Făclia, octombrie-decembrie 1967 (Anul 21, nr. 6503-6580)
1967-10-01 / 6503. szám
E prezent peste tot, vede orice mișcare, examinează fiecare hîrtie, verifică toate calculele... E numai ochi și urechi. Constructorii îl consultă, îi cer părerea, cuvîntul său e hotărîtor. Acest om de înaltă competență, atent și grijuliu este dirigintele șantierului, reprezentantul beneficiarului pe șantierul de construcții. Rolul lui este să urmărească și să asigure respectarea proiectului, să pretindă lucrări de bună calitate, fără depășirea prețurilor stabilite în devize, iar la nevoie să intervină ori pe lângă conducerea șantierului, ori pe lângă proiectant pentru corectarea unor erori sau pentru completarea proiectelor în vederea executării unor lucrări suplimentare. Tocmai datorită diversității atribuțiilor, în funcția de diriginte sunt numite persoane cu pregătire superioară și medie, cu experiență. De regulă, dirigintele de șantier are pregătire similară cu cea a șefului de șantier. In momentul de față, în regiunea noastră funcționează 76 de diriginți din care 25 sunt ingineri. Este un fapt constatat că reprezentanții permanenți pe șantiere ai beneficiarilor de investiții se achită în majoritatea cazurilor de îndatoririle lor, aducîd un aport însemnat la realizarea la timp și la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor de construcții și montaj. In punerea în funcțiune înainte de termen a noii hale și a instalațiilor de la Fabrica de porțelan, a noilor capacități de la fabrica România Muncitoare, a numeroaselor blocuri de locuințe și clădiri social-culturale în Cluj, Turda, Dej și alte localități, un rol important au diriginții de șantier. Uneori, însă, te întrebi ce anume fac acești oameni, de ce nu intervin, de ce nu acționează pentru prevenirea greșelilor și a unor cheltuieli suplimentare? Și asemenea întrebări ne punem pu de puține ori. Să luăm un exemplu: la una din noile clădiri ale Institutului agronomic din Cluj, la sfîrșitul lunii iunie constructorii au încasat 84.000 lei pentru lucrări de proastă calitate, pe baza unor acte semnate de cei doi diriginți ai șantierului. E imposibil ca unul din cei doi specialiști, investiți cu drepturi de control efectiv pe teren și de confirmare a decontărilor, să nu fi cunoscut modul cum au fost executate detaliile respective. Totuși, și-au dat semnăturile, permițînd încasarea ilegală a sumei. Exemplul amintit este un caz izolat, care nu poate fi nici înțeles și nici aprobat. Lipsa de exigență a dirigintelui (sau diriginților) uneori are un caracter permanent. La prerecepțiile și recepțiile blocurilor de locuințe din cartierul Gheorgheni comisiile sunt nevoite a consemna în procesele verbale zeci de lacune pe care, cu concursul celor 6 diriginți care sunt prezenți în permanență, constructorii trebuiau să le elimine din timp. Ei admit însă și abateri flagrante. Este de necrezut ca diriginții să nu fi observat că în blocurile 1-11, 1-13 și K-2 constructorii, în loc de plăci de faianță (cum se indică în proiecte), au aplicat pe pereții bucătăriilor vopsea de ulei, în loc de mozaic venețian au executat mozaic în fîșii, iar acolo unde s-a indicat mozaic în fîșii (casa scărilor) s-a turnat mozaic simplu. Să admitem că s-a comis o eroare din partea constructorilor. Dirigintele, însă, este plătit tocmai pentru a preveni asemenea „erori“. S-ar putea spune că vopseaua de ulei înlocuiește foarte bine plăcile de faianță, iar mozaicurile diferă doar din punct de vedere al aspectului. Aceste argumente nu pot fi acceptate, fiindcă aspectul este o componentă a calității și ea, mai cu seamă în cazul blocurilor de locuințe nu poate fi neglijată —■ nici de constructori și nici de diriginți. In contul diriginților de șantiere se înscrie și nerespectarea de către constructori a calității materialelor care se pun în operă. La noile clădiri ale secției de încălțăminte a fabricii Clujeana, din 113 probe de beton 23 aveau o marcă necorespunzătoare celei proiectate. Aici nu mai este vorba de aspect, ci de rezistență, iar în acest caz nu pot fi trecute cu vederea nici greșelile constructorilor și nici neglijențele diriginților