Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-11-21 / 7168. szám
PAGINA 2 FĂCLIA CREIONĂRI . La Gherla a luat ființă o subfilială a Filialei din Cluj a Societății de științe istorice și filologice. Subfiliala gherleană întrunește profesori de specialitate din oraș și împrejurimi. Pentru conducerea și coordonarea activității ei, a fost ales un comitet din care fac parte prof. C. Măhăleanu — președinte, prof. N. Pușcaș — vicepreședinte și prof. V. Ștef — secretar. • Activul Comitetului orășenesc Gherla al U.T.C. a analizat intr-o plenară preocuparea pentru organizarea și desfășurarea muncii politico-educative in rândurile tineretului. Vorbitorii au făcut referiri pozitive la unele acțiuni din acest domeniu. In programul de viitor figurează activități interesante ca: intilniri cu participanți la Congresul al X-lea al P.C.R., discuții cu scriitori, un concurs „cine știe ciștigă” pe tema „Cheia orașului“, pregătiri in vederea serbării majoratului ș a. 9 La Casa de cultură din orașul Gherla a avut loc o manifestare intitulată „Cadran politic internațional“. Cu acest prilej, in fața unei numeroase asistențe, a vorbit tovarășul I. Gudea, cercetător științific la Filiala din Cluj a Academiei Republicii Socialiste România. 9 Vineri, 21 noiembrie a.c., în sala de festivități a Casei de cultură din orașul Gherla, Teatrul Național din Cluj va prezenta un spectacol cu piesa „Curcubeul negru“ de Teodor Roșca. 9 Marți, 25 noiembrie a.c., tot în sala de festivități a Casei de cultură din orașul Gherla, se va desfășura un spectacol de estradă prezentat de un colectiv al Teatrului satiric muzical „Constantin Tănase“ din București. Protagonistul acestui spectacol va fi artistul emerit N. Stroe, D. VATAU SURPRIZĂ In curînd, locuitorii orașului vor avea prilejul să se bucure de o surpriză plăcută: în fostul local al magazinului „Fierul“, serviciul de specialitate al Trustului zonal I A.S. va trece la amenajarea unei unități de prezentare și vînzare cu profil deosebit. Noua unitate comercială va pune la dispoziția cumpărătorilor produse alimentare proaspete ca: salam, parizer, polonez, cîrnaț, șuncă presată, mușchi țigănesc, costiță afumată, lapte, brânzeturi, ouă ș.a. Sperăm că lucrările de amenajare a acestui magazin, care urmează să înceapă peste cite iva zile, vor dura puțin și vor răspunde bunei calități, fără să mai fie necesară intervenția critică a ziarului. I cronică din GHERLAA viuzinul nostru Sinteze și analize la „Someșel” Vizităm întreprinderea de industrie locală „Someșul” din Gherla. Dialogăm pe tema activității economice curente cu tovarășul Gheorghe PRISECARU, directorul întreprinderii. La discuție asistă și tovarășul Gheorghe MUREȘAN, secretarul comitetului de partid. — Considerînd ca termen de referință ziua de 10 noiembrie, vă rugăm să faceți o succintă prezentare a rezultatelor activității economice din acest an. — Pină în ziua de 10 noiembrie am obținut depășiri apreciabile la principalii indicatori ai planului de producție. Valoarea acestor depășiri este de 1 159 000 lei la producția globală, de 1 298 000 lei la producția marfă și de 728 000 lei la producția marfă vîndută și încasată. — Care este situația sortimentelor nominalizate? — Aceste sortimente au fost realizate integral, cu excepția covoarelor orientale, la care avem o restanță de 11 mp față de plan. — Cum se explică această restanță aproape neglijabilă? — Intr-adevăr, e neglijabilă acum, dar în trimestrul al doilea era de 700 mp și constituia un motiv de mare îngrijorare. Cauza rezida în faptul că furnizorii nu ne livrau lina necesară. Această