Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-11-26 / nr. 224

IAȘI PIAȚA UNIREA AN ÜL AL JEKLE*No. SO Barn lirfanai sarMuM Mm Sâmbătă W Noembrie 1921 INSERȚII ȘI RECLAME 2 le) rândul Un număr vechiu 1 leu Declarațiile d-lui Take Ionescu Jiscusil rostit la imita publică din Botoșani, ținută Dumineca trecută După note Stenografice a Domnilor, prietenii mei din boto­șeni mi aa făcut o adevărată, să spun cuvăntul potrivit ? ,surprindere (Râsete). Plecat din București ca să vid reinaugurănd una clubul ‘partidu­­lui democrat, afla­nd­ că a’a convo­­cat o intrunire publică ei deal sunt edenist să spun cuvântul meu cetățe­nilor din Moldova de sus. Numai asta vorba de partizanii cari ascultă pe șeful lor poliția, ceea ce vreți dv. să auziți este [cuvântul unui om din guvern aauaru­l ilustiuasi ță­rei, d­oi sunteți noi din toate parti­dele politice și mai ales cei­­ cari nu fac parte din n­o­i un partid­ politic, el numai din­­ partidul­­ cel mare al naț­unei oara nu se confundă cu cu­lorile politice ale [diferitelor cluburi. ‘ Guvernul rămâne Acum câteva zile mi ar­e fost mai grea si iau cuvântul dinaintea dva pentru efi atonei circula o legendă a­­nome că guvernul din oara ;fac parte este un guvern ajuns la slărgitul exis­tentei lui, și prin urmare părerile,lui asupra situațiunei fanmal au ulei o importanță, căci nu aparele care spu­ne este cel care poate să iasă­ zgssoft atmosfera. Ei bine, pot să vă afirm astăzi, si­­tuațiunea nu sare așa, că m­ort pentru multă vreme grija intereselor țarei rimăne in măinele acestui guvern și ei prin urmare faptele lui trecute și tendințele lui viitoare, an de ca să vă intereseze. Cam d’b Întâmplat această schim­­bare, sate leara indiferent Adevărul ,casta aste, pe acs­t adevăr mă bisai­e find ml adresez d-voastră. Dior, este evident, cam zicea foar­te bine d. Polizu, după un război ce acela prin care am trecut noi după invasiunea a două tre­mi din țara cea veche, după unirea­­ cu celelalte pro­vincii românești pe can­e se piardă ser de veacuri, după reformele cari au schimbat din temelie organizat­u­­nea statuia­ nostru, este eviden­t că, situațiunea nu poate să fe ,cl­­ară, ce guvernarea a­grea gi­că este cu ne­putință ca­­ Uniea să fie mulțumită. Rosanta este sigur, dar tot aga de­sigur este că nu ,e judecată dreaptă dacftt prin o i­mparsțiuce, și c­ă atun­ci sind se vorbește despre opera erst»! govern este bine să se [cercetete ce a moștenit și unde a ajuns. Vedeți, nu este vor­ba de o intru sire electorală un­de cere voiri ni­mănui și probabil că inzronîri elec­torale încă multa vreme nu se vor produce, căci ca este d­el un intens ca o țară si se arunce mereu in re­cunoscutul alegerilor gentra e. este vorba de alt­ceva : este vorba de lup­ta in contra unul mere vrăjmaș al liniștii publice in contra eceiui vrăj­maș ce se chîamă desnldejdea, adică Idaia că totul este rău, să n­u ia tu a'a Îndreptat, și că prin sumara in loc da a no trudi aeries ca locairrs asar grele [suferințe, tribu­e ?] ne punem într’un fel de doliu retfresceo și bi sistra : nu re porte nimic ! Desnădejdea nu er fi [justfieată. Guvernat in acești doni ani, și când sie icul ani impietez cSri nu e’au împlinit, de abia ce vor împi­ns peste câteva luni, a fost preocupat de cele mai grele probleme. Ofera infaptuită de gu­ver­n Can­diniiiu era restabilirea ordinei materiale și morale in stat. Cine Își aduce aminte de starea spiritelor In prmăvara anilor 3­920 și vede care este starea de Băiăsi.