Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)
1967-07-22 / 6444. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ! JP? mm ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL tonul XXII—Nr. 6444 Sîmbătă 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani Secerișul și arăturile de vară - lucrări de maximă urgență In toate raioanele regiunii noastre, cu excepția zonei de munte, lucrările de strîngere a recoltei de cereale pâioase au început. Potrivit datelor centralizate de Consiliul agricol regional, pînă la 19 iulie a.c. secerișul orzului s-a executat pe mai mult de 6 500 ha în gospodăriile agricole de stat și în cooperativele agricole, respectiv pe 56 la sută din suprafețele cultivate. Recolta de orz de pe circa 4 500 ha a și fost treierată și se află în hambare. Zilele trecute, în numeroase cooperative agricole a început din plin și secerișul griului. Lucrările de recoltare a cerealelor păioase sunt mai avansate în cooperativele agricole din raioanele Dej și Zălau, unde multe unități au și terminat secerișul orzului, iar acum toate forțele sunt mobilizate la recoltatul griului. Cooperativele agricole din Cășei, Cîțcău, Uriu, Reteag, Gîlgău, Rus, Viile Dejului și altele au și strîns recolta de grîu de pe mai mult de 2 000 hectare. Faptul că secerișul griului a început în diferite unități și din celelalte raioane, demonstrează că s-au creat condiții pentru a se trece cu toate forțele la executarea acestei lucrări. Cu toate acestea, rezultatele la secerișul griului în unitățile cooperatiste din unele raioane nu se situează la nivelul posibilităților. In cooperativele agricole din raionul Turda, pînă la 19 iulie s-a recoltat griul de pe numai 161 ha, fiind mai rămase în urmă cu această lucrare chiar și față de cooperativele agricole din raionul Huedin și Bistrița. De asemenea, în cooperativele agricole din raionul Gherla (unde s-au recoltat numai 368 ha cu grîu) și Aiud (numai 227 ha recoltate), față de stadiul de coacere a lanurilor de grîu și posibilități, realizările sînt nesatisfăcătoare. In aceste zile hotărîtoare pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei, esențial este ca în fiecare unitate secerișul griului să înceapă de îndată ce stadiul de coacere a lanurilor permite, iar munca să fie astfel organizată încît să se desfășoare într-un ritm cît mai rapid, pentru a se termina într-un timp cît mai scurt. De aceea, specialiștilor le revine sarcina de răspundere de a controla zilnic fiecare tarla și să indice momentul optim pentru declanșarea secerișului, iar conducerile unităților, îndrumate de organizațiile de partid, să asigure mobilizarea tuturor combinelor și a forțelor de lucru la strîngerea recoltei. Alături de recoltarea cerealelor păioase, de maximă urgență este și executarea arăturilor de vară. Pînă în prezent, în regiune s-au executat arături de vară pe 3 690 ha. Față de suprafețele recoltate, realizările la arături sînt minime în multe unități. Urmînd exemplul cooperativei agricole din Cîțcău și altele, unde îndată după seceriș s-a trecut la executarea arăturilor de vară și însămînțarea unor suprafețe cu culturi duble de porumb masă verde, este necesar ca pretutindeni să fie luate măsuri ca paralel cu executarea secerișului să fie eliberate cît mai grabnic terenurile de paie, pentru ca toate tractoarele disponibile să poată fi utilizate la efectuarea arăturilor de vară. Consiliilor agricole și uniunilor cooperatiste le revine sarcina de a intensifica îndrumarea și controlul muncii în unități, orientînd și sprijinind conducerile unităților în luarea celor mai eficiente măsuri pentru realizarea unui ritm cît mai accelerat la seceriș și alături. In curînd, întreaga recoltă de grîu a cooperativei agricole de producție Cîțcău, raionul Dej, va fi pusă în hambare. UNDE MERGEM AZI SIMIlNE FAZA REGIONALĂ A CELUI DE AL VIII-LEA CONCURS Astăzi, la Dej, pe scena Casei raionale de cultură, începe faza regională a celui de al VIII-lea concurs. Aici, și apoi în săptămânile ce urmează la Cluj, Năsăud și Turda se va consuma încă un act al unei manifestări de amploare care a evidențiat un potențial