de șantier. Noroc că proiectanții, pentru a pune la adăpost siguranța halei, au prevăzut structuri mult mai puternice decât ar fi necesar. Dar nici acest procedeu nu poate fi practicat la infinit. Vegherea asupra calității lucrărilor, sub toate aspectele, rămîne principala îndatorire a dirigintelui de șantier. El însă nu poate neglija nici un moment restul atribuțiilor sale. Ne referim în special la respectarea termenelor de execuție și punerea la timp în funcțiune a obiectivelor. Nu se admit nici „micile“ manevre cu ocazia decontărilor, la care se dedau uneori constructorii, mai ales cînd sînt strîmtorați cu îndeplinirea planului. Dar să luăm cîteva exemple: la Fabrica de pielărie și încălțăminte, la sfîrșitul semestrului. I. constructorii au decontat lucrări neexecutate în valoare de 428.411 lei, la Fabrica de ipsos Rapid din Aghireș — 130.000 lei, la Complexul de creștere și îngrășare a porcilor din Juc — 650.000 lei, la secția de tuburi de presiune și canalizare a întreprinderii de prefabricate din Turdia — 500.000 lei. In toate cazurile, motivul era același: anihilarea restanțelor. Nici unul din șefii de șantiere nu au avut intenția de a încasa banii fără să execute lucrările. Au luat doar un mic avans, cu gîndul (mărturisit) de a-l achita în perioada următoare. Primii care i-au crezut pe cuvînt și care au acceptat exhibițiile au fost diriginții de șantier. Acei oameni care trebuiau să fie primii care refuză semnarea decontărilor nejustificate. In legătură cu decontarea sumelor se mai pune o problemă. Sînt cazuri cînd dirigintele observă lipsa din proiecte și din devize a unor detalii. Se mai întâmplă că în timpul execuției se ivește necesitatea unei modificări. Natural, acestea trebuie rezolvate dar pe cale legală, prin notă de comandă suplimentară emisă cu consimțămîntul proiectantului. Există o cotă din care se pot finanța asemenea lucrări. La Fabrica de ipsos Rapid Aghireș, constructorul a executat lucrări în valoare de 23.838 lei, fără notă de comandă, și altele în valoare de 93.567 lei pe bază de notă de comandă emisă fără avizul proiectantului. La Complexul de creștere și îngrășare a porcilor Jucu, tot astfel, constructorii au efectuat lucrări în valoare de 682.000 lei, iar la fabrica Clujeana în valoare de 1.204.000 lei. Abaterile, judecând după mărimea sumelor, sunt destul de grave, dar mai grave sunt consecințele. Banca de investiții, în mod firesc, refuză plata acestor sume și aplică o penalizare de 18 la sută. Cel care trage ponoasele este constructorul. El poate recupera aceste sume numai prin Arbitrajul de Stat — deci prin noi cheltuieli. Dirigintelui de șantier îi stă în putință să prevină asemenea anomalii, rezolvînd reglementar și corect toate problemele care se ivesc. Nu cerem oare prea mult dirigintelui? La această întrebare răspundem negativ fiindcă, așa cum am menționat, funcția de diriginte se încredințează exclusiv unor cadre de specialitate. Și acesta este motivul pentru care dezaprobăm superficialitatea acelor conducători care permit angajarea în această funcție a unor oameni cu pregătire necorespunzătoare (chimiști, metalurgi, mecanici agricoli, topometri etc.) cum s-a procedat în 7 cazuri în regiunea noastră. Deci, atenție și la competența acestor oameni. Răspunderea lor este mare fiindcă veghează asupra realizării investițiilor, adică sînt în primele rînduri ale celor care traduc în fapte programul de creștere a producției și ridicarea nivelului de trai. Constantin DIAC, inginer șef al Băncii de investiții, Andrei VARGA DIRIGINTELE DE ȘANTIER Sensul autodepășirii (Urmare din pag. l-a) toate catedrele, precum și fondul documentar existent, cadrele didactice își aduc o contribuție de seamă la cercetarea științifică, la soluționarea problemelor ridicate de producție. Pentru activitatea lor pasionată, animată de spirit patriotic, multe dintre cadrele didactice care activează în școlile superioare clujene se bucură de mare prestigiu, atît în celelalte centre universitare din țară, cît și peste graniță. Este o mîndrie să știi că în centrul universitar Cluj, în care lucrezi sau înveți, activează profesori