Făclia, iulie-septembrie 1967 (Anul 21, nr. 6426-6502)

1967-07-22 / 6444. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă ! JP? mm ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL tonul XXII—Nr. 6444 Sîmbătă 22 iulie 1967 4 pagini 25 bani Secerișul și arăturile de vară - lucrări de maximă urgență In toate raioanele regiunii noastre, cu ex­cepția zonei de munte, lucrările de strîngere a recoltei de cereale pâioase au început. Potrivit datelor centralizate de Consiliul agricol regional, pînă la 19 iulie a.c. secerișul orzului s-a executat pe mai mult de 6 500 ha în gospodăriile agricole de stat și în coope­rativele agricole, respectiv pe 56 la sută din suprafețele cultivate. Recolta de orz de pe circa 4 500 ha a și fost treierată și se află în hambare. Zilele trecute, în numeroase cooperative agricole a început din plin și secerișul griu­lui. Lucrările de recoltare a cerealelor păioase sunt mai avansate în cooperativele agricole din raioanele Dej și Zălau, unde multe unități au și terminat secerișul orzului, iar acum toate forțele sunt mobilizate la recoltatul griului. Cooperativele agricole din Cășei, Cîțcău, Uriu, Reteag, Gîlgău, Rus, Viile Dejului și altele au și strîns recolta de grîu de pe mai mult de 2 000 hectare. Faptul că secerișul griului a în­ceput în diferite unități și din celelalte ra­ioane, demonstrează că s-au creat condiții pentru a se trece cu toate forțele la executa­rea acestei lucrări. Cu toate acestea, rezulta­tele la secerișul griului în unitățile coope­ratiste din unele raioane nu se situează la nivelul posibilităților. In cooperativele agricole din raionul Tur­da, pînă la 19 iulie s-a recoltat griul de pe numai 161 ha, fiind mai rămase în urmă cu această lucrare chiar și față de cooperativele agricole din raionul Huedin și Bistrița. De asemenea, în cooperativele agricole din raio­nul Gherla (unde s-au recoltat numai 368 ha cu grîu) și Aiud (numai 227 ha recoltate), față de stadiul de coacere a lanurilor de grîu și posibilități, realizările sînt nesatisfăcă­toare. In aceste zile hotărîtoare pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei, esențial este ca în fiecare unitate secerișul griului să înceapă de îndată ce stadiul de coacere a la­nurilor permite, iar munca să fie astfel or­ganizată încît să se desfășoare într-un ritm cît mai rapid, pentru a se termina într-un timp cît mai scurt. De aceea, specialiștilor le revine sarcina de răspundere de a controla zilnic fiecare tarla și să indice momentul optim pentru declanșarea secerișului, iar conducerile unităților, îndrumate de organi­zațiile de partid, să asigure mobilizarea tu­turor combinelor și a forțelor de lucru la strîngerea recoltei. Alături de recoltarea cerealelor păioase, de maximă urgență este și executarea arăturilor de vară. Pînă în prezent, în regiune s-au exe­cutat arături de vară pe 3 690 ha. Față de su­prafețele recoltate, realizările la arături sînt minime în multe unități. Urmînd exemplul cooperativei agricole din Cîțcău și altele, un­de îndată după seceriș s-a trecut la executarea arăturilor de vară și însămînțarea unor su­prafețe cu culturi duble de porumb masă verde, este necesar ca pretutindeni să fie luate măsuri ca paralel cu executarea seceri­șului să fie eliberate cît mai grabnic tere­nurile de paie, pentru ca toate tractoarele disponibile să poată fi utilizate la efectuarea arăturilor de vară. Consiliilor agricole și uniunilor coopera­tiste le revine sarcina de a intensifica îndru­marea și controlul muncii în unități, orien­­tînd și sprijinind conducerile unităților în luarea celor mai eficiente măsuri pentru realizarea unui ritm cît mai accelerat la se­ceriș