ț En poate să tăgăduiască?că n’a împlinit in costată privință un noi progres. A dor­a problemă d lor, era Iu hi[ darea [chertiurei agrere. S’a vorbit așa de mult de obezi’unea agrară, de chestunța 'iproprietărirei, in efit toarta de a te uita originile [e] Toată i piesa ar trebui să și educă m­i­nte, că primul cuvânt da expropriere, in afară de val dela 1907 pe care l-am a pus noi democreț’i In conciliul de m­ niștri predidat de Regele Carol, primul cuvănt de expropriere aran­­cat ta rei ca un [program de partid a fost rostit ia tosmns anului 1913, și că in­­ alegerile din primăvara anului 1914 două partide, partidul național liberal și­­ partidul democrat pe care 11 dirijam atunci cum îi [dirig și as­­tăsi, au­ mers înaintea alegătorilor cu programs! expropriere! v și al refor­mai electorale. Numai astfel s’a putut obțină cale două treimi in Cameră și Senat, cele două treimi cu care a fost posibil să se voteze exproprierea in 1917 la Ieși. Rămănea de făcut legea aere să aplice refoma constituțională Iași. El s’a făcut sub guvernul de la ao­­tu­l al d lui General Averescu Prin ea s’a sporit «intitstea du pămănt 00 trebu'a trecut țărănimei, și a’n fixat in chip «refla’tiv toate detaliile acea­­tei operațiuni, D lor n’a fost lucru ușor să se read­ve la chestiunea agrară in cele trei pârți sie țăr ei, și să as inohsie astfel opera legis­ativă in acsa ca privește una din reformele soarele cate mai grea de rsspirat. Ați văzut că cu toată opozițiunea, cu toata greutățile iatăsiptEa’e, s’a reușit să se Întrunească ac­e două tre­ia! așa că sifișurile prevăzuta in legen­da împroprietărir­e su devenit comstitu­­ționa­li A mai răus^s firește si se desăvâr­șească in f­pt impărțesla, să se sta­­b­isaacă valorile și să se p­ă;eas­ă prețul. A treia operă a fost opera finan­ciară, Reforma financiară Știa firește că in astă privință lu­­­mea nu posti să fie mulțumită, urca­rea împcațil­or nu poata provoca stă­sisem , ar fi din pîîtm ori­cărui guvern o necesit­­te că’și inthipaîBS- că că se potte re-s jertfe nori dela țară și să se aștepte !a mulțumire genere ă ori !a pîăcere Oîicenii vor da, disiger că ver da, insă că le și face p!ficere să dea, este că se ceară prea stuli și ne sentem o­ pli să ne iníhipníae așa ceva. O? »parru­ Insă situEțiunea fitism­­asă de la venirea setat!fi ’a guvern eu aitued­scan de aetisi. Act­ivi doi ?un defic­itsin bugetul SiBtoro­ era de doi fi cri mai mare dacă* ircetfirils și a cer, anul acest­a, in fiecare Sin?, inertuirile tivit »ai g*iri dac ft diete esle ereit an. Zir­­im’fdiDE „iheHfefcUle tx dir­ere“ p»n­tra cft cele extra criinisre“ pentru c ă cele extr­a«f rd­re­re fus­t­ierte ale trecutului, pertru rat’Rîeftr»a th­ere trebuie să se găsim s­te »ijlocce, &’e făcut I*pes tot progresiv pe venit Importul pe verii este o lecrețicce in țara nestită, insă ci dile cent de spiritul vremii. Ș­ tu ssnt partifin al i­storlte­ or indirccte, curi Etatulsi mai îtBixe și isi mo­ti pirtcui car in spiritci dessprrttic­ei vremeritor de fid­îi, ec­a cu repttirtă ce o par­te din sare nice sittulr­i tă eu cadă BBtpra celor cari în mijoace ® r mnttp, Deifid ssi se găsească tu gu­vern in Romin­a este ce doi fiii țese lispezitî 1 progresiv pe venit. Ac­i impozit e rep­ăcut dec grr ; der cam e­t lebeșts bbbî bîss po? est eu dsre c­e mată ți isbette că te costă peternic­, ci sete în atmosfera vremurilor ne-­as­tro Oamenii prevăzători fsc legiriri cari sfe­r ® potrivesscă un itmesista vriwri Ier­ior jeftin ca să priviră leg­itiri ,rai­re drepte și mai asp­e pentru cei rara posedă. Iată d­ocr concepț­a politică, oare s­presidist la reeastă cpe­tă £ ieseste­­ri. Acum, că vor fi unele iEornui de Snarsplat, nu­ er fi de mirare pentru că in toate Inorurile omanești se poat­­­te găsi ceva de Îndreptat și nimeni­­ eu poate să aibă prstențian&a să ne- 1 «s­irească soluțiunea, ce e mai pieptă, d­'ar da la icoeputi încă posa­i o.