membri ai unor organizații științifice din America, Franța, Polonia etc. Trebuie însă să supunem activitatea trecută unei analize lucide, partinice, în așa fel ca, reliefînd pe lîngă pozitiv și negativul, în viitor să spunem că am făcut ceva în plus față de trecut. Cu capul plecat și roșind trebuie să constatăm că în facultățile noastre mai există studenți, puțini la număr, care dovedesc superficialitate în pregătirea profesională, care nu depun străduințe pentru a-și însuși cunoștințele profesiunii alese. Sunt unii studenți care se fălesc cu numărul de ore irosite în cafenea, în plimbări, și nu cu cele petrecute în bibliotecă sau laborator. Această atitudine de superficialitate a unora este din păcate trecută cu vederea de organizațiile de tineret și chiar de unii membri ai corpului didactic. Lipsa de exigență dovedită față de pregătirea profesională, manifestată la unii studenți, a dus acolo că acum, la începutul anului universitar, avem peste 1 200 repetenți. Este o pierdere care trebuie să-i determine pe toți, cadre didactice și studenți, organizații de partid și tineret, să nu tolereze nici un moment superficialitatea, indolența, comoditatea, chiulul unor tineri, dar tineri cheltuitori din buzunarul statului. In anul universitar trecut am avut unele manifestări de indisciplină, de încălcare a normelor de conviețuire socială în rîndul unor studenți. Organizațiile de partid și tineret, cu ajutorul corpului didactic, trebuie să tragă maximum de învățăminte din neajunsurile muncii de educație politico-ideologică și moralcetățenească desfășurată în anul școlar trecut în rîndul studenților, astfel ca în acest an universitar să obținem roade mai frumoase, printr-o activitate mai intensă. Să dovedim mai multă exigență și intoleranță față de abaterile studenților, convinși fiind că mîine vom primi mulțumirile lor și ale colectivelor în mijlocul cărora vor merge ca specialiști. Toți studenții trebuie să pătrundă sensul cuvintelor lui Nicolae Labiș, care spunea: „Trăim in miezul unui ev aprins Și-i dăm ansuflețirii noastre vamă. Cei ce nu ard dezlănțuiți ca noi, In flăcările noastre se destramă“. Corpul didactic trebuie sa participe și mai mult la procesul instructiv-educativ. Conducerea partidului nostru ne atrage atenția asupra necesității de a crea relații strînse de muncă, studiu și cercetare între corpul profesoral și studenți. Toate cadrele didactice, inclusiv profesorii universitari, indiferent de specialitatea la care lucrează și pe care o predau, să participe activ la îndrumarea studenților la învățătură, ca și în întreaga lor comportare și viață. Să ne servească drept far cuvintele pline de căldură și înțelepciune exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu: „Corpul profesoral are datoria de a asigura promovarea în institutele de invățămînt superior a unui înalt spirit științific universitar, a unei exigențe ridicate atît față de activitatea didactică proprie, cît și față de nivelul pregătirii studenților, de a dezvolta în rîndul masei tineretului studios pasiunea pentru cercetarea științifică, pentru Însușirea celor mai noi cuceriri ale gîndirii și cunoașterii umane contemporane“. Organizațiile de tineret au datoria să se ocupe mai mult decît în anul trecut de mobilizarea studenților la întreaga viață universitară, să se cultive trăsăturile nobile ale omului de care are nevoie societatea noastră. Este necesar ca organizațiile de partid și tineret să acorde mai multă importanță combaterii unor idei și concepții retrograde ce se mai păstrează în mintea și apucăturile unor studenți. Uteciștii și asociațiile studenților, îndrumate de organizațiile de partid, trebuie să-i ajute pe studenți să devină purtători și promotori ai concepțiilor înaintate despre lume și viață, ai teoriilor științifice cele mai avansate, să-și îmbogățească continuu orizontul cultural, să-și călească organismul prin sport. Avem marea datorie de a folosi entuziasmul, capacitatea și puterea de muncă a tineretului universitar pentru a da mîine patriei specialiști care s-o ridice și mai sus pe treptele civilizației. SĂRBĂTOAREA RECOLTEI (Urmare din pag. l