pentru casa 8Hfaiului, care are și ea dreptul de fi primi plata cuvenită pentru că Ufatex și [pentru medicimenti fo date bolnavilor cu mijloace, pentru care este un regulament carere speră că in curând va fi pus in vigoare ; că dacă insă este vorba de a se refuza primirea In spntal a unor bolnvi care nu au mijloace de a plăti sama ce li se pretind", acsta ar fi o faptă nedemnă, pentru care evidențieste că, de îndată ce s’ar aduce la cunoștința Epitropiei un fapt concret și însoțit de dovezi precise și bine controlate, s’ar lua desigur măsurile cerute de imer furări și farda n'ar râmă ea acoperită. Până acumi insă,publicul este fugat a nu prini.de cătru rezervă svonuti de nitură a atinge onoarea și presiunul profasorilor noștri de Si dm și a medicilor Csei, de natură a lovi in bunul renume al Ceștii Sft. Spiridon. J s * întrunirea avocaților Domnii Ivoesti simt invitația sa intra it Joi 21 Aprilie curent orra 4 saaaătata prin localul Cerc Iii Avonaților, pentru a continua discuția asupra anteproa&tului de organizara al corpului de avocați și alegerea delegaței pentru congres. Dl.uj. Csnaoăa șeful partidului Democrat din Iași și deputat, au trenul de asatră a plecat la București. In Locul d-’ul Kroussu, care a fost numit pa stea de 1 Mai subdirector I in direcția «sinsterului de interna va fi dchgst ca director al Prifestsrei I de județ, d. Gh. Te^yeehe, administratorii plasei Tuzla. — I I [ I, I I VINERI 22 AFnlJbm 192 , in inormantarea lui Teodor Maxîmovici Eri după amiază a avut loc inmormăntarea «,alt regritatislui Teodor Maximovici. La orala 8 p. m. s’a oficiat la orz pusînța defunctului slujba religioasă, prezența islailiei și a nanăstogilor I prieteni si lui Msximovici, eft si el peteni a avut. Se aflau artiști ,dramatici, ziariști, publiciști, prof fsov*i etc. cu toții conducând la lolovn-il da veci pe lcul și blândul I Tadiriță Maximovici. I l’«a dat onorurile militare, fiind decorat. Gortejul fanebra s’a pun la mișcare priind de la locuința dsfunctului din str. Sasărdan, ^pina la cimitirul Eternitatea unda a avut loc in mor-Hîănisrec. Toată, lunea l’a plăns, căci era un om a'98 și un bun țegan Dumnescu să’i aibă da acum in spara. * Ajuna la cimitir,siorhul a fost coborât da prieteni gi așezat pe un patu’alb acoperit cu coroane și flor?, in f ța capelei. Prododul a fost oficiat de preotul Niculea, protoareul orașului, impriună cu preoții Păun gi Agépi. După tarmnarea prohodului, Părintele înculea intr’o mișcătoare cuvântare relevă personalitatea defunctului, omul mancei si ai cinstei examplare, care B’a atins indaplinin Ida și istoriă. Maximovici era iubit ’ de toți ieșenii El prin concursul său netermuirit, a contribuit li pripăș’rea biserîc"i și a tuturor institcțiunilor "cultrale și filantropica din localitate.Părintele N calea iocbaa ragăni pa da riata soție Bălăiască iu regretase tuturora o ușoară mânasie, iar p m rea durere 03 o doboară. Și prietenii au coborât corpul ra I grettului nostru amic in lăcașul de veșnică odihnă. s—• Doi membri ai Ligei Gonsumatorzilor din Iași, împreună cu d-nli delegați ai ministerului de Comerț pentru coabitarea speculei sunt invitați urgent pentru Sâmbătă 23 Aprilie 1 ° 21 orile 6 eoara fix in localul Corporații din str. Alexandri No 9 la ordin a ziei fiind chestiuni foarte importante cn osaza sfintelor Sărbători. Cât’țauiii lașului care știu pa negustori ce speculează contregația nu înștiința fie prin scris fie personal In sediul Ligei str. Universității No. 81 ; la d. Carp visa președintele Ligii. ? ■ Academia Română a incunoștiințit • I Direcțiunea Școalai de Beils Arte din 1 localitate, ik ÉtonsurBUl pentru premiul ÎOEn Le conete du Nouy, se va ținea intra elevii acestei acvelii cu începere de la 9 Mai a. c Elevii doritori să participi la acest concurs, igi vor înainta cererile Directianei Școalei cel mai tărziu până la 6 Mai a. c. Acceleratul Bucuiigti-Cernăuți, va fi pus