­­­dată, insă ceia ce este sigur. 0 fap­­­­tul că acest guvern a saogtenit o sta­­­­re financi­sră deplorab­lă, fără să fi moștenit da­ta guvernele trecute nici un p­fnct pentru imbunătățirea fi­­nanțelor, și că gorin amara ori­ce i^perfecționa ea ar putea găsi in ope­ra noastră, ea este singara cari a fost prezentată țărei de la război în police. Starea economică a țării Este dealgar grea si­usțiunea eco­­nomască. Da ce să ne ascundem ? Dar ce repetă tot tim­pul: suntem țară bo­gată. Așa care. Nu trebue­iosi est uităm că nu există țară bogată prin altceva­da căt pe în munca poporu­ui ei.­ Olanda nu a fost înzestrată de natură ; în toate acestea Olanda este o țară fi ar­ta bogată prin munca in­­tstită a poporului ci, muncă acumu­lată de veacuri. Bogăția unei țări. nu I stă Duma! in rodnicia pă^ăstnlul și I in zăcămintele siine’os?. bogația unei­­ țări stă in puterea de m­uncă a po­­poralui ei, in voința lui de a mutrei Și de a economiei. Acestea ene aa fi a­devărs în bogăție. Bogăția țărei nu ne d­a pe HLGB să da muncă, din potrivă, cănd aceeaa e fi o țară e bogetă, a­­ceasta Însemnează doar un m­oru, cât dasă vo­m și ne hotiră­ n să manela vom «vas rezultate meri, stupea na ne va fi un iad­ar. E oare da »ț­ara ea situețin cea neazu­st iconomică e fi sio­l?ea ? Dar n’am suferit noi invasiunea a două treimi din teritoriul vechiului regats? Dar ce sa luat vrăjmașii, de la noi, tot ce se pu­sa una și nuce cu lăsat de căt doar ceea ce nu se putea transporte ? Dar partea țârei că n’a cunoscut invasiunea, n’a suferit și ea din fapt de asui sifat care nu mai voia să se bată ? , Nu aveți aici exesa p!­ul niciului care a ars fără să fie coat in Botovani învasiunea unui vrăjmaș ? Dar regea furferă, pe oare eri am cerut o fată de la 1907, de a cărei netesitatea sco­ată furt din fâine convins, Isger, agreră n’a tu',bsret ea predufțiutîfa țăre­ ? În’ortîn­d un fel de producțiune cu un einil, nu ce crea istei o perioadă de trei*iț­m­e in rare un busbîî racuitetis, dar mei ale» calitatea și predneu: pimistnint nostru tribuire să fie mei z&icade cu­ n freer ! ? Bar secetele cari e'au tir nat tră ani do a­răndsl ? Dsi lipea­m !'f.re'cr o'e costum­erții rare știți n m?;t t’fii Indreptat ? Vă cdt-ccțî aminte ce erau drisur'le da fer act!» doi fiii și vediți se sort rzî. Ei blip, dzuă s­trrțicnea nsestră echncsiei a fott așa de grea la cât teste î fer țările țu av­ut preș voire pentrn a o indrep­a, %‘mix­i r­u tri­­bi o să o explice în chip: 1 primitiv tă de vini eetr * urnei gcvernal. De vilă rr­­eita givfrREi, »te un fotei de imprejurari ib?! presus de voința rsencppifi și care mi te pot îndrepta prin ad­­mirerea penj­eniior Ofta ce trebuie a fi te sebede sunt elementele îssi o nrl­tuesc e.trațnniB, ier nu ut&e’e perse?reicr fart iirig vre msuie ftrip d­Efciui. Trecutul dsel nx e de nefură­ră fntărs frffi deși ăd­jcip. D n po­trivß i» cre­d­ doi a­i cu tone g?cstile, cu tos­te? lip» rile, cu tesle nerore, tos­ă le?r'to simte că t» mere pro­gres a’a realizat. Pontica externă Este in 8 o altă serie de lucruri in rare progress!