deficiență a fost însă eliminată pe parcurs. — Cum ați reușit să recuperați rămînerea în urmă? — Am organizat munca în secția respectivă pe trei schimburi și am angajat, noi țesătoare. Un ajutor important au dat și cele 60 de fete pe care le calificăm prin ucenice la locul de muncă. — Am dori să știm cum vă onorați sarcinile de livrare la export? — Aceste sarcini constituie pentru noi o permanentă preocupare. Ne străduim să le realizăm prompt și în condiții calitative care să satisfacă exigențele beneficiarilor. Pînă la 1 noiembrie, planul de livrări la export a fost îndeplinit în proporție de 93,9 la sută, înregistrîndu-se depășiri de 15,5 la sută la mobilă și 1,2 la sută la produsele încadrate în categoria „diverse“. La covoare orientale livrarea la export a fost realizată numai 90 la sută. Cauza amenunțat-o mai înainte. In prezent, avem în stoc covoare țesute în ultima perioadă de timp, așa că restanța va fi recuperată în mod sigur. Pînă la finele anului, planul de livrări la export va fi îndeplinit și contăm chiar pe o depășire a lui era 6 000 de coșuri împletite din nuiele și cu 720 000 de spițe pentru roți de biciclete, în valoare totală de 700 000 lei. Vom răănîne însă datori cu o cantitate destul de mare de ciocane de lăcătușerie. — Cum explicați fenomenul? — Angajamentul de a produce și exporta asemenea ciocane a fost luat fără să se fi făcut în prealabil o apreciere realistă a gradului de calificare a forței de muncă, a nivelului dotării întreprinderii și a posibilităților de organizare a fluxului tehnologic. Răspunderea principală pentru aceste neajunsuri revine inginerului șef Constantin Dumitru. Cînd greșeala a fost depistată, era prea tîrziu pentru renunțare. Am luat, deci, măsuri pentru onorarea comenzii, urmînd să livrăm anul acesta 18 000 de ciocane, iar diferența pînă la 75 000 să fie predată conform unui grafic care expiră la 25 martie 1970. In prezent, avem în stoc 33 000 de ciocane fără cozi. Confecționarea acestora din lemn de carpen constituie pentru noi o preocupare stringentă, în cooperare cu alte unități... — Prin ce se caracterizează, în esență, activitatea economică a întreprinderii? — După părerea mea, prin reducerea cheltuielilor raportate la 1 000 lei producție marfă. In 10 luni, aceste cheltuieli au fost micșorate la 878 lei, ceea ce echivalează cu o depășire a beneficiului planificat cu 624 000 lei. PE ȘANTIERUL FABRICII DE CĂRĂMIZI Proiectantul omite, instalatorul intirzie Pe șantierul pentru extinderea fabricii de cărămizi din Gherla există o situație oarecum paradoxală: cîteva utilaje de bază — printre care și un kollergang — așteaptă de mai multe luni să fie montate, dar instalatorul... Interzie să-și facă datoria înainte de a încerca să elucidăm acest aspect al problemei, socotim că e bine să aruncăm o privire mai generală asupra investiției. Planul pentru acest an prevede lucrări în valoare de 7 032 000 lei. Pînă la 10 noiembrie, planul a fost îndeplinit în proporție de 67,4 la sută, respectiv au fost executate lucrări a căror valoare se ridică la 4 740 000 lei. Constructorul (Grupul de șantiere nr. 2 Turda) stă destul de bine. Mai are de executat drumul exterior, drumul interior, platformele de depozitare și o consolidare de teren. S-a angajat ca pină la 31 decembrie a.c. să încheie toate aceste lucrări. Necazul cel mare este pricinuit de întîrzierea prelungită a montării utilajelor. Beneficiarul investiției a asigurat majoritatea utilajelor principale încă din luna august și prin aceasta front de lucru pentru Instalator. La începutul lunii decembrie, vor