și alături. In curînd, întreaga recoltă de grîu a cooperativei agricole de producție Cîțcău, raionul Dej, va fi pusă în hambare. UNDE MERGEM AZI SI­MIlNE FAZA REGIONALĂ A CELUI DE AL VIII-LEA CONCURS Astăzi, la Dej, pe scena Casei raionale de cultură, începe fa­za regională a celui de al VIII-lea con­curs. Aici, și apoi în săptămânile ce ur­mează la Cluj, Nă­­săud și Turda se va consuma încă un act al unei manifestări de amploare care a evidențiat un poten­țial artistic ridicat, valorificat exigent, punînd în lumină co­mori folclorice ine­dite. Remarcăm ca o caracteristică a aces­tei manifestări fap­tul că, alături de formațiile fruntașe cunoscute și din con­cursurile anterioare, au apărut în fiecare raion formații tinere, de valoare. Astăzi, cei mai buni artiști amatori din raioane­le Dej și Zălau, prin cîntec și joc, prin ritm și armonii, dau glas, indiferent de vîrstă și profesie, bu­curiei de a munci și trăi liberi. INVITAȚIE LA MUNTELE GAINA Tradiționalul tîrg al fetelor de pe Mun­tele Găina este prile­jul cel mai potrivit de a petrece și acest sfîrșit de săptămână în mod plăcut și u­­til. Sălbatica frumu­sețe a peisajului care străjuiește drumul pînă la acest arhicu­noscut loc, frumoase­le și interesantele o­­biceiuri ocazionate de anuala sărbătoa­re de aici — între­gită mereu cu noi și inedite acțiuni cultu­­ral-artistice — fac din Tîrgul fetelor de pe Muntele Găina u­­na din cele mai în­drăgite și așteptate sărbători folclorice. Anul acesta, amploa­rea cîntecului și jo­cului popular este dată de participarea unor artiști cunos­cuți, ca Maria Buta­­ciu, Mihai Oprea, or­chestra de muzică populară și soliștii Filarmonicii clujene precum și de prezen­ța unor formații cu­noscute din regiuni­le Crișana și Hune­doara. Invitația ge­nerală pe care o fa­cem pentru dumini­­că este garantată în primul rînd de tra­diție, a cărei dura­bilitate în frumos și inedit a fost și es­te verificată în timp. ZIUA CONSTRUC­TORULUI Cu prilejul Zilei constructorului, pă­durea Hoia va fi du­minică gazda unei ample serbări cîmpe­­nești. Incepînd cu o­­ra 9, pe cele două scene amenajate, for­mațiile artistice ale grupurilor de cons­trucții nr. 1 și 5, E­­lectrometal, Trustu­lui de panificație, D.R.T.A. și I.C.S. A­­limentara vor da glas și vor interpreta dansuri și jocuri populare românești. Atît pentru sărbăto­riți și familiile lor, cît și pentru iubito­rii de excursii, I.O.T.C. pune la dis­poziție curse speciale avînd punct de ple­care stația din stra­da 30 Decembrie. Răsărit de soare pe Muntele Găina Fotografia: I. Miccea Mihale COMUNICAT cu privire la vizita în Olanda a președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer La invitația guvernului o­­landez, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, și ministrul afa­cerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, au făcut o vizită ofi­cială în Olanda între 17 și 21 iulie 1967. Invitația a fost făcută cu prilejul vizitei în România în cursul lunii ianuarie a acestui an, a ministrului olandez al a­­facerilor externe, J. M. A. H. Lans. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au fost primiți la Pa­latul Loesdijk de către majes­­tatea Sa Regina, care i-a reți­nut la dejun. Președintele Consiliului de Miniștri și ministrul afacerilor externe au făcut vizite primu­lui ministru al Olandei și pre­ședinților primei și celei de a doua Camere ale Statelor Ge­nerale. Cu ocazia vizitei în orașul Amsterdam, președintele Con­siliului de Miniștri al Româ­niei a depus o coroană la Mo­numentul Național în memo­ria morților din cel de al doi­lea război mondial. In cursul șederii lor în O­­landa, președintele Consiliu­lui