­iste desăvârșit, pertru fă acolo eu mai a­vet» de luptat tu e’rasfpre’e­ssrterîeîe, aco­lo in trsa de­îuptat de răz en elmen­tal suflete,re. Na faptul, că sânt mi­nistru de externe gr­efi această operă este opera pe care am cond­us-n ea, mă face că o pun in lumină dinain­tea dv., dar faptul că dacă in­ves­timm financiară și in cea economică noi cvesa m­ort un den­ar de făcut, in­vestim­ea politicii din afară am ajuns la punctul in care nu mai avesi nici un drum da făcut, nu mai avem de­căt să știm să păstrăm casa ca s’a rea­leat Dior, de’a răsboi incoace, in toate țările, caa saci Importante priocapare, aceea de care atârnă toate celelalte, sunt velațiunile internaționale. Pentru ea ? Pentru că prin acest răsboi, oaia n’a mai fostul altul In tot tre­cutul și cum nu va mai fi in tot cursul veaitnzilor viitoare, prin acest răsboi in care a’a putut oscenlisa intreagii, e’a răsturnat tot trecutul, ier viitorul este pe oala de con­­strucțiune In urma acestui răsboi totul atrauă tocmai de acele velssiuni interna­­țion­ale, cami mai inainte de răsboi eron considerstu mai mult ca lucruri cari nu intereseau fi direct popoarele, care interesează di?ar guvernele și pe diplomați. Problemela internați­­nale se con­siderau rezolvate pentru multă vreme dacă nu pentru totdeauna. Politics externă a României de la 1883 pănă la 1914, in realitate nu nași pănă la 1913, fusese politica le­gâturilor nesfărgite cu Puterile cen­trate, adică și cu aixena care stăpănia pe frații noștri de peste Cârpiți. Cea d’intăi lovitură ce »’a dat acestei politici a fost la 1913, cănd noi auz trecut Dunărea contra Bulgariei, sus­­ținută de Austria și alături de Serbia ra e­­ra vrăjmașa Austriei. Atunci cănd regime ta­e noastre au mers sub conducerea d-lui general Averea cu pănă la porțile Sofiei, in­cizăm­ai poporul striga: „«sergesa in Bulgaria @a să stingema la Budapesta“. Poporul ghicisa, și sumai un an mai târziu istoria avea sa i dea tostă dreptatea. Atunci la 1913, s’au supt legănni:l*s nefirești, atunci s’a plămădit politica 1 cea­re? 6 d n rare a iișit Romăniz intrepitS ; de astăzi d­x cere vă măn­driți dv. gi cu care se vor măndri mii rlfs ge hîrtu­iIe viitoare, (adl­ure pri­ magiie). Ei buc, rei rare in Edtvăr si» In i st­relit ta din 3 913, sm făcut-o eu forșinnțB clepî­tă, ne rădat coama unde mírgiiB De a-tfa tet nri de­h 3 914—19] 6 cm răscolit țera in trirgă și iei trr.văctit pu­tutindeíi zleboit 1,. războul ii cere evxa­tă 58dă etăț'a fii di> ai nrștri( m­eloius cere avea să ce l$ee atftes ruice ® aterißle, răsboiu! insă rare avea si fa ă d n RebÎd­a­d­a veche, din re­gi ci cnl »ie ds 7 milioare și ne» foiit de lume, țara eca issere rare f­ țte ast Pel uiu­a cu veze pe râie o are­gi cu gloria ei nepsrisoare, (A pisuiB previrgt»). Astfel la 1916, Ri­măria a Intrat in răstoi. E?f.m noi s'guri de ifbirdi? nostri, de; der »iclodiiä In refletul e’ek fă­găduit țării victoria Căt-â Si cerc cm să intre în răiboi, a cerecm r-n ei» gur întru i ti,șt indepiit cetest da!orla către c-menire și ditt?ria că­re frații de peste Carprț<. Ș. vă repet ș; *<? tezi care am spus- o totdeauna,­­hier daccă sgi fi și­ut că vom fi învingi chiar dacă egi fi știut că testă !? ns va fi cotropită, zbiîst­e­scă egi fi ît­ct rfi jertfele green să fie de seca cri­ntal ^sri, ircă ?