Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)
1921-08-05 / nr. 133
~rtm häh AUXTJER Hu. 133 li&fl&tíZto -M £ IPtFWMarCm*U*mm* ~a"2 IAȘI *.«KM WMiămmr ~2amtmsmmmmmmmi^m^mmKmmmfwmammm&mmmmmmimímmsiam l Mfemra onsmisticeí JW. 5^ JtífÍBa /Marta Astăzi Maiestatea Sa Regina, iubita și glorioasa noastră Suverană, își serbează ziua onomastică. Orașul Iași, alături de întreaga țară, ia parte cu cea mai vie bucurie la această sărbătorire și exprimă dragostea și admirățiunea cea mai profundă, urăndu-i împreună cu viteazul și gloriosul nostru frînge, zile multe și bune pentru a conduce și in viitor desenele acestui popor cu aceiași dragoste și aceteași înțelepciune. • Deși această sărbătorire nu o găsește in capitala noastră, ci in capitala Franței, bucuria noastră este cu atât mai mare, când vedem primirea strălucită ce o face poporul Francez suveranilor noștri. Trăiască M. S. Regele Ferdinand ! Trăiască M. S. Regina Jiania ! Trăiască Întreaga Dinastie!nde am găsit un bogat de circa & jam, milioana pe cara l'am ridicat la k'milioans. Sporul l’am intribuințat in refacerea străzilor, refacerea școlilor, bisericilor, biei comunala și ■ aparetelor comunale, cari nu mai fusesa reparate din state da răsboi. Apoi bugetul anului in ourB 1’ani Întocmit cu 12 rail, jumătate la venituri și cu 12 jumătate la cheltueli, alocăndu-se sume importante pentru refacerea orașului, din care o bună parte din lucrări s’au executat, iar altele se găsesc in curs de executare. O altă grijă a noastră a fost ameliorarea situației materiala a funcționarilor, cărora pe lărgă o primă de refacere a garderobei acordată anului acut, li s’a mai mărit salarul intra 25 - 80 la cute, iar in bugetul analei curent ii s’a făcut o nouă aporiza de 25 la cută pa la toți funcționarii statuici. In chestipetrăzdor, voi releva faptul că in urma stăruințelor d-ll Președinte al Comisiei Interimare dl. Ministru Petrovici a luat asupra Departamentului său reconstruirea străzei Socol», căreia î a afectat suma necesară. lucrarea va Începe curând și s’a scutit comuna noastră de o cheltuială și de -o grijă nespus da mare S’a refăcut Țicăul de Sus, Țicăul de Jos, soi e’au făcut și consolidări, fiind un teren fugitiv , S’au refăcut atrăsi la Eternitățai, Panteimon, Apadna, Labirint, Abater, Vasile Lupu, Marin, Transu, Scărieica, Codrascu...,, iar actualmente sa lucrează Strada Academia in asfalt, Strada Qării in piatră cubică, Strada Păcurari și Str. Uzinei. Rămâne de executat fără întârziere stradale Ștefan cel Mare, I. Brătianu, C. Negri și Elena Doamna. Dacă Dv. le veți executa in campania aceasta, ea va putea zice că lașul e pus pe roate, a circulabil și se va putea călători bine de la Gopon la Abator, Păcurari-Socola etc. ,fără a mai fi expus la accidente ca mai înainte. O altă chestiune neatinsă de dl. Fogonat a fost a piețelor, pe care le găsește puțin estetice Lipsa de numerar, da material și brațe, ne-eu impedecat a le da soluționarea cerută. Totuși d-sa va găsi tot materialul adunat și pregătit de serviciul tehnic și numai să găsească mijloace de Înfăptuire. Ii voi mai răspunde și in chestia gunoielor și regret că d sa n’a putut constata ceia ce a constatat Întreaga populație, că nici o dată orașul n’a fost mai curat ca acuma. Pe lăngă podarii obișnuiți mai sânt 70 bulovinșn), cari au fost inprimați pănă in esie mai lăturalnice străzi ale orașului și cari au fost aduse in esa mai bună stare de curățenie. O chestiune care n’a căpătat dezlegarea definitivă și pentru care ara mari regrete, este aceia a parcelelor. Am pus aci un Însemnat capital de muncă, «s’au pregătit toate lucrările, s’au făcut toate parcelările, evaluările etc. și vă voi preda măni 4 dosára £ can așteaptă numai votul de consfințire al consiliului. Intărsierea se datorește faptului, că nu s’a putut ținea [consiliu. Ar mai fi multe chestiuni de atins, căci pe toate tărâmurile ,și la toate direcțiile e’s depus“o muncă rodnică, care sănt siguri că o veți constata atunci când veți lua firul conducarei treburilor comunei, dar timpul sooot că nu mai permite. Și nu poț mncheia cuvântul meu, fără