de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer, și ministrul afa­cerilor externe, Corneliu Mă­nescu, au vizitat lucrări de amenajări hidraulice și pol­­dere, precum și unele între­prinderi industriale olandeze. Președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer și ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, au avut convorbiri cu primul mi­nistru al Olandei. Piet­re Vineri după-amiază s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Haga, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­ghe Maurer, care a făcut o vi­zită oficială în Olanda, la in­vitația guvernului acestei țări. In timpul vizitei, premierul român a fost însoțit de Cor­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Angelo Micu­lescu, prim vicepreședinte al Consiliului Superior al Agri­culturii, George Elian, amba­Jang și dt­ ministrul afaceri­­­lor externe, Joseph Luns, cu privire la dezvoltarea rela­țiilor româno-olandeze și la principalele probleme inter­naționale. La convorbiri au mai parti­cipat: Din partea română: Angelo Miculescu, prim-vicepreședin­­te al Consiliului Superior al Agriculturii, George Elian, ambasadorul României la Ha­(Continuare în pag. a IV-a) sadorul României la Haga, de consilieri și experți. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa erau prezenți tovarășii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Ilie Verdeț, Petre Blajovici, Roman Moldovan, Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­lui de Stat și membri ai gu­vernului. Au fost de față D. H. Wiss­­eher, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Olandei la Bu­curești și membrii ambasadei. (Agerpres) înapoierea in Capitală a tovarășului Ion Gheorghe Maurer EPILOG LA EXAMENELE TRECUTE ȘI PROLOG PENTRU SESIUNILE VIITOARE A trecut relativ puțin timp de la sfîrșitul sesiunii exame­nelor universitare, cînd stu­denții și-au văzut materiali­zate în carnetele de note stră­duințele depuse în activitatea din cursul anului 1966—1967. Din numărul total de 9.446 stu­denți clujeni ale căror rezul­tate le avem în vedere și ca­re au încheiat sesiunea pînă la data informării noastre — de la Universitatea I.M.F., Ins­titutul politehnic, Institutul pe­dagogic de 3 ani, Conservato­rul „G. Dima“, Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“, fără Institutul agronomic, un­de sesiunea nu se încheiase — carnetele de note a 44,70 la sută conferă posesorilor lor titlul de integralist. Numărul integraliștilor este de 37,45 la sută la Universitate, 63,36 la sută la I.M.F., 30,28 la sută la Institutul politehnic, 53,10 la sută la Institutul pedagogic de 3 ani, 71 la sută la Conserva­torul „G. Dima“ și 87,20 la su­tă la Institutul de arte plas­tice. Desfășurarea examenelor, convorbirile avute cu cadrele didactice, denotă că actuala sesiune de examene a avut loc sub auspiciile unei exigențe ridicate. Referindu-se la pre­gătirea și desfășurarea sesiu­nii examenelor din vară, tov. conf. dr. Grigore DRONDOE, secretarul comitetului de partid al Centrului universi­tar, arăta: „In vederea sesiu­nii s-au luat măsuri din timp pentru organizarea consulta­țiilor (la care, din păcate, stu­denții nu prea vin), pentru prelungirea duratei funcționă­rii bibliotecilor și a sălilor de lectură la cămine, înaintea se­siunii, tovarășii rectori au în­trunit pe toți examinatorii, a­­trăgîndu-le atenția asupra e­­xigenței sporite. Spre deosebire de alți ani, numărul notelor de 9 și 10 es­te mai mic, datorită creșterii exigenței. Cu toate acestea, se constată la studenți, de la an la an, o preocupare tot mai sistematică pentru pregătirea profesională“. Tovarășul prof. dr. docent Ion BACIU, prorector al