artistic ridicat, valorificat exigent, punînd în lumină comori folclorice inedite. Remarcăm ca o caracteristică a acestei manifestări faptul că, alături de formațiile fruntașe cunoscute și din concursurile anterioare, au apărut în fiecare raion formații tinere, de valoare. Astăzi, cei mai buni artiști amatori din raioanele Dej și Zălau, prin cîntec și joc, prin ritm și armonii, dau glas, indiferent de vîrstă și profesie, bucuriei de a munci și trăi liberi. INVITAȚIE LA MUNTELE GAINA Tradiționalul tîrg al fetelor de pe Muntele Găina este prilejul cel mai potrivit de a petrece și acest sfîrșit de săptămână în mod plăcut și util. Sălbatica frumusețe a peisajului care străjuiește drumul pînă la acest arhicunoscut loc, frumoasele și interesantele obiceiuri ocazionate de anuala sărbătoare de aici — întregită mereu cu noi și inedite acțiuni cultural-artistice — fac din Tîrgul fetelor de pe Muntele Găina una din cele mai îndrăgite și așteptate sărbători folclorice. Anul acesta, amploarea cîntecului și jocului popular este dată de participarea unor artiști cunoscuți, ca Maria Butaciu, Mihai Oprea, orchestra de muzică populară și soliștii Filarmonicii clujene precum și de prezența unor formații cunoscute din regiunile Crișana și Hunedoara. Invitația generală pe care o facem pentru duminică este garantată în primul rînd de tradiție, a cărei durabilitate în frumos și inedit a fost și este verificată în timp. ZIUA CONSTRUCTORULUI Cu prilejul Zilei constructorului, pădurea Hoia va fi duminică gazda unei ample serbări cîmpenești. Incepînd cu ora 9, pe cele două scene amenajate, formațiile artistice ale grupurilor de construcții nr. 1 și 5, Electrometal, Trustului de panificație, D.R.T.A. și I.C.S. Alimentara vor da glas și vor interpreta dansuri și jocuri populare românești. Atît pentru sărbătoriți și familiile lor, cît și pentru iubitorii de excursii, I.O.T.C. pune la dispoziție curse speciale avînd punct de plecare stația din strada 30 Decembrie. Răsărit de soare pe Muntele Găina Fotografia: I. Miccea Mihale COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului olandez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită oficială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al afacerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Palatul Loesdijk de către majestatea Sa Regina, care i-a reținut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primului ministru al Olandei și președinților primei și celei de a doua Camere ale Statelor Generale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Consiliului de Miniștri al României a depus o coroană la Monumentul Național în memoria morților din cel de al doilea război mondial. In cursul șederii lor în Olanda, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și poldere, precum și unele întreprinderi industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul ministru al Olandei. Pietre Vineri după-amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care a făcut o vizită oficială în Olanda, la invitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Angelo Miculescu, prim vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambaJang și dt ministrul afacerilor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea relațiilor româno-olandeze și la principalele probleme internaționale. La convorbiri au mai participat: Din partea română: Angelo Miculescu, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Ha(Continuare în pag. a IV-a) sadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Băneasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și membri ai guvernului. Au fost de față D. H. Wisseher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la București și membrii ambasadei. (Agerpres) înapoierea in Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer EPILOG LA EXAMENELE TRECUTE ȘI PROLOG PENTRU SESIUNILE VIITOARE A trecut relativ puțin timp de la sfîrșitul sesiunii examenelor universitare, cînd studenții și-au văzut materializate în carnetele de note străduințele depuse în activitatea din cursul anului 1966—1967. Din numărul total de 9.446 studenți