a) sarcinilor de producție și a angajamentelor luate în cadrul concursurilor organizate între echipe, brigăzi și unități. Evidențierea brigăzilor, echipelor și cooperativelor fruntașe se va face în cadrul festivităților ce se vor desfășura cu prilejul Zilei recoltei în toate comunele și satele regiunii. Un prilej deosebit de trecere în revistă a succeselor dobîndite în sporirea producției îl oferă organizarea în comunele și orașele regiunii a expozițiilor cu vînzare de produse din recolta acestui an, precum și a expozițiilor de costume naționale, broderii, covoare etc. Sub îndrumarea comitetului regional de partid, Uniunea regională și Consiliul agricol regional au luat măsuri ca aceste expoziții să fie astfel organizate încît să reflecte condițiile concrete în care unitățile își desfășoară activitatea. In expoziții vor fi prezentate produse specifice ca: grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume, fructe etc. Ziua recoltei constituie un prilej de bogate manifestări artistico-culturale și sportive ce vor avea loc în toate satele regiunii noastre. Pregătiri intense în întîmpinarea Zilei recoltei s-au desfășurat și în centrele de raioane și orașul Cluj. In cadrul expozițiilor care se vor deschide la 1 octombrie în aceste centre, cooperativele agricole vor participa cu o mare varietate de produse: legume, cartofi, fructe, struguri și altele, contribuind la o abundentă aprovizionare a populației. Un număr mare de cooperative agricole din regiune vor fi prezente cu produsele lor la expoziția cu vînzare din orașul Cluj. Prilejuind o trecere în revistă a realizărilor dobîndite în acest an pe tărîmul dezvoltării agriculturii. Ziua recoltei vă constitui in același timp un puternic imbold pentru toți oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre de a depune eforturi sporite în vederea obținerii unor recolte cît mai bogate în viitor. Avînd în vedere că lucrările din campania agricolă de toamnă sunt In plină desfășurare, uniunile cooperatiste, consiliile agricole, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole sunt chemate să mobilizeze în continuare toate forțele și mijloacele de lucru pentru grăbirea arăturilor și însămînțărilor, pentru executarea acestor lucrări in condiții agrotehnice superioare. In același timp, trebuie impulsionate recoltarea, transportul și depozitarea produselor de toamnă. Sarcini deosebite revin unităților agricole cooperatiste și în ce privește asigurarea unor condiții bune de adăpostire și furajare a animalelor în perioada de stabulație, în scopul sporirii producției de lapte și carne. * Realizările dobîndite de oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre constituie o mărturie a încrederii lor nețărmurite în politica înțeleaptă a partidului, ilustrează hotărîrea lor unanimă de a munci cu abnegație pentru îndeplinirea mărețelor sarcini trasate de Congresul al IX-lea al partidului, pentru dezvoltarea și înflorirea patriei noastre socialiste. FĂCLIA PAGINA 3 MERIDIANE SOVIETICE in „cel de-al șaptelea cer“ In curînd, cel mai înalt restaurant din lume — „Cel de-al șaptelea cer“ — va primi primii oaspeți. Lifturile rapide și fără zgomot vor transporta vizitatorii la cea de-a treia platformă a turnului de televiziune din Ostankino (suburbie a Moscovei) a cărui înălțime este de 337 m. Platforma servește, totodată, ca vestibul al restaurantului, de unde se poate coborî la oricare din cele trei etaje ale sale. „Cel deal șaptelea cer“ este amplasat pe trei inele, cu un diametru de 19 m, montate chiar pe turn. Platforma restaurantului, pe care se află 72 de mese cu clte patru locuri, se învîrtește încet, efectuînd o rotație pe oră și înfățișînd în fața vizitatorilor întreaga panoramă a Moscovei. In ciuda unei asemenea înălțimi și a vînturilor puternice, vizitatorii restaurantului vor simți foarte slab balansul. Mare lac artificial In apropiere de Soligorsk, în R.S.S. Bielorusă, a fost construit un lac artificial cu o capacitate de 56 milioane metri cubi de apă. Acesta este unul din cele 17 construcții hidrotehnice care se realizează în cadrul lucrărilor de asanare a mlaștinilor din