mai sosi o presă și 3 benzi, e adevărat, cu întârziere față de grafic, dar faptul ca atare nu afectează activitatea instalatorului. Valoarea totală a utilajelor pentru extinderea fabricii de cărămizi se ridică la 2 838 000 lei. Instalatorul n-a montat pînă în prezent decit utilaje echivalente cu suma de 1 832 000 lei. Celelalte utilaje, în primul rind Vollergangul, al căror cost se ridică la peste 1 000 000 lei, stau „nederanjate“, deși termenul de Punere în funcțiune a fost depășit. De vină se pare că e echipa de specialiști dirijată de șantier de Grupul de instalații nr. 4 Cluj, căreia i-au trebuit aproape 3 luni (!) pentru a constata că proiectantul (ing Vaier Rop de la D.S.A.P. Cluj) a emis soluția tehnică de montare a pieselor componente ale holiergangului, care au o greutate apreciabilă. (Omisiunea aceasta, precum și altele de altă natură — pete negre pe activitatea unei instituții prestigioase ca D.S A.F.C. au obligat, beneficiarul investiției să cheltuiască suplimentar sute de mii de lei pentru optimizarea de parcurs a proiectului!) Semnalul de alarmă, dar cu inadmisibilă întîrziere de instalator, a determinat o măsură urgentă pentru rezolvarea Problemei. In ziua de 5 noiembrie, o comisie, formată din reprezentanții tuturor factorilor interesați, a hotărît să se confecționeze o schelă metalică pentru mișcarea pieselor grele, pe baza unei schițe date de proiectant. Această schiță trebuia predată la 8 noiembrie, dar a sosit abia la 15 noiembrie! Instalatorul a fost pus in situația să procure anumite profile metalice deficitare. iar acum este ocupat cu confecționarea schelei, urmînd să treacă la montarea holler- sprangului și a preselor. Dacă el va concentra pe șantier forțele necesare, utilajele restante vor fi montate pină le finele anului. Un cuvînt greu și de spus, în acest sens, are tovarășul Mîndruțiu, inginer se șef la Grupul de instalații si nr. 4 Cluj. In încheiere, ne exprimăm •n nedumerire, oare de ce | conducerea Trustului de constructi Cluj — principalul beneficiar al fabricii de cărămizi din Gherla nu se arată mai profund interesată în finalizarea corespunzătoare a investiției? \ EXPOZIJII DE PREPĂRATI CIULIRE In luna noiembrie, numită în ultimii ani — din motive comerciale — și „Luna preparatelor culinare", publicul din orașul Gherla, beneficiind de serviciile și produsele întreprinderii locale de alimentație publică, a avut prilejul să admire și să... consume sortimente deosebite. Susnumita întreprindere a organizat două interesante și atractive expoziții: una de preparate culinare la restaurantul „Transilvania“ și alta de prăjituri la cofetăria din piața centrală. In cadrul primei expoziții, au fost prezentate sorturi variate de preparate din pește și din carne de pasăre, realizîndu-se, timp de două zile, o vînzare de 20 000 lei. La expoziția de la cofetărie au figurat 15 sorturi de produse de specialitate, realizate de laboratorul întreprinderii, făcîndu-se și aici, timp de două zile, o vînzare de 8 000 lei. Sîmbăta trecută, la bufetul de la parterul blocului-turn a fost organizată o cină cu preparate din pește și cu vinuri bune. Sîmbăta Viitoare, la restaurantul „Someșul“ se va deschide o nouă expoziție de preparate culinare — cu specific local — și se va organiza o cină cu mîncări gătite din carne de porc. Spre sfîrșitul lunii se vor mai deschide expoziții la cafe bar și la cofetăria nouă. SCRISORI ȘI RĂSPUNSURI . Tovarășul Corneliu Blaga, directorul întreprinderii de gospodărie comunală și locativă, răspunzind articolului critic „Modernizări în ritm de melc“, ne înștiințează că