ca să adno de aci in numele meu personal căt și a intregei toaste acții, c lor funcționari ai comunei expresiu cea celor mai frumoasa sentimente de dragoste și de mulțumire. Nu vom uita nici odată devotamentul, munia și priceperea, cu care ne au secondat in acest interval, pentru a sluji interesele orașului. Cu cuvinte de mulțumire, îmi iau rămas bun data d voastră și vă am sigur că veți găsi totdeauna pe foștii colaboratori gata a vă servi interesele profesionale. Activitatea foastei adții comunale seia instalarea unei comisiuni intermare, d. Mihail Bortea, fostul ajutor de primar, a rostit o cuvântare in care a făcut o dare de seamă succintă asupra activitaței castei administrații comunale. Dăm în rezumat interesantă cuvântare a amicului nostru. Ob sine pe astăzi iosteizi nativi fetea toastat ad țil comunale și inoa pe ere nonei id ții. Vai recunoaște si ered ort toată loaana este de ecord, elad voi epeao, că nu poate fi o îndatorire mai spinoasă și mai anaveroastei acea de la o comută cum e Ieșul cere are stătea răni și atâtea dureri! De aceia, ca un „iubitor pasionat •1 cceatui oraș, ■& bucur de aaiguyprte ce ne-a dat-o noul Președinte, că va munci din răsputeri, pentru a face ceea ce n’a făcut incă nimeni pantru acest oraș. Aceasta ou stat mai mult cu căt in conducerea lui vor fi de astăzi 18 Primari—cum ne spune d sa, căci fiecare consilier va fi un primar. Socot ca coeasti sfirisție esta o chezășie pentru noi și o dovadă despre aceasta sunt competitiele, cari compun acest consiliu cum socot că n’a mai avut pănă acum acest oraș. — Și acuma, fiind-că dl. Președinte al Comisiei Interimare, a făcut para-oari constatări asupra activităței foastei acți, să-mi dea voia ca să-i răspund in câteva cuvinte de rodnica activitate pe cara noi socotim că am desfășurat o la comunft și pe care d-na se vede ort n’a putut vedea fiind foarte mult ocupat la județ. Voi incepe prin a spune oft la venirea noastră in fruntea Ad ției Coma t 50 Ban mtmaasa Jaletit Ja * Er a avut loc instalarea nouei comisiuni interimare, in prezența d.lui N. Pitrea, noul prefect al județului. In discursul său d. Pogoni, președintele comisiunei, nu și-a d‘at nici un angajament, ci a enunțat numai niște dorințe A ținut să vorbească și d. H. Suțu, care a adus atacuri neîntemeiate fostei administrației comunale și a schițat d.si programul pe care să-l execute d. Pagonyt. Și d. Jura a rostit câteva cuvinte foarte „tinerești“. Cuvântarea d.luil M. Borcea, fostul ajutor de primar, frenetic aplaudată, in deosebi de funcționari, o dăm in prima coloană a ziarului. Așteptăm la lucru pe nuull edil al Iașului. Bandiții in județ — Noi atacuri — Terorizarea județului da rătrs bandiți, continuă. Eri, jandarmul soldat @reța Neculai, din postul Calate, pe când se ’ntorcea din estul „Doi Peri“, pe drumul dintre Horpaz și Valea Adfuncă, a fost impușcat dintr’un tufiș in pulpa piciorului drept, glontele eșind prin partea opusă Soldatul căzu jos. După un timp, a fost ridicat de locuitori, și transportat la Spitaful Israelit din Ieși. Tot eri, fata Eaterina Iamandi, pe cănd venea din satul Sahit-Mănăstire, din comuna Voinești, a fost Întâmpinată de 4 bandiți, cari eșiră dintr’un tufiș. Bandiții purtau șepci rusești, ghete galbene și erau incinși cu centripense lare Aveau asupra lor arme. Unul avea un com. După spesele fetei, bandiții aveau și puști mitraere Unul dintre bandiți, întrebă pa fată, dacă iai sunt jandarmi in satul „Doi Feri“. Fata răspunse că nu știa. La aceasta, unul dintre bandiți trase un foc in aer, lovi fura și-i dădu drumul, cu asigurarea, că vor vizita curând satul. Ca măine vită in vigoare, ordonanța Comunală, după care pănea de calitatea întâia se va vinde cu 4 lei și pănea neagră cu doi lei. D. Gh Pompinian, a fost înaintat inspector fiender de clasa I-a. D. R. Suțu, epitrop la Spiridonie, a plecat astăzi dimineață in inspecție la Răsboeni, proprietatea Casei Sf. Spiridon. Dintre foștii consilieri everescani demisionați au fost intenționat prinși afară de dl. Grigoriu și d-nii Colonel Nădejde și Părintele Gorun. Deși venise ori să