I.M.F., ne spunea: „De la în­ceput a existat preocuparea ca prin creșterea exigenței, să ridicăm pregătirea studenților, îmbunătățind în același timp procesul de învățămînt. Sta­giul de externat, extins și la anii întîi, s-a dovedit a fi a­­devărată educare și instruire la locul de muncă, în produc­ție, contribuind la maturiza­rea studenților, la disciplina­rea lor de a efectua un studiu zi de zi. La facultățile cu sis­tem de externat rezultatele sunt mai bune, respectiv 67 la sută promovați la medici­na generală, 71 la sută la pe­diatrie, 63 la sută la stomato­logie, spre deosebire de Facul­tatea de farmacie, la care pro­movați sînt 45 la sută, unde nu există acest sistem. Sperăm să generalizăm experiența po­zitivă a externatului și la far­macie. Am pus accent pe studiul individual continuu al studen­ților și am organizat astfel stagiile, lucrările practice în­cît să se controleze zi de zi pregătirea lor. Măsurile de control și preventiv educative au fost asociate cu îmbunătă­țirea condițiilor de studiu. Cu toate că rezultatele sunt în ge­neral bune, nu ne putem de­clara pe deplin mulțumiți. De aceea un colectiv al nostru stu­diază ca, pe lîngă alte măsuri, la anul să introducem meto­de moderne de învățămînt, în­vățământul programat, dirijat etc.“ Emil POP (Continuare în pag. a ll-a) TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA, prim-secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. Tovarășului EDWARD OCHAB, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniștri ale Repu­blicii Socialiste România, al întregului popor român și al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră și poporului frate polonez un salut prietenesc și calde felicitări, cu pri­lejul celei de-a XXIII-a aniversări a eliberării Poloniei. Poporul român se bucură din toată inima pentru succesele însemnate obținute de oamenii muncii sub conducerea P.M.U.P., în opera de edificare socialistă, de dezvoltare mul­tilaterală și înflorire a Republicii Populare Polone. Ne exprimăm și cu acest prilej convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre vor continua să se dezvolte, pe baza principiilor marxism-leninis­­mului și internaționalismului socialist, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste, al cauzei socialis­mului și păcii. De ziua marii sărbători, vă urăm dumneavoastră și între­gului popor polonez, noi succese în construirea socialismului. NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Fauna escrocilor și „victimele” ei înainte de a intra în subiectul propriu-zis, să facem pre­zentările de rigoare, e vorba de două personaje dubioase ce reprezintă un permanent pericol social: escrocul și „victi­ma“ sa ! Escrocul este un individ decăzut moral, bolnav și îndepăr­tat vremelnic de viața adevărată, de morala societății în care trăiește, un individ ce ocolește munca — adică acel suport material de netăgăduită valoare, care l-a creat pe om — bazîndu-și sumbra și penibila existență pe acte antisociale, pe înșelarea sistematică a diverselor persoane cu care vine în contact, obținînd astfel sume de bani, cu care hoinărește în căutarea unor noi „victime“. El își alege cu abilitate „prada“ și o înșeală cu sînge rece și zîmbetul pe buze, a­­ceasta fiind, probabil, unica satisfacție a tristei și murda­rei sale existențe. Indivizii a­­ceștia, a căror rușinoasă viață nu cunoaște trecut, prezent și viitor, reducîndu-se numai la fapte penale și pedepse, nu contribuie cu nimic la progre­sul societății. Dimpotrivă, ei sunt un obstacol și o rugină a ei, ce trebuie înlăturate. Cine sînt „victimele“? Inten­ționat am transcris tot timpul cuvîntul între ghilimele, deoarece acestea