a luat măsuri urgente pentru terminarea lucrărilor de amenajare a măcelăriei în cauză și că aceasta a fost inaugurată în ziua de 7 noiembrie a. c. Vestea nu poate decit să ne bucure. Suntem de acord cu dumneavoastră, tovarășe director, că neajunsurile specificate în articolul menționat nu sunt caracteristice pentru activitatea întreprinderii ce cu onoare conduceți. Acesta este și motivul pentru care ne facem datoria de a înștiința cititorii că, până la 1 noiembrie ax., I.G.C.L. Gherla și-a realizat planul în proporție de 108 la sută la producția globală, 104 la sută la productivitatea muncii și H0 la sută la beneficii. 9 Tovarășul Dumitru Vitan, unul din cei mai harnici colaboratori ai ziarului nostru, ne scrie despre o mamă care și-a părăsit acum 4 ani soțul și copilul. Este vorba despre mama copilului Valer Șoptirean elev în clasa I. Se spune că ea lucrează în prezent (nu știm în cealitate) la restaurantul din Parcul municipal Cluj. Dacă va citi aceste rînduri sau va fi înștiințată de altcineva de existența lor, este rugată să scrie soțului și copilului pe adresa: strada Dejului nr. 4, Gherla. Ei o așteaptă să se întoarcă acasă. Copilul mai așteaptă și pensia alimentară lunară, în valoare de 150 lei, pe care mama i-o datorează din ziua de 5 decembrie 1965. Tovarășul inginer Vaier Ungur, dirigintele șantierului pentru extinderea fabricii de cărămizi, într-o scrisoare adresată redactorului șef, își exprimă unele opinii în legătură cu activitatea comercială și se referă la unele aspecte negative observate in orașul Gherla: aprovizionărineritmice, aglomerări în spațiile comerciale și cozi în fața magazinelor. Autorul scrisorii sugerează conducerii cooperativei orășenești de consum ideea de a extinde servirea cumpărătorilor la domiciliu cu diferite mărfuri alimentare, așa cum se procedează în prezent cu laptele (nu se precizează dacă la Gherla sau la Cluj). Împărtășim această idee și o propunem atenției forului vizat. 9 Tovarășii Gheorghe Florea și Ion Năsălean, care fac parte dintr-o echipă de control obștesc, ne scriu, că ghereta pentru desfacerea legumelor și fructelor din Strada Nouă nu are instalație de lumină electrică. Din această cauză, gestionara Iuliana Macavei este nevoită să servească seara pe orbecăite sau la lumina slabă a luminărilor, ca pe vremea lui Pazvante! Centrul de legume și fructe Dej și Centrul urban Gherla al I.R.E.C. au fost demult anunțate asupra acestui neajuns, dar nu s-au grăbit și ia vreo măsură de îndreptare. Poate o vor face acum. Niciodată nu e prea tîrziu. 9 O scrisoare, care are drept expeditor „un grup de muncitori“, cere redacției să tragă la răspundere pe cei vinovați de defectuoasa aprovizionare a magazinelor alimentare cu ulei și alte produse. Am cercetat situația la fața locului și am aflat de la tovarășul Hodiș, președintele cooperativei orășenești de consum, următoarele: ,,Uleiul este un produs dirijat și se desface pe măsura cantităților repartizate. In ultimele săptâmîni au fost desfăcute prin magazinele alimentare din Gherla cantități apreciabile de ulei, urmînd ca zilele acestea să mai fie puse în vînzare 5 000 de litri".9 „Un grup de locatari* (bazat de o semnătură indescifrabilă) susține că în apartamentele blocurilor A, D, E, F, și G din Gherla mișună de cîțiva ani diferite insecte și că acest fapt a fost discutat și paradiscutat în ședințe ale asociațiilor locatarilor și adus la cunoștința I.G.C.I, dar măsurile de dezinsecție interzie. De asemenea, ..grupul de locatari" mai susține că alimentarea cu apă potabilă la Gherla suferă de lungi întreruperi