clujeni ale căror rezultate le avem în vedere și care au încheiat sesiunea pînă la data informării noastre — de la Universitatea I.M.F., Institutul politehnic, Institutul pedagogic de 3 ani, Conservatorul „G. Dima“, Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“, fără Institutul agronomic, unde sesiunea nu se încheiase — carnetele de note a 44,70 la sută conferă posesorilor lor titlul de integralist. Numărul integraliștilor este de 37,45 la sută la Universitate, 63,36 la sută la I.M.F., 30,28 la sută la Institutul politehnic, 53,10 la sută la Institutul pedagogic de 3 ani, 71 la sută la Conservatorul „G. Dima“ și 87,20 la sută la Institutul de arte plastice. Desfășurarea examenelor, convorbirile avute cu cadrele didactice, denotă că actuala sesiune de examene a avut loc sub auspiciile unei exigențe ridicate. Referindu-se la pregătirea și desfășurarea sesiunii examenelor din vară, tov. conf. dr. Grigore DRONDOE, secretarul comitetului de partid al Centrului universitar, arăta: „In vederea sesiunii s-au luat măsuri din timp pentru organizarea consultațiilor (la care, din păcate, studenții nu prea vin), pentru prelungirea duratei funcționării bibliotecilor și a sălilor de lectură la cămine, înaintea sesiunii, tovarășii rectori au întrunit pe toți examinatorii, atrăgîndu-le atenția asupra exigenței sporite. Spre deosebire de alți ani, numărul notelor de 9 și 10 este mai mic, datorită creșterii exigenței. Cu toate acestea, se constată la studenți, de la an la an, o preocupare tot mai sistematică pentru pregătirea profesională“. Tovarășul prof. dr. docent Ion BACIU, prorector al I.M.F., ne spunea: „De la început a existat preocuparea ca prin creșterea exigenței, să ridicăm pregătirea studenților, îmbunătățind în același timp procesul de învățămînt. Stagiul de externat, extins și la anii întîi, s-a dovedit a fi adevărată educare și instruire la locul de muncă, în producție, contribuind la maturizarea studenților, la disciplinarea lor de a efectua un studiu zi de zi. La facultățile cu sistem de externat rezultatele sunt mai bune, respectiv 67 la sută promovați la medicina generală, 71 la sută la pediatrie, 63 la sută la stomatologie, spre deosebire de Facultatea de farmacie, la care promovați sînt 45 la sută, unde nu există acest sistem. Sperăm să generalizăm experiența pozitivă a externatului și la farmacie. Am pus accent pe studiul individual continuu al studenților și am organizat astfel stagiile, lucrările practice încît să se controleze zi de zi pregătirea lor. Măsurile de control și preventiv educative au fost asociate cu îmbunătățirea condițiilor de studiu. Cu toate că rezultatele sunt în general bune, nu ne putem declara pe deplin mulțumiți. De aceea un colectiv al nostru studiază ca, pe lîngă alte măsuri, la anul să introducem metode moderne de învățămînt, învățământul programat, dirijat etc.“ Emil POP (Continuare în pag. a ll-a) TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarășului EDWARD OCHAB, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și poporului frate polonez un salut prietenesc și calde felicitări, cu prilejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obținute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare multilaterală și înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialismului și păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră și întregului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Fauna escrocilor și „victimele” ei înainte de a intra în subiectul propriu-zis, să facem prezentările de rigoare, e vorba de două personaje dubioase ce reprezintă un permanent pericol social: escrocul și „victima“ sa ! Escrocul este un individ decăzut moral, bolnav și îndepărtat vremelnic de viața adevărată, de morala societății în care trăiește, un individ ce ocolește munca — adică acel suport material de netăgăduită valoare, care l-a creat pe om — bazîndu-și sumbra și penibila existență pe acte antisociale, pe înșelarea sistematică a diverselor persoane cu care vine în contact, obținînd astfel sume de bani, cu care hoinărește în căutarea unor noi „victime“. El își alege cu