și fi cerut miroîni pentru artistia unională, pentru că eșa re­poruncisu cele dera vesauri de robie a fraților noștri de sub jugul unguresc. (Ap’auze prelungite) Vîrtrtțîle poporului rimăresc au fost inednunate cu cnccea gl a ieșit o Fomănie cum n’a visat-o nici usor din contimporanii mii, fiindaă nimeni nu-și putea inahipni, ori așa vor hi intămplările !n căt din acelaș răsboiu noi să ne întregim și la apus și la răsărit, adică să na Întregim și in socoteala aliatului care și-a părăsit dator­a lui da aliat gi care prin ur­mare in mod firesc a văzut doară că a du­ce da la el Basarabia și elte prin­­se la vechea patrie mamă, la vechia Moldovă, la Romănia întregită (A­­plauze). Odată Insă România testati in ho­tarele­ai firești, odată înfăptuit Idealul nostru național, opera nu era ispră­vită Nimeni in lume nu trebue să fie singur. Di aci Înainte nimeni nu poata să trăiasti izolat. Veclnîi tii ori iți sunt prieteni, ori nu­ sunt vrijaaagi. * Neutralitete efectivă gi durabilă, sunt lucruri pe hftrite, nu sânt reali­tăți. De aceea d­oor, ceea ce am În­ceput la 1913 cănd noi ne am aflat cu Serbia g­­ou Grecia ca si punem la loc elementul turbulent din penin­sula Balcanică, de la 1913 Inovapa ns’aaj trudit să­ ducem la bun efărgit, să întindem această alianță de la Marea Baltică pină la Mediterana. Am făcut o, ou ce mimist și ou oftta greutăți vă puteți m­ohipui. Aplauze prelungite­. Situația internațională a României Da, am reușit a fi m­odeit aceste alianțe care fac ca de la Dantzig până la Marea Egee să putem călca numai pe pământ de ali­ți, pe pat minnț in care să ne simțim frați, să facem parte dintr’o colectivitate de 85 milioane suflete care cu toții stăm 6t?Era in mijlocul tuturor vijeliilor cari sr putea in viitor să vie asupra acestor părți a Europei (Aplauze) Aceasta a foat in trăsăturile ei cele mari poliția» externă a guvernului. « Să mai adaug, că sub noi s’a Încheiat definitiv convențiunea promisă deja guvernului d lui Vaid», prin care sa recunoaște unirea Basarabiei cu țara mamă? Să mai «dang regulare» chestiei Dunărei cum am voit noi ? Să mai sp arg la acum in urmă, fără să »obilizam un soldat, a» reușit să videxis rezolvată chistiunea Habs­­burgilor ? Adică să vedem hotărăt că eu re va putea nici­odată sus pe tronul vecinei noastre Organa nici unul din obârșia acelei dinastii, care torturase de vrafuri pe frații noștri, și care nu e’ar fi sutere de cfti tot cu grundul de a relua lupta in contra poporului nostru? Am asigurat astfel ,in chip trainic, situațiunea Ro»fisiei in­­ un|e. P« t să vă asigur, că nici odată fc’a avut etatul romăn o si­­tuațune internEt’ou Blft ca area pa care o are astăzi, repet, niciodată Și­ tu urez urmașilor noștri, de căt să fie fu stare să o păstreze așa cum le o­vom înca in orasul in rare vom pleca și să poată la rândul lor cănd vor pă­fu­i puterea să spunl că nu au pierdut nimic din moștenire» mor ai fi pe rare eu gîsit­o. (A­­pîauze). Acrește s*te sîturi­ m­ea, dar de aei înainte ? Dar câte nu sunt da făcut in țare a*Ggsta ? Dar nu avem noi de sficru ca­ să îmbunătățim [situația] nea­fisfuc­ată ? Dar nu știți Dv. că avem de plătit un »in­ssrd jumătate de besi­ri de tezaur care n’su fost Elffi’re de guvernul nostru, dar pe ca­re le am moștenit de la alt g­uvern, șl pe care trebue să la consolidăm la să pitim ridica valuta noastră ? O voce : Deli guvernul liberal. D, Take Ionescu, ministru de ex­terne . Intr’adm­s nu pronunț un nu­me de partid. Dar d’ersus voi să a« plinim reforma agrară ? Dar , nu »a­vem noi să vedem dacă nu legile fi­nanciare nu este ceva da schim­bar după ce vom face experiența? Dat

Next