neprevăzute, fără să fie anunțați în prealabil consumatorii. Se menționează cazul concret de acum două săptămîni, cînd apa a lipsit în unele blocuri din 7 noiembrie, ora 18, pînă în 8 noiembrie, ora 13. Dacă e așa, cerem I.G.C.L.ului să ia măsurile de rigoare, Nicola Rossi Lemeni, de-a dreptul magnific în rolul Boris. Opera lui Modest Petrovici Mussorgski, „Boris Godunov“, dirijată de Petre Sbârcea prezentată miercuri seara pe scena Operei Române, a constituit un deosebit succes Fotografia: K. WAGNER PLEDOARIE PENTRU BRIGADA ARTISTICĂ? Textul - element de bază al spectacolului de brigadă Poate nici nu se găsea un moment mai potrivit pentru a deschide o discuție cu privire la brigăzile artistice. Perioada de iarnă bate la ușă, e timpul propice pentru o bogată activitate în toate lăcașurile de cultură, prin toate formele de manifestare a artiștilor amatori. Una din acestea este și mult discutată brigad artistică de agitație, formă care, după părerea noastră, este binevenită pe scena Căminului cultural. Aceasta, pentru că necesită un număr relativ mic de interpreți, se pretează la o mare varietate de forme (inclusiv și talente), mobilizează și popularizează ceea ce este bun, combate sau critică la modul cît mai concret ce este mai rău. Din păcate, acest lucru nu este pe placul unora, poate din a doua categorie, a acelora care n-o recunosc, sau care își ascund comoditatea după negarea necesității acestor bigăzi. In județul nostru se pare că linia aceasta este ,pe cale să triumfe, cel puțin la așezăminte,e culturale. Pînă și școala populară de artă din Cluj — pepinieră a artiștilor amatori și a instructorilor acestora — în acest an școlar a găsit potrivit să scoată din programul său clasa de regie brigăzi artistice. La ultimul concurs al amatorilor, brigăzile artistice au lipsit aproape cu desăvârșire, iar cele prezente nu au reușit să depășească nivelul interjudețean sau județean (amintim cele din Florești, Ghinteni etc.) Am considerat necesar să contribuim la această discuție deschisă de ziarul „Făclia“; poate vor contribui și alții cu experiența lor la aceasta. Și vom primi bucuroși orice va duce, la reabilitarea acestei „cenușărese“ (după unii) , artei interpretative. Dar, pentru că noi suntem aceia care, prin munca noastră, îndrumăm activitatea artiștilor amatori, sau chiar transpunem pe scenă arta lor, ne vom referi astăzi la elementul de bază pe care se brodează arta interpreților și talentul lor: textul de brigadă. Adică ceea ce lipsește foarte mult în ultimul timp. Nu este în intenția noastră de a face un instructaj, dar poate citind aceasta unii se vor convinge că este ceva bun, totuși, în aceste brigăzi, iar alții — și, am dori, cît mai mulți — vor veni cu texte bune pentru artiștii amatori. Textul reprezintă baza programelor oricărei brigăzi artistice. Textele literare *** brigăzilor dobîndesc de multe ori o valoare intrinsecă, multe dintre ele putând fi chiar citite cu interes și plăcere. Un text literar bine scris asigură succesul spectacolului dat de brigada artistică, acționează eficient asupra omului care-l ascultă. Textul de calitate este rodul unui colectiv de creație, format din oameni talentați, care, atunci când scriu, se documentează atent, cu pasiune. El trebuie să fie original, plin de vervă, plăcut, atractiv și convingător. Textul de brigadă poate fi considerat ca o specie literară complexă care cuprinde scenete în proză, cuplete muzicale, versuri, epigrame sau strigături și multe alte elemente împrumutate din literatura cultă sau din cea folclorică. Dacă se urmărește ideea de bază, iar