Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-09-12 / 7108. szám
\ Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV — Nr. 7108 Vineri 12 septembrie 1969 4 pagini 30 bani ÍOMPETITIA I VWflLORILOR I Scrisoarea colectivului uzinei Metalul roșu adresata Comitetului județean de partid Cluj In ultimul timp am semnalat în mai multe rînduri aspecte concrete ale modului cum au înțeles colectivele întreprinderilor din județul Cluj apelul adresat oamenilor muncii din industrie de tovarășul Nicolae Ceaușescu de la înalta tribună a celui de-al X-lea Congres al partidului referitor la necesitatea reducerii substanțiale a cheltuielilor materiale de producție. Am relatat și aspecte ale materializării acestui deziderat. Acum, cu ocazia adunărilor de analiză a rezultatelor obținute pe opt luni din anul 1969, și a dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970, această preocupare a îmbrăcat un caracter mai precis, mai cuprinzător. Oamenii muncii își propun obiective și deziderate concrete în scopul creșterii eficienței economice a activității lor. Ideea care străbate întreaga preocupare a colectivelor de muncă este de a realiza produse superioare cu cheltuieli materiale minime, angajîndu-se astfel într-o autentică competiție economică și tehnică, cu gîndul de a aduce un aport substanțial la traducerea în fapte a Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului. Prima scrisoare, pe care o publicăm azi, adresată Comitetului județean de partid de către colectivul uzinei „Metalul roșu“ constituie un exemplu de înaltă înțelegere a timpurilor noastre, de însușire a chemării partidului la perfecționarea activității depuse în folosul economiei naționale. „Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1970, noi, muncitorii, tehnicienii și inginerii uzinei „Metalul roșu“ din Cluj am supus unei ample și profunde analize rezervele și posibilitățile de care dispunem cu scopul de a traduce în viață sarcinile care ne revin în calitate de constructori de mașini, din Directivele celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In urma acestor analize și dezbateri am ajuns la concluzia că dispunem de suficiente posibilități pentru a spori în continuare eficiența economică a activității colectivului nostru, de a îmbunătăți calitatea produselor fabricate, de a contribui într-o măsură mai pronunțată la industrializarea socialistă a țării. In acest scop ne propunem ca de acum înainte să depunem eforturi susținute pentru atingerea greutății specifice optime realizate pe plan mondial la principalele utilaje executate de uzina noastră. Acest deziderat, în perioada 1969—1970, va fi atins la 10 tipuri de utilaje, care reprezintă în acest an 26,4 la sută din totalul producției uzinei. Cele 10 tipuri de utilaje sunt următoarele: mașină de tricotat rectilinie; aparat de vopsit sub presiune A.V.P.-1; aparat de vopsit sub presiune A.V.P.-2; vaporizator pentru imprimeuri 1200 mm; mașină de spălat rapid în inele M.S.R.-1; mașină de pivat țesături de lină; mașină de spălat stofe în lățime; mașină de uscat fibre M.U.T.-2; mașină de spălat și uscat pale M.U.T.-3; bandă cu comandă multiplă. Paralel cu activitatea pe care o depunem (începînd cu personalul de concepție și terminînd cu cel de execuție) pentru atingerea scopului propus, pînă la sfîrșitul anului 1970 vom reduce cheltuielile la mia lui producție-marfă cu 2,3 la sută față de nivelul cheltuielilor pe care îl realizăm în anul 1969, vom spori productivitatea muncii calculată pe un salariat cu 6,5 la sută, vom reduce consumul total de metal calculat pe tonă de utilaj cu 6,1 la sută, vom îmbunătăți factorul de putere (cos. 0) la 0,97 față de 0,95 limită superioară a zonei. Propunîndu-ne obiectivele amintite pentru perioada 1969 și 1970, vom asigura îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din planul cincinal actual și vom crea condiții optime pentru traducerea în fapte a prevederilor ce revin colectivului uzinei noastre din planul cincinal 1971 1975 . INVITAȚII LA CUE TURZII Duminică, 14 septembrie, în cadrul natural de la Cheile Turzii, în organizarea comitetelor pentru cultură și artă ale județului Cluj și municipiului Turda, va avea loc o mare serbare cîmpenească. La reușita serbării își vor da concursul: orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat Cluj, formațiile artistice de amatori din Cluj, Casa de cultură din Turda și căminele culturale din Aghireș și Urca. Atmosfera de bună dispoziție va fi colorată de momentele vesele, întreținute de Zeno Turdeanu. Organizațiile comerciale vor asigura bogate sortimente de mîncăruri și băuturi, iar transportul pînă la locul serbării se va face din Turcia cu autobuzele I.C.T.