depună jurământul, nu mică le-a fost surprinderea când au văzut că sunt omiși și nu sunt strigați, căci telegrama cu numele noilor consilieri a fost ținută secret pănă la depunerea jurământului spre a nu stârni nemulțumiri. Este inexista știrea dată de unele ziare, cum că d. Mihail Borcea ar fi fost eri la gară spre a intimpina pe noul Prefect de Județ. D-sa se dusese la gară pentru a aștepta o rudă ce urma să sosească din București. VINERI , AUGUST 1991 , j. . • • tx. e* I. .ZPr Agapa colegială a tipografilor iată frumoasa cuvântare pe care a ținut o bătrânul tipograf C. Romano . Iubiți colegi. Se știe că în viața unui om sunt zeci șuții: se naște, trăește și moara. Cât ae poate da simplu și ce limpedes’ar părea înțelesul lor ! Dar cât e da complicat în realitate actl înțeles, în special pentru noi, muncitori de rând. Cată durere, cât sbucium, câte lacrimi se incheagă in popasul pe care îl face omul in viață. Clipe de fericire mai puține,și nu la toți. Eu unul, iînt dintre acei cărora le-a lipsit până în prezent cu desăvârșire acele clipe, care deși trec repede, totuși Iagft în urma lor o rcză luminoasă în inimale zdrobite. In aceste momente însă, mă eiuit superior tuturor celor fericiri. Căci cine ar putea tăgădui aceasta, când sa vede înconjurat, de atâta dragoste, de atâta ci«mă, de către colegii lui, cu cara a luptat și luptă, după puteri, spre a înfrânge preutățile din viață. Rândul rând le’au perindat alături domino colegi care ca și brazii loviți de trăsnet au căzut zdrobiți în acea luptă titanică pentru pâne, apoi colegi de ăosis și etate cu mine care nu au putut razista.Spre a ajunge să simtă oaia se simt eu in aneate momente și din cari doar foarte puțini au mai rămas, cu vlăstare tinere care astăzi, datorită timpurilor vitrega și frământărilor sociale au tămplele argintate fără vreme și în fine cu noua generație de la care sa așteaptă mai mult. Dragi colegi, STRU nedumerit și mă gândesc pentru ce această mare atenție, pentru ce aceastăt mare atenție, pentru ce această sărbătorire, pentru os înconjurat de atâta dragoste de colegi, și nu-mi amintesc ea să fi avut în vieți acel merit care să mă așeze astăzi sărbătorit în mijlocul D-voastră. Bisgarul poate care fi am e acela de a fi putut răzbate timp de 54 de ani prin acea pădure de aramă din povești, prin cara e solitaătresei cel mic și muncitor. In aoxietatea colegilor am foat vizat și bine și râu, dinpft cam fiecare ne perindea est prin acestea. E on neputință ca un om să fie toată viața model de cinste și virtute, Omni e supus greșelii după «ram poate am fost supus și,eu. Pe cât mi-a stat prin putință insă și după cât mintea mi a ajutat, am căutat să mă dau totdeauna In litmri de la lingușiri și promisiuni din partea celor Interesați și să merg înainte pe drum și spunou ca mi-am croit Și am mere ! Urmărit veșnic de fatalitate, eu nu am putut simți—după cum n’am mai spos nici o clipă de fericire. Și-mi perdusem nădejdea, mfi reamna&B8m. Iar am greșit. Văci iată că astăzi a venit și pentru mine acea ai fericită, a răsărit ncsa stea luminoasă care imi va lumina calea in brume de sile ea mi-a mai rămas. Iubiți Colegi. Sunt sărac în cuvinte prin care asi vă mulțumeac pentru dragostea ce-mi arătați și pentru doam ce mi-ați făcut, și ii vi descria ce simte inima mea in aceste elipe. Ziua de azi pentru mine, dragi colegi, e o zi Brâdtl, o și de la culegere, o zi care mă face aft nit trecutul cu toate care an fost a Ini, și on bucurie in suflet să mă uit in jurul meu, la D-voastră care nu ft inconjuriți, și on regret să mă gândesc la cei dispăruți prea de timpuriu din mijlocul nostru, care împreună on parte din noi, an luat inițiativa Înființării noo. „Unirea“ a lucrătorilor tipografi, on frumosul scop de a strânge într’un singur mănunchi tot ce este lucrător tipograf conștient de menirea lui, ca factor la răpăndirea luminei în popor. Societatea „Unirea“ da la înființarea ai și până in prezent a avut de luptat cu multe valuri, căci cei interesați nu vedeau cu ochi buni aceasta societate acre In mod pașnic căuta să cimentuiască legăturile dintre lacră