Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)
1922-09-15 / nr. 450
m ANUL AL XXX-** No. 450 IAf 1 Oiftu &iparstohri lamocra Crisa orientală Războiul din Asie mică s’asimțit prin infringe«» deplină a Greciei. Acest rezultat nu e de loc surprinzător. Armata regelui Constantin era chemată să lupte pe un front situat la 800 kilometri departa de Grecia. Na oricare natiune poate să-și ia o atare misiune. Iată de ce ceea ce ar fi izbutit Angliei ori Franței, nu putea să-i reușească micului stat grecesc. De altfel bogatul material capturat de turci arată că armata greacă nici n’a luptat, intru căt războiul personal al Regelui .Constantin era impopular chiar in rândurile trupelor trimise in Asia Mică. Victoria lui Kemal Pașa e bogată in consecinți de ordin internațional. Diplomația europeană va avea mult de lucru ca să tempereze pretențiile Turcilor. Pănă acum era un fel de axiomă pentru această diplomație ca un teritoriu stăpânit de turci odată eliberat să nu mai reintre in patrimoniul statului mahomedan. Cu alte cuvinte Turcii n’aveau voie să cucerească nimic. Ei erau considerați ca intruși in 1897 Grecii au fost Europa. In infrinți de Turci la Domokos și totuși Turcia a perdus insula Creta, c#ht. «a fost alipită Greciei.Dar astăzi ? Albanezul Kemal Pașa n’a voit să se supună tratatului de la Sevres care gonea pe Turci și de pe țărmurile flonto*ști, cari pină acum erau recunoscute in Europa ca pământuri turcești. El și a organizat o armată cu care a spulberat ocupațiunea greacă in Asia mică. Kemal Pașa nu se mulțumește numai cu atât, ci pune in discuție întreg tratatul de la Sevres, cerând pentru Tarei străniterile și Tracia cu Adrianopolul și Constantinopolul. El pare hotărât a sprijini cu armele aceste revendicări naționale. Aliații, cari au făcut atâtea sacrificii in răsboiul oriental, nu se împacă cu o reînviere a statului Turc in Europa și nici cu stăpânirea strâmtorilor de către turci. In chestiunea strâmtorilor și România are interese capitale. Ei nu-i posta conveni ca Marea Neagră să devină un lac Kemalistosovietic și exportul nostru pe mare să fie la discreția Turcilor stăpânitori ai strâmtorilor. Din fericiri intre marii Aliați nu există nici o diverging asupra orientale. Ei se vor opune chestiei chiar cu forța veleităților lui Kemal de reîntregire in Europa a Imperiului Turc. Victoria lui Kemal pune și chestia dinastică in Grecia. Dacă Aliații nu s’au opus la revizionarea Regelui Constantin,acela care făcea politica ex Kaizerului, e sigur ca astăzi, când te a creat atătea încurcături, nu-i vor da nici un sprijin. Unele telegrame ne-au anunțat că la Athena s’au produs tulburări și că armata, intoarsă înfrântă de pe front, ar fi tras in mulțimea, care citea abdicarea Regelui. Cu acest priț, oricăt Regele Constantin ar avea trupe fidele, gata a împușca pe adversarii Regelui, acesta nu se va putea menține pe tron. Criza dinastică din Grecia nu se poate rezolva decât prin abdicerea lui Constantin in favoarea Diadoeului, care să facă apel la unicul salvator care este Venizelos. Totuși atâtea greșeli s’au comis de regimul constantinist, încât nici chiar Venizelos nu va fi in stare să readucă Grecia la situația strălucită de după rasboiul mondial. Oricum, criza orientală ce a survenit in urma infrăngerei Greciei este încă o pedecă serioasă la pacificarea deplină a Europei însângerate. Î Cătă hipocrieti Detractorii d*i** uzurpa • I ioni de azi al hi lui Tacher Ionescu, dau cu-i strălucită o dovadă a nervarii, care caracterizează intregudificiu politic al partidului IM. Declarațiile „elevului" Duca Ci ficat Titlaste» pentru țară Sub titlul de mai sus, ziarul «Patria“, organul