-ului. Invitația la serbare se adresează tuturor celor care vor să-și petreacă o duminică plăcută, într-un splendid cadru natural. CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE DIN JUDEȚOE ȘI MUNICIPIUL CLUJ 3 Ieri, în municipiul și județul Cluj, ca de altfel pe întreg cuprinsul patriei, și-au desfășurat lucrările consfătuirile cadrelor didactice din învățămîntul mediu și de cultură generală. La Casa universitarilor, profesorii și învățătorii din școlile generale și profesionale, liceele de cultură generală și de specialitate din municipiul Cluj s-au adunat pentru a dezbate multiplele aspecte legate de instruirea și educarea tineretului școlar în perspectiva mărețelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului. La lucrările consfătuirii au participat, de asemeni, reprezentanți ai organelor centrale și locale de partid și de stat, ai Ministerului Invățămîntului și ai organizației de tineret. Amplul raport al Inspectoratului școlar municipal a evidențiat, pe baza rezultatelor obținute în anul trecut și în lumina sarcinilor de înaltă răspundere ce decurg din documentele Congresului al X-lea, problemele majore ce stau în fața profesorilor și învățătorilor pentru realizarea unei activități instructiv-educative bazate pe cele mai noi cuceriri ale științei. Perfecționarea multilaterală a învățămîntului într-o concepție unitară și pe baza programului de perspectivă de educare a tinerei generații și în strînsă legătură cu dezvoltarea economică și socială a țării; realizarea în cele mai bune condițiuni a școlii generale de 10 ani prin asigurarea bazei materiale și a aspectelor privind pregătirea practică a acestor elevi; ridicarea calității învățămîntului din școlile și liceele de specialitate, profesionale și tehnice; necesitatea contribuției personale la continua modernizare și îmbunătățire a manualelor și programelor școlare al căror conținut trebuie să reflecte cuceririle științei și tehnicii contemporane, orientarea întregii activități educative spre practică, precum și intensificarea întregii munci educative în rîndul tineretului — au fost principalele probleme atinse de cadrele didactice care au luat cuvîntul. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor consfătuirii, (Continuare în pag. a alI-a) Aspect din timpul desfășurării lucrărilor consfătuirii cadrelor didactice de la Casa universitarilor VIZITA PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS, IN ȚARA NOASTRĂ Sosirea în Capitală La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întâmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băineasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările: „Bun venit excelenței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul Federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Randion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președinției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întâmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. In timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state, trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața militarilor rostind în limba română: „Bună ziua ostași". Președintelui federal îi Continuare în pag. a IV-ai Cuvîntarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României (Aplauze îndelungate). Convorbire cu prof. dr. Iuliu Capușan despre: MANUALE ȘI CURSURI UNIVERSITARE Acum, in preajma începerii noului an universitar, o discuție despre manualele universitare este pe cît de obișnuită, pe atît de importantă. In cele ce urmează am să redau punctele esențiale dintr-o convorbire pe această temă pe care am avut-o cu prof. dr. Iuliu Căpușan, prorector al Institutului de medicină și farmacie din Cluj. Rep.: Poate că ar fi bine, la început, să definiți noțiunea de „manual universitar". I.C.: Desigur. Vom face distincție mai întîi între un curs și un manual. Cursul este gruparea noțiunilor predate direct de la catedră. In indicațiile Ministerului Invățămîntului se arată necesitatea și utilitatea cursurilor de catedră tipărite sau litografiate. Acest curs, corespunzînd, desigur, orelor afectate disciplinei respective, va avea anumite limite și va putea face puține concesii programei de învățămînt. Manualul, în schimb, cuprinde o viziune mai largă și mai amănunțită a disciplinei ce o tratează. Manualul, în adevăratul sens al cuvîntului, nu poate fi pretins să fie știut în totalitate, ci se indică diferite capitole