in dircu aț’ci, cu începere de la 25 Aprilie. Un caz de tifos exantematic s’a constatat astăzi la spitalului secția dlui dr. C. Bacaloglu Spiridon, ia 1 Bolnava Grill Tonea a fost imediat expediată la Isolare La parchetel Tribunalului local s’a ? primit o plângere. o boan'toriosă din satul Slobozia contra învățătorului Zima oara ar fi invaat niște sume de bani de undă §1«, in scop de « ce | d 'ca la București pentru a se obține I păsssăat . D administrator al PBga Cedru i s -a dpus resortul, isr eri a plecat la f&istoccluid procuror CerBc. Știri din judf ț sistă că se sisaie o rașre lipsă de ploaie.. In spaaiai pă- ? | gn.aals suferă mai mult. Griul e pretutindeni rar, iar pasul sa subțiază din ciuta uscăciunii. Administratorii de plasă din județul Jegi, vor oferi o mari de adio dini V. Coscroiu, directorul pre-facturei Judenului, care părăsește Ia- | I I tanp 0 Wmamm P%|fei fm 1 fe» íMé afe mmvăt «An m ›m Numirile la Primăria Cum lași S’su făcut următoarele numiri la Primaries A fost avansat pa zius de 1 Aprile in postul de Șef al Oficiaînd Stărei Civila d, loan Duca, în lobul d-lai I. Duca a foat avansat ps aceiași zi d Petru Bgrippa, la locul d lui P. Scr paă a trecut d. Petru Șarbănescu, In locul d-lui P Șsibănascu s’a numit d. Simion Leshu. In locul d-lui 8. Leahu e’a numit dl. Sion. Pa zitia de 20 Aprilie ort. d. Andrei Bădărău a fost numit inspector Ila Dameniile Comunale Toți au depus ori Jurământul in fața d-lui Mihai Barcsa ajutor de primar. La 27 Aprilie, postul 6. D’Auunzio va ține În Florența un discurs cu ocazia sărbătorirei centenarului lui * Dante .Congresul avocaților se va ține in București in silele de 6, 7 si 8 Mai anul curent Până acum au sosit peste 30 ada-I si ani de la barourile din vechiul rai g tgi din provinciile alipite D na Pavlov, soția d-lui judecător . Boris Pavlov a dat naștere unui băiat, căruia i s’<* dat numele de Mircea. să le trăiască. Răscoalele țărănești din Rusia iau proporții. „ Izvestya“ oficiosul bolșevvie confirmă acest fapt. — Intr’o ședința a Sf. Sinod e’a hotărât crea res posturilor de preoți militari, băie unul da fiecare regiment. Sa știe din armata austroungară \ ființa de mult instituț'a preoților militari, puși sub conducerea unui episcop In armata română, in vreme de pace, nu erau aplicați preoți in serviciul armatei, ci nevoile sefletești ale Í soldaților erau împlinita de preoții do mir din localitățile cu garnizoane. Preoții militari pa regimente erau nasați in vreme de război. Ishripiriirirei la j Miroslava Luni s’a făcut Împroprietărirea in comuna Miroslava, in prezența d-lor PogorBni, prefectul județului, Ardea, consilier agricol, Preot Nițnlea, Protceraul județului ,și alta persoana. Locuitorii din această comună, având teren expropriat in inuindava sofiei* antă, au obținut stat terenul, cât și islazul necanar. Impositul pe salari] Sunt scutiți de impozitul pe salariu. Funcționarii, amploiații, impiegații, muncitorii etc., care primise un salariu brut cu orice alte accesorii până la inclusiv: 750 lei lunar sau 9000 lei anual in comunele cu o populație de peste 50 .100 locuitori; 600 lei lunar sau 7200 anual in comunele cu o populație intre 15.000 — 50.000 locuitori inclusiv și 500 lei lunar sau 6000 lei anual in comunele cu o popuație sub 15.000 locuitori. Pentru alegerea venitului impozabil se va scădea atât pentru funcționari cât și pentru muncitori câte 650,500 și 400 lei lunar sau sumele respectve anuale, după comunele in care se realizează veniturile, potrivit districțiunilor prevăzute mai sus. Așa dacă un funcționar sau lucrător din Iași are un salariu brut de 400 ei și spor de scumpete 400 lei, sau in total și 800 lunar, calcului impozitului se face astfel: din salariul de 400 se deduce mai intâiu 40, rețineri de 10 la sută In casa pensiilor iar din restul de 360, la care se adaugă 409 lei sau din totalul de 760 se scade lei 650, rămâne a se impune lei 110.