partidului național din Ardeal, publică următoarele : Se cunoaște atitudinea presei liberale pe chestia constituirii Micei înțelegeri. Era pe vremea guvernului Averescenu, sub care politica afacerilor noastre din a-ti- .Vn* 3 J6/ Vnpt/Xț* JL viv Ionescu, factorul principal al injighebării acestei alianțe. Pe atunci înțelegerea celor trei State, la care acum a aderat și Polonia, erau in vederile partidului Și presei liberale - o simplă iim a „marelui european“. Nu era zi in care presa actualului guvern să nu combată și să nu zeflemisească constituirea unei alianțe, care mai târziu — după mai puțin de doi ani — avea să producă noului „metro european“ - președintele de azi al consiliului - succesele de la Genova. „Farse“ lui Take Ionescu, sprijină astăzi intreaga acțiune de politică externă a guvernului Brătianu. După Ginova, a venit conferința Micei Înțelegeri de la Praga, la care a participat din partea Romăniei d. I. G. Duca, ministrul de externe. Iată-l dar și pe „elevul“ Duca, cu aere de mare diplomat, entuziasmat de rezultatul conferinței de la Praga, unde declară insuș intr'un intetativ apărut in „Viitorul“— a domnit teamei deplină înțelegere și că grupul de puteri, adică Regatul Sârb, Cehoslovacia, Polonia și România constitue din ce in ce mai mult in centrul Europei, un factor de ordine, civilizație și de solidaritate“Așadar, farsa lui lghe Ionescu, Mica Înțelegere s’a transformat intr’un „factor de ordine, de Civilizație și de solidaritate“. Totuși, ne gândim, că nu sunt nici două săptămâni de cană oficiosul guvernului— intr’o expinere a situției politice mdivile—denunța opiniei publice politica externă a guvernului Averescu, sub care Statul nostru $și pierduse independența, Era același Take Ionescu in acest guvern, care condusese politica externă și țării, reușind sa realizeze constituirea Micei Ințelegeri, la adăpostul căreia guvernul actual iși orientează intreagia lui activitate politică din afara. p Bani ISFOlATn Vineri 15 Septembrie 1922 MSSERTH ȘI RHCLAMI & M ftniail MMWMW—8W .VU-V l$attafsftr wefercs X ift* Si anunți sați o îmbelșugată producție de aur. Calitatea și cantitatea sfccleinul acesta vor fi superioare, iar mpania fabricilor I se va prelungi cu cel puți?* ^00 ?fl | smîJ. Fabrica dzahar de la Chitilă va lucra ana cel puțin 5 luni, pe cănd anul tcut a lucrat numai o lună, rdtănd 5 milioane beneficii la tapfisul de Șase miliome. Suntem imăiÎiți că zahărul, tot scump se invinde. Speculatorii nu vor să știe nimic și de nimeni. Ca un colru. Cu ocazia S^rei bisericei din Perieni, intre ate cuvântări s’a remarcat acea a Protocreulaiudatului care a stat să-și faci complect datoria și față de astealml guvern. "]...,a apărut fio. 1 (anul 1) din rep) tktCÎ fTiÂW t?i~ fi, f.fif *« uf Y ” gan al amiciției franco-romăne, care apare la Iași, sub ingijirea devotată a dnui profesor universitar N. Serbam Școlile urinare încep cursurile II Ziua de 22 Septembrie o. pănă căni ț’n și inscrierile. De m’ni incăp ședințele Curții Si juri, SBBimei Septembrie o, Consulatul Republicei cehoslovaci din Cluj, comunică oficios, că viie pentru setățenii români pentru intrare in Repîrtorici cehoslovaci, resp. tracerea prin ea, n’a urcat la lei 200, in transa, reap, trecerea prin ea și in torferă a 1a lui 400. Inscrisrția la Conservatorul de muzică și diplomațiune, au fost prelați gita pănă Sâmbătă. Examenele de admitere, vor încep de Luni. — 8— I D. D. Popa, conallier financiar o i I a a fost solicitat a fi transferat 1 j Capitali. • ji I>sa insă renunțând, a remesia s asastft calitate la Ieși, reincepăndude sai serviciul. D. inginer Mironlsscu directori fabricat de cărâmidă durea, controlând