abilitate „prada“ și o înșeală cu sînge rece și zîmbetul pe buze, aceasta fiind, probabil, unica satisfacție a tristei și murdarei sale existențe. Indivizii aceștia, a căror rușinoasă viață nu cunoaște trecut, prezent și viitor, reducîndu-se numai la fapte penale și pedepse, nu contribuie cu nimic la progresul societății. Dimpotrivă, ei sunt un obstacol și o rugină a ei, ce trebuie înlăturate. Cine sînt „victimele“? Intenționat am transcris tot timpul cuvîntul între ghilimele, deoarece acestea nu sînt victime propriu-zise, ci, în cea mai mare parte complici ai escrocilor. „Victimele“ escrocate — ne spune Ioan Percin, procuror șef al Procuraturii orașului Cluj — sunt, în cele mai multe cazuri, complici buni ai escrocilor. Am tras această concluzie din îndelungata noastră practică profesională. Cum argumentăm această teză? La început, „victima“ este o persoană care încearcă să obțină un favor pe căi ilicite, știind foarte bine acest lucru. Ba mai mult, acceptă situația tocmai pentru a-și atinge scopul, pentru a-și realiza favorul sau cîștigul dorit. Un individ care dă cuiva cîteva mii de lei pentru obținerea unui act sau adeverințe false nu este oare un complice al escrocului?! Fără discuție că este. El știe de la bun început că actul este nelegal, că se obține prin mijloace și situații ce încalcă legea. Dar admite totul pentru a obține avantajul dorit. Deci, nu e vorba despre un simplu fraier, un om prea credul care a fost păcălit, el fiind foarte sincer, deschis și cinstit“. Iată, deci, victima este de fapt un complice care condiționează existența însăși a escrocului Așadar, putem afirma că victima este coautor moral al înșelăciunii, șarlataniei sau escrocheriei. Precizînd cine sînt cei doi indivizi, cele două părți angajate într-un act antisocial — să vedem cîteva tipuri de escroci, „victime“ și... escrocherii. ȘARLATANUL S-A ÎNDRĂGOSTIT! Maria Cordoș (lucrează la Școala generală din Sînicoara) a plecat în oraș. Pe Bulevardul Lenin, ieșind de la liceul „M. Eminescu“, o acostează un bărbat bine și foarte manierat. O întreabă unde e stația autobuzului nr. 8 și hotelul Continental. Se prezintă Constantin Roman, de profesie inginer. Cere voie fetei s-o conducă, fiindcă tot au același drum. Și discută ca doi oameni de treabă. Ea intră la o croitoreasă, el o așteaptă. Nu-i mai interesa stația autobuzului nr. 8, nici hotelul Continental! Se plimbă amîndoi prin oraș. Roman îi spune fetei că soția i-a murit într-un accident de motocicletă în 16 mai 1965 și arată pe mîna lui urmele rănirii de atunci. Mai precizează că e foarte trist, descurajat, că fata seamănă extrem de mult cu fosta soție, că el a fost inginer la Brașov de unde a fost mutat în Ministerul Invățămîntului și răspunde de școlile profesionale, licee și universități, că are un frate inginer, o soră medic, că întreține un nepot orfan, student la medicină, că are o casă în Cotroceni pe strada Victor Babeș nr. 54, cu o grădină de 1000 metri patrați, și așteaptă să-i sosească mașina. In altă seară, el o întîlnește pe fată din... întîmplare și merg la „Continental“. El nu fumează, nu bea, e foarte manierat și atent. Ii povestește fetei că e cu o brigadă în regiunea Cluj, formată din 15 oameni, de care răspunde. Viorel CACOVEANU (Continuare în pag. a lll-a) Programul competițiilor sportive Haltere. Mîine, cu începere de la ora 9, sala Școlii de nevăzători va găzdui „Cupa regiunilor“, etapa pe oraș. Volei. Astăzi, între orele 9—13 și 17—19, și mîine, de la ora 9, continuă faza de zonă a campionatului republican de juniori și junioare. Jocurile se dispută pe terenul Fabricii de tricotaje „Someșul". Notație. Astăzi, mîine și luni va avea loc la bazinul Clujeana etapa regională a campionatului republican de seniori și juniori. Fotbal. Stadionul din parcul orașului va găzdui mîine, cu începere de la ora 18. Intîlnirea din cadrul „Cupei de vară“ dintre echipele Medicina Cluj și Industria sîrmei Cîmpia Turzii. Tot în cadrul acestei competiții, echipele din regiunea noastră susțin următoarele întîlniri: Arieșul Turda—Unirea Dej, Metalul Aiud—C.F.R. Cluj, Chimica Tîrnăveni—Soda Ocna Mureș.