Polesia. Lacurile de acumulare care vor intra în noul sistem hidrotehnic vor avea o capacitate totală de 2 miliarde metri cubi de apă. In total, în cursul actualului plan cincinal (1966—1970) în R.S.S. Bielorusă vor fi asanate peste 1,5 milioane hectare de mlaștini. Antologie Esenin la editura „Nauka“ din Leningrad a apărut antologia Serghei Esenin, pregătită de Institutul de literatură rusă de pe lîngă Academia de Științe a U.R.S.S. Pe lîngă articole istorico-literare, antologia cuprinde un ciclu de versuri scrise de poet în perioada adolescenței din care unele se publică pentru prima oară. Printre acestea se află ciclul „Gînduri bolnave“, descoperite recent la Riazan și scrise în anul 1912 la școala bisericească, despre care poetul relatează cu amărăciune în versurile sale; sonetele publicate în 1915 în paginile revistei ,,Ognivo“, puțin cunoscute și care de atunci nu s-au mai reeditat, și cupletele culese de Esenin și publicate în 1918 într-un ziar moscovit. Se presupune că printre acestea se află și cuplete care aparțin chiar poetului. Antologia reprezintă una din primele încercări de colaborare creatoare ale scriitorului, oamenilor de litere și artă, în vederea interpretării poziției ideologice și estetice a lui Esenin, originalității artistice a poeziei sale și a locului pe care aceasta îl ocupă în cultura rusă. Un nou microscop în R.S.S. Ucraineană s-a realizat un microscop electronic la care raza electronică lunecă pe suprafața obiectului, ca și cînd ar scoate o copie de pe el. Semnalele ce apar furnizează imaginea pe un ecran de televiziune. Vederea șantierului hidrocentralei Krasnoiarsk de pe Enisei. Noul camion basculant „MOAZ-522“ cu o capacitate de 18 tone, destinat lucrărilor în cariere. CEI CHEMAȚI SA TEMPEREZE... PE TEME ALE CONVIEȚUIRII SOCIALE In urmă cu aproape trei ani, doi copii, care locuiau în același bloc, s-au certat, ba au sărit și la bătaie. Peste un ceas, copiii erau împăcați și se jucau iar împreună, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat între ei. Una dintre mame, mai nestăpînită, fără să judece lucrurile, a început să se certe cu mama celuilalt copil. A doua mamă, lăsîndu-se furată de o primă minie a reacționat și ea într-un fel nedorit. De atunci, cele două femei — care pînă la urmă și-au atras și soții în „luptă“ — se ceartă deseori, își caută mereu pricini. Soții lor au ajuns să se și încaiere. De aici, drumuri la comisiile de împăciuire, la tribunale. De aproape trei ani se ceartă și se judecă mereu. Pentru o pricină pe care o puteau clarifica pe cale pașnică de la bun început. Soții lor lucrează în aceeași uzină; ele muncesc amîndouă ca tricotoare. Au același scop, fiecare străduindu-se să-și îndeplinească exemplar obligațiile în producție. Dacă n-ar fi aceleași veșnice neînțelegeri și scandaluri între ei, ar putea fi luați drept model de conduită. Societatea socialistă a creat și continuă să creeze tot mai bune condiții pentru o conviețuire cît mai armonioasă, pentru ca toți cei ce ăuresc cu mintea și brațele lor roadele civilizației să trăiască în bună înțelegere. Și — o spunem cu mîndrie chiar — marea majoritate a cetățenilor conviețuiesc într-o înțelegere perfectă. Sunt însă și excepții. Printre noi mai există încă oameni care caută cu o bolnăvicioasă ușurință pricini de ceartă. Pentru asemenea oameni e destul ca un vecin să le facă o observație simplă, nevinovată, pentru te miri ce. că ei se și dezlănțuie. Fenomenul, dacă se poate numi astfel, este specific mai ales printre locatarii unor imobile, unde izbucnesc asemenea certuri și gîlcevi ce durează ani de zile. Rău este că, în unele cazuri, cei chemați să se aplaneze încă din fașă — comitete de locatari, reprezentanți ai sfaturilor populare și ai sectoarelor de administrare a imobilelor — ori acționează cu întîrziere, cînd spiritele s-au aprins de-a binelea, ori dau dovadă de neprincipialitate în intervențiile lor. Am asistat la cîteva ședințe de lucru ale unor comisii de împăciuire de pe lîngă Sfatul popular al orașului Cluj. Am ascultat mulți împricinați. Două vecine s-au certat pentru că una a întins cîteva rufe în uscătoria comună pe