nu sînt victime propriu-zise, ci, în cea mai mare parte complici ai escrocilor. „Victimele“ escrocate — ne spune Ioan Percin, procuror șef al Procuraturii orașului Cluj — sunt, în cele mai multe cazuri, complici buni ai escrocilor. Am tras această conclu­zie din îndelungata noastră practică profesională. Cum ar­gumentăm această teză? La început, „victima“ este o per­soană care încearcă să obțină un favor pe căi ilicite, știind foarte bine acest lucru. Ba mai mult, acceptă situația tocmai pentru a-și atinge scopul, pentru a-și realiza favorul sau cîștigul dorit. Un individ care dă cuiva cîteva mii de lei pentru obținerea unui act sau adeverințe false nu este oare un complice al escrocului?! Fără discuție că este. El știe de la bun început că actul este nelegal, că se obține prin mij­loace și situații ce încalcă legea. Dar admite totul pentru a obține avantajul dorit. Deci, nu e vorba despre un simplu fraier, un om prea credul care a fost păcălit, el fiind foarte sincer, deschis și cinstit“. Iată, deci, victima este de fapt un complice care condițio­nează existența însăși a escrocului Așadar, putem afirma că victima este coautor moral al înșelăciunii, șarlataniei sau escrocheriei. Precizînd cine sînt cei doi indivizi, cele două părți angajate într-un act antisocial — să vedem cîteva ti­puri de escroci, „victime“ și... escrocherii. ȘARLATANUL S-A ÎNDRĂGOSTIT! Maria Cordoș (lucrează la Școala generală din Sînicoara) a plecat în oraș. Pe Bulevardul Lenin, ieșind de la liceul „M. Eminescu“, o acostează un bărbat bine și foarte manie­rat. O întreabă unde e stația autobuzului nr. 8 și hotelul Continental. Se prezintă­ Cons­tantin Roman, de profesie in­giner. Cere voie fetei s-o con­ducă, fiindcă tot au același drum. Și discută ca doi oa­meni de treabă. Ea intră la o croitoreasă, el o așteaptă. Nu-i mai interesa stația autobuzu­lui nr. 8, nici hotelul Continen­tal! Se plimbă amîndoi prin oraș. Roman îi spune fetei că soția i-a murit într-un accident de motocicletă în 16 mai 1965 și arată pe mîna lui urmele rănirii de atunci. Mai precizează că e foarte trist, descura­jat, că fata seamănă extrem de mult cu fosta soție, că el a fost inginer la Brașov de unde a fost mutat în Ministerul Invățămîntului și răspunde de școlile profesionale, licee și universități­, că are un frate inginer, o soră medic, că în­treține un nepot orfan, student la medicină, că are o casă în Cotroceni pe strada Victor Babeș nr. 54, cu o grădină de 1­000 metri patrați, și așteaptă să-i sosească mașina. In altă seară, el o întîlnește pe fată din... întîmplare­­ și­­ merg la „Continental“. El nu fumează, nu bea, e foarte manierat și atent. Ii povestește fetei că e cu o brigadă în regiunea Cluj, formată din 15 oameni, de care răspunde. Viorel CACOVEANU (Continuare în pag. a lll-a) Programul competițiilor sportive Haltere. Mîine, cu înce­pere de la ora 9, sala Școlii de nevăzători va găzdui „Cupa regiunilor“, etapa pe oraș. Volei. Astăzi, între orele 9—13 și 17—19, și mîine, de la ora 9, continuă faza de zonă a campionatului repu­blican de juniori și junioa­re. Jocurile se dispută pe terenul Fabricii de tricotaje „Someșul". Notație. Astăzi, mîine și luni va avea loc la bazinul Clujeana etapa regională a campionatului republican de seniori și juniori. Fotbal. Stadionul din par­cul orașului va găzdui mîi­ne, cu începere de la ora 18. Intîlnirea din cadrul „Cupei de vară“ dintre e­­chipele Medicina Cluj și Industria sîrmei Cîmpia Turzii. Tot în cadrul aces­tei competiții, echipele din regiunea noastră susțin ur­mătoarele întîlniri: Arieșul Turda—Unirea Dej, Metalul Aiud—C.F.R. Cluj, Chimica Tîrnăveni—Soda Ocna Mu­reș.

Next