ce cuprind informații suplimentare cursului, absolut necesar. Ultimele manuale mari scoase de Editura Medicală au fost: Chirurgia de Hortolomei și Medicina internă de Lupu. Asta pentru că se susține la direcția Editurii Medicale că e mai bine să se facă tratate pe probleme mici care, apoi, împreună, să se substituie unui manual. Lucru foarte discutabil, pentru că va lipsi întotdeauna ceea ce caracterizează (sau ar trebui să caracterizeze) un manual — continuitatea. Și, pe de altă parte, ne trezim că despre șoc apar 3—4 cărți, iar despre alte probleme, ca alergia — o cărțulie mică. Asta numai ca un exemplu. Rep.: Opinați pentru un manual unic, cu participare largă, sau pentru manualul așa-zis „de autor”? I. C.: Manualul unic, în accepțiunea lui veche, după părerea mea, cred că e depășit. Unul din profesorii noștri venerabili, cînd auzea de manuale unice făcea următoarea comparație: un automobil FIAT cu bloc motor de Ford, cu bujii de Skoda, cauciucuri de Citroen, cu uși de Opel și un șofer ce vrea zadarnic să-l țină pe șosea. Cam așa-i un manual unic, cu un capitol descriptiv, cu altul analitic, altul sintetic, iar printre ele, coordonatorul care nu știe cum s-o scoată la capăt și pe care l-am putea considera omul cel mai fără de noroc dacă n-ar fi studenții ce trebuie să învețe după un asemenea manual. Ideal este ca fiecare profesor cu reputație recunoscută și mare experiență, să aibă propriul lui manual, scris de ei sau de colectivul pe care-l conduce. Manualul n-ar avea decît de cîștigat. Șî ar cîștiga în primul rînd unitatea. Cine nu cunoaște manualul lui Hațieganu—Goia, scris în colaborare cu elevii lor: Daniello, Moga, Fodor, Spîrchez... Rep.: Manualele universitare sunt indispensabile? Dacă da, care-i rolul profesorului ce predă? I. C.: Sunt absolut necesare. Pentru că studentul nu poate nota totul, pe de o parte, iar pe de alta, scapă uneori tocmai esențialul. Manualul mai vine și cu partea grafică, ce înlocuiește pagini întregi de text Ilustrațiile în manual sînt, după părerea mea, indispensabile. Profesorul? El nu-i obligat și nici nu trebuie să predea manualul filă cu filă. Expunerea sa trebuie să se axeze pe problemele cotidiene ale specialității și, dar nu în al doilea rînd, să integreze specialul în general. Pentru că în medicină, ca și în alte științe, nici un efect nu are o singură cauză, după cum nici o cauză nu generează un singur efect. Rep.: Ce înțelege Domnia voastră prin „școală“, „Școala medicală clujeană", de exemplu? I.C.: Termen mult discutat și dezbătut. Școala medicală nu înseamnă identitate plată și monotonă de idei. înseamnă unitate de scop și orientare în diversitatea de preocupări. Școala medicală din Cluj s-a caracterizat tocmai prin această colaborare strînsă între discipline clinice între ele și între cele clinice și preclinice, colaborare fondată pe activitatea unor personalități de prim rang în știința medicală românească: Iuliu Hațieganu, Iuliu Moldovan, Titu Vasiliu, Victor Papilian. Orientarea generală era de prevenire și combatere activă a bolilor. Numai așa —■ și nu întîmplător — au luat naștere în Cluj primul dispensar T.B.C. pentru studenți, prima bază sportivă medicală din țară; de aici, din Cluj, au pornit și primele depistări active, în masă, a bolilor larg răspîndite. Ion MARCEA (Continuare în pag. a lll-a) † Cuvîntarea președintelui FRANZ JONAS Domnule Președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întâmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. * Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). VIZITĂ PROTOCOLARĂ Joi după-amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Zile Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal, Franz Jonas, a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule președinte să-mi permiteți ca un semn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, această înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România". Mulțumind cu căldură, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinței de dezvoltare în continuare a prieteniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres) Dineu oferit de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoțesc pe președintele federal în vizita sa în țara noastră: dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Randion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, cordială, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) (In pagina a IV-a: — Toastul președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu: — Toastul președintelui federal al Austriei, Franz Jonas).