o mașină, de 1 roai i-a prins măna stânga. Din femeii rdfca aua gravă. i Comitetul cercului didactic e’a h Itrunit sub președenția diui profan II Fideleș. Comitetul er a ocupat de statutul scătuit de numirea funcționarilor pblicii 8’s dsd la a se cerceta atitudinea ecoului profesoral din București, in aceată chestie după care sa va convoca o Întrunire plenară a mamirilor cercului didactic. » —*— Duminecă are loc la Camera de Cmerț o ședință a Sfatului Negustresc din localitate pentru a disci mai multe chestiuni, intra care și oc •titoirea unei bănci a negustorilor. « — a— Comitetul școlar al liceului de la Oltea Doamna a dispus ca data deshhiderei noului internat Înființat la In 1897 XXVIII Moare la Iași Miron Pompiliu, profesesor de limba romăni, tovarășul d iii Ion Paul la alcătuirea celor mai complecte cărți de cetire. Miron Pompiliu a adus servicii reale școalei și literaturei. De loc din Crigana, de lăngă Being, și-a făcut studiile la liceul din Oradea Mare, iar facultatea de litere la Iași. A fost profesor la școala centrală, la școala militară, la institutul Humpel și la liceul internat. Era membru al Junimei, acorda la Convorbiri Literare poaiii lirice și critici asupra cărților didactice. Lui i sa datorește prima i Qolecțiune de Balade populare. Tronescu a fost numit profanor la școala de Belle-Arte Remas uitat, fără nici o protcție, fără să se răsvrătească, fără să protesteze, el, talent atăt de mara în modestia lui și modest în mărfibaa lui, și atât atăta vreme umilit și isaemnet. Istoria vieții sale a fost o pildă de răbdare și nevoi, de lipsă și resemnare. Numirea lui ca profesor se datorește venirii Regelui și Reginei la Iași. A protestat și el odată și bine, rostind un adevăr „Mor de foame“ ! A răspuns dănsul Regelui Carol, care i l'a întrebat cum aa găsește Cuvintele și «inxHitoare pentru vremea și cultura noastră, sau reparentat ca un ecou pe strălucirea Inactivă a celor care au puterea in lmănă. De la Tronescu, elevii au insustrat nu numai artă da a sculpta, el și arta de a suferi. Fernanda de șina Sfântului Epiridon, dădeau lașului un aspect deosebit. In ziua de 12 Septembrie era cu neputință de străbătut strada da Sus, astăzi I. C. Brătian și In fața biserica Sf. Bpiridon. Era ca un rol enorm ce se abătea asupra bucății de loc dinaintea porței celei mari gari duca in curtea spitalului și a bisericii: calici, sdrențeroși, rufoși, se grămădeau, sa luptau, se striveau și tremurau de frig, in așteptarea clipei fericite cănd se-oveai rândul* Niște gologani giopăne. In schimb, o dimineață de așteptare pa frig, o rbdara de fier și o luptă obositoare * Un număr Însemnat de arogați Ieșeni trimet o adresă lui Nicu Filipeaca, deplăngănd groaznicul sfârșit al duelului pe care l’a avut cu Gh. Em. Lahovary, nu să îndoiesc insă de perfecta realitate și corectitudine a luptei, dar sa indignaisi cănd văd Înverșunarea și fățărnicia sa pare si speoolee să o atare necorocire impotriva lui Filipascu §i graba cu o stea’a pue in mișcare tot aparatul justițiar pentru a doboră pe Filipescu cu litera moartă a unei legi căință in de acetudine desăvârșită. Adresa termină cerând la următorilor avocați Filipascu să facă legeri să ia incredințeze epitania lui: Iancu Manu, Vasile Ssoly, Dim. Alxandrescu, D. A. Grecianu, Gh Irimescu, Theodor, A. Chirilovici, Vasile Dimitriu, A. A. Badaron, D Grigorovici, N. Nicolaidi, Gh. Mihail, St. Mendrea, C. P. Constantiniu, C. M. D. Miclescu, Patru Sion, Gh. V Grigoriu, Savai Manu, Al. Dabija, D. Andrei Fărcăganu, Nebunesi, Brăescu, M. Ianculescu, etc. Drept răspuns, NScu FilipesCU a remes hotărât ei sa infiigăze fără de nici un apărător Înaintea