o sfoară a celeilalte. Erau pentru a treia oară în fața comisiei de împăciuire și tot pentru pricini de nimic. De peste un an se dușmănesc. Alte două femei — din cartierul Grigorescu — au compărut în fața comisiei de împăciuire — să te crucești și nu alta, de ceea ce sunt în stare unii oameni — pentru că una a trecut peste „linia de demarcație" trasă prin mijlocul bucătăriei comune. Tot din cauza discordiei intervenite între ele — se pare că tot pentru un fleac — a fost trasă și acea artificială linie de demarcație. Depășirea ei a reaprins un foc care mocnea. Au urmat ceartă, insulte, injurii, iar între bărbați —că mai sunt și asemenea oamenii — dreptatea... pumnului. Intr-o zi a venit la redacție o femeie să ne sesizeze că o vecină a ei,le face zile fripte tuturor locatarilor din Tîhobis. Am mers pe urmele sesizării și am ajuns pe strada Mâloasa nr. 17 din Cluj. Am stat de vorbă cu toți locatarii. Soții Maria și Gavril Kertesz învinuiesc familiile Gergely și Madarasz și pe văduva Barbon că au organizat o „coaliție“ împotriva lor. Ceilalți susțin că familia Kertesz e imposibilă, că soții Kertesz au tendința de a pune stăpînire pe toate anexele de utilizare comună. Soții Kertesz susțin că familia Gergely le-a interzis copiilor să se joace cu copiii lor; soții Gergely, dimpotrivă, afirmă cu toată hotărîrea că familia Kertesz le-a interzis copiilor să se joace cu copiii lor. De aici nesfîrșite certuri, drumuri fără rost la comisiile de împăciuire și tribunal, disensiuni, nervi tociți. Rău este că sectorul III al Î.L.L., chemat să intervină pentru lichidarea stării ivite, a dat dovadă de neprincipialitate, a răspuns prompt la toate chemările familiei Kertesz și mai rar la cele ale celorlalte familii. Iar comisia organizatorică a sfatului popular orășenesc, chemată și ea să acționeze pentru aplanarea divergențelor, a „umplut" podul imobilului respectiv cu... promisiuni. In anumite cazuri nici comitetele de locatari nu acționează ca un tot unitar pentru lichidarea disensiunilor. Așa se întîmplă în blocul XIII de pe strada Donath. Intr-un apartament, colocatarii veșnic... își fac de cap — cum se zice. Comitetul de locatari în loc să lupte pentru reinstalarea armoniei s-a divizat în două: o parte trage iar pe oala unui colocatar și vice versa, astfel că „focul“ în loc să se stingă se aprinde mereu cu tot mai multă intensitate. Mai avem în față alte cîteva sesizări — din cartierele Gheorgheni și Grigorescu, de pe strada Dubălarilor etc. Ion MARIAN FORMALISM ÎN UNELE RĂSPUNSURI CĂTRE REDACȚIE .m : In urmă cu cîteva luni, într-un articol care se referea la medicii navetiști, au fost criticate și unele cazuri din raionul Gherla. Răspunsul dat de Sfatul popular al raionului Gherla cu privire la măsurile luate a fost pur și simplu formal. Ziarul nostru a luat atitudine față de acest formalism. La puțin timp după apariția articolului amintit, la „Făclia“ a sosit o sesizare din Răscruci. Semnatarul ei prof. Grigore Pop, directorul căminului cultural, lua atitudine față de situația existentă la căminul cultural din Răscruci. In sesizarea trimisă redacției, prof. Grigore Pop a făcut un istoric al activității (bune) a bibliotecii, care a reușit să atragă în jurul ei un însemnat număr de cititori dintre membrii C.A.P. Nimeni nu avea nici un motiv să se plîngă de activitatea bibliotecii. Se spunea în sesizare că în urmă cu cîțiva ani, într-o noapte — de ce n-o fi avut curajul să facă lucrul acesta ziua?"— Ilie Cristea, secretarul Sfatului popular al comunei Bonțida, de care aparține satul Răscruci — a venit cu un camion și a încărcat (personal) o mare parte din cărți, ducîndu-le în centrul de comună. A motivat acest lucru cu nu știu ce dispoziție, care impunea ca bibliotecile din mediul rural să funcționeze numai pe lîngă sfaturile populare. A lăsat la Răscruci (de „sămînță“) doar vreo șase sute de cărți. De altfel, și biblioteca rămasă a fost mutată din localul ei într-altă parte. Pînă la urmă — tot ca urmare a unor tranzacții ale secretarului sfatului popular comunal Bonțida, în acest local s-a mutat învățătorul Petru Sas. Ca atare, biblioteca a rămas cu totul