tribunalului, mulțumind avocaților legeni pentru sprijinul oferit in această trietă împrejurare. Moare bătrăna artistă Dalmary. In naltul de bătrâne, instalat in una din cele mai asigurative străzi ale lagului, intr’o casă cochetă care dispărea Intre flori si brad, flori și brad pentru festivitatea primirii Reginei Elimbate. (Va apari in volum) Carmen Sylva a apait aici fără nici un cortegiu, fără Baltă și fără poliție. Ragina dete sărutări femeilor bătrâna din așii și sa intălni aici cu dna Delmary, care se distinsa prin o atitudine demnă, racpeotoană și frumoasă. Era conștiința trecutului de educație care reînvia aaum sub impraaia prasanței regala. Dna Delmary fu recomandeză Reginei ca o veche artistă, iar in ochii Reginei ea a ivit o tipăriri de sinceră admirație pentru trecutul unei glorii. I. e. Un conflict școlar care dă mult de vorbit presei e „afacerea Philippide- Burlă“. Vasile Burlă a fost numit profesor suplinitor la Liceul Național la catedra de limba romănă, care eu partor, in locul d-lui Philippide. Vasile Burlă eșisa ajunsi din inspectorat. Inspactorii convocați la minister, au pStut cu toții de acord să fie numit Burii. Demisia d-lui Philippida era la consiliul permanent care avea de membru influent pe Haldan, a cărui succesor la Magnum Etymologicu« era d. Philippida. D. Philippida a fost rugat insă să revin asupra demisiei și să continue cursul pănă la sfărșitul anului școlar, oala ce consimția-o facă De aiei ofensa, profesorii agitați, iar Vasile Burlă ra Inunță la suplinire. R. S. I —a — —9 — — a — B — — ■ — Presa de odinioară a Iașului De la 1894 încoace — cea școală aă pe fixat la 22 Septebrie. Deschiderea stagiunei teatrale iată comunicatul oficial prin para eonstată adute de către comisiunea specială inantuiti că Teatrul Național nu prezintă nici un spericol de prăbușire, porțile Teatrului se vor deschide la data amntstă. Primăria Comunai Iași in urma ai dragei Direcțiunei Tadrului Național din Iași intreg la No. 30817 din 12 Septembrie ac. numind o comisiune de epaeiatiști compusă din dinți :Inginer M, Welt, C. Grigoriu șeful serviciului de poduri și șosele a județului Iași, inginer si Andrieson Caia directorul serviciilor tehnice a Comunei Ieși, aduce la cunoștința tuturor următorul proces verbal, care a’a Incheiat de sus si et comisiuna- Proces Verbal Astăzi IB Septembrie 1922 Subsemnații ingineri M, Veit, Iliv driescu, Calogl C Grigoriu membrii comisiunei desemnate de d. Președinte al Comisiei Interimare prin proceeulverbal din 12 Septembrie 1922 pentru examinarea etării actuala de stabilitate a Teatrului Național in vederea deschidere eiagiunei teatrele a anului acestuia de comun Acord am constatat și ne-am fixat părerile asupra următoarelor puncte: 1) Clădirea In ansamblul ei in urma suprimărei cauzelor care au adus s’o in situi sus si actuali se sflă intr’o stare de echilibru stabil, care durează de la 7 Noembrie 1921 data cănd s’au stabilit repera de observații. 2) De la această dată și pana astăzi clădirea a suportat un chip satisfăcător aglomeratiunile prilejuita da stagiunea teatrală a anului trecut presum și ploile numeroase și abundenta ale primavarei anului acestuia. întemeiați pe rezultatul acestor nonete tari, suntem de părere că se poate deschide stagiunea teatrală la 16 Septembrie a. c. Intrucăt lucrurile de consolidare definitivă nu au fost încă incepute, opinăm că: 1) Teatrul să fie ținut intr’o continuă și compatimist observație. 2) Să se descopere baza masivelor de zidărie mișcata și in primul rănd acela a pilaștrilor din stingă vestibulului. In aceat din urmă scop pentru a face posibilă executarea lucrărilor de consolidare In timpul stagiunaiao