în suspensie. Directorul căminului cultural i s-a plîns de situația creată tovarășului Gheorghe Stancu, vicepreședinte al sfatului popular raional, care nu s-a arătat a fi de acord cu această mutare. A promis că va lua măsuri în consecință. Dar n-a luat nici o măsură. In linii generale cam acesta este cuprinsul sesizării. Redacția ziarului nostru s-a adresat Sfatului popular raional Gherla pentru a afla, oficial, cum se prezintă lucrurile. Din răspunsul primit am tras concluzia că Sfatul popular raional a analizat cu tot simțul răspunderii situația și a luat măsurile de rigoare. Ne-a bucurat chiar faptul că răspunsul nu este formal, că au fost luate într-adevăr măsuri practice și eficace. Ne-am înșelat însă și de data aceasta. Răspunsul primit nu corespunde realității. Situația din Răscruci a rămas nerezolvată. Mutarea lui Petru Sas și „mustrarea“ dată (ca sancțiune), așa după cum ni s-a anunțat în răspunsul primit, nu sînt decît induceri în eroare. Autorul sesizării, prof. Grigore Pop, ne-a anunțat printr-o nouă scrisoare că Petru Sas nici vorbă să fi fost evacuat din localul bibliotecii. Așadar, sfatul popular raional ne-a dat un nou răspuns formal. Adică din nou a încercat să inducă în eroare organul de presă al Comitetului regional de partid! Așa stînd lucrurile ne întrebăm — și nu fără temei — dacă nu cumva susnumitul sfat popular raional răspunde la fel de formal în toate cazurile care îi sînt sesizate? Nu cumva cei care semnează asemenea răspunsuri formale fug de răspundere? Și nu cumva la baza acestei fugi de răspundere stau și alte lucruri mai grave? Considerăm util ca în cel mai scurt timp Comitetul executiv al Sfatului popular raional Gherla să analizeze felul în care a fost soluționată sesizarea prof. Grigore Pop, iar pe cei vinovați să-i tragă cu toată hotărîrea la răspundere. R. BODICEANU Toamna anului acesta o prelungire a verii? (Urmare din pag. la) vijelii puternice, uneori cu grindină etc. Totul depinde de umezeala maselor de aer care se intilnesc și mai ales de contrastul lor termic. Aceste situații de vreme sunt caracteristice unei veri călduroase și chiar excesiv de călduroase. In ziua amintită în atmosferă am avut o mare instabilitate, iar regiunile noastre au fost traversate de un front atmosferic care a produs vremea orajoasă, amintită. Vintul a atins in unele locuri S0 pînă la 100 km/oră. Datorită faptului că umezeala maselor de aer a fost mică, precipitațiile căzute în general au fost neînsemnate, numai în regiunea Maramureș s-au înregistrat valori cuprinse intre 5 pînă la 13 l m2. Din studiul acestor situații, comparate cu unele situații similare din anii trecuți, putem trage concluzia că, in continuare, luna octombrie își va păstra în general caracterul unei luni călduroase. finind cont de prevederea lunară elaborată de Institutul Meteorologic București, pentru luna octombrie, pe care am adaptat-o la condițiile specifice ale regiunilor din Ardeal, dăm în continuare intervalele caracteristice ale vremii pentru luna octombrie. 1—10 oct.: Vreme în general frumoasă și călduroasă, cu nopțile răcoroase. Cerul se va menține mai mult senin. Inourări izolate se vor produce la sfîrșitul decadei, cînd vor cădea ploi slabe și averse de ploaie, însoțite și de descărcări electrice. In unele dimineți, vom avea ceață la sol. 10—20 oct.. Vremea se va răci ușor, devenind instabilă. Cerul va fi schimbător, temporar acoperit. Vor cădea ploi slabe și averse de ploaie, iar în munți va ninge slab. Intnele dimineți se vor produce brumă și îngheț slab, cu deosebire la sfîrșitul decadei. Temperaturile minime vor oscila intre 2 grade și 8 grade C, iar maximele intre 10 grade și 16 grade C. 20—31 oct.. Vreme în general relativ călduroasă, cu cerul mai mult senin, la începutul decadei și cu mnoarări temporare în a doua parte a decadei. Vor cădea ploi slabe și averse de ploaie. Temperaturile minime vor oscila intre 2 grade și 7 grade C, iar maximele între 14 grade și 20 grade C. Vint slab din vest. P. S. — Temperaturile minime de la 1 la 10 octombrie, vor fi cuprinse intre 4 grade C și 12 grade C, iar maximele între 16 grade și 25 grade C.