contextul va cuprinde toate formele în mod armonios, programul va corespunde scopului brigăzii artistice: acela de a face agitație prin artă. 3 Este, de fapt, ceea ce ne-au demonstrat în mod atît de convingător brigăzile prezentate în spectacolul organizat nu demult de către U.J.C.M. i Colectivele de creație de la sate sau creatorii de texte din mediul sătesc trebuie să se inspire mai mult din folclorul local, valorificîndu-l și punindu-l în slujba scopului brigăzii. Este un izvor nesecat de frumusețe, care merge, la inima omului. Din păcate și în județul nostru se renunță în ultimul timp la colectivele de creație. Textieri sunt tot mai puțini. Reapariția lor ar duce poate și la înviorarea brigăzilor de agitație. Cercurile literare nu-și îndreaptă atenția și spre acest gen al creației literare. Deși sporadic, textele noastre păcătuiesc și prin faptul că sînt șablonarde, neartistice, pline de generali-tăți, scrise neliterar. Inlăturînd aceste carențe vom face ca forița mobilizatoare a conținutului concret, transfigurat in imaginile artistice ale textului literar, să-și recapete valoarea deplină. Și — cine știe — poate, în curînd vom asista, la o trecere în revistă a brigăzilor de agitație din județul Cluj. Prof. Flogen ALEXIU, directorul Casei județene Cluj J a creației populare Fotografia: L MICLEA-MIHALE I e Opinii pedagogice CLASELE SPECIALE DE MATEMATICĂ nvecinate. Criteriiul de selecte a fost cel al mediei la matematică și la fizică, din clasa a IX-a (minimum 9 la matematică și 8 la fizică). Prima clasă a luat ființă cu 17 de elevi, a doua cu 24, t treia cu 20 și a patra cu 22 de elevi, majoritatea candidaților provenind din Cluj și in special de la Liceul „N. Bălcescu". In decursul celor trei ani școlari parcurși de la înființarea claselor speciale de matematică și fizică s-a constatat, încă o dată, că aprecierile și notarea elevilor de către diferiți profesori este diferită. Selecționînd o clasă de la mai multe școli, este ușor de constatat că scara de notare variază de la un profesor la altul, atît o amplitudine (1-10, 3-8; 4-10 etc.), cit și în ceea ce privește centrarea scării (media între 5 și 6, 6 și 7 etc.). Deși elevii clasei speciale au venit de la diferite școli cu media minimă de 9 la matematică, pe parcursul anilor școlari ei s-au diferențiat cu medii intre 6 și 10, note ca reflectă, în același timp, volumul de cunoștințe, stilul de muncă, gradul de dezvoltare a gîndirii și aptitudinilor. Cunoaștem și cazuri în care, datorită stilului de muncă, de notare al profesorilor respectivi, elevi bine pregătiți la matematică, cu aptitudini și activitate bogată, nu au putut fi primiți în clasa specială, neavînd media 9. Se impune pe viitor ca sistemul de selecționare al elevilor claselor speciale să fie completat și cu alte criterii, cum sunt, de exemplu, rezultatele la olimpiadele matematice, activitatea la revista Gazeta matematică etc. Marea majoritate a elevilor din clasele așa zise ,,suprareale“ sunt sîrguincioși, prezintă aspirații ridicate și luptă pentru rezultate foarte bune la toate disciplinele. Fiecare vrea să se afirme și dorește să participe în mod activ în cadrul colectivului clasei la rezolvarea diferitelor probleme. Conducătorii claselor — diriginții — mereu afirmă: „este plăcut să lucrezi cu o asemenea clasă”. Eficiența muncii instructiveducative se reflectă în rezultatele la examenul de bacalaureat și la concursurile de admitere în învățămîntul superior. Din cei 26 de absolvenți, șase au obținut la bacalaureat medii de 7,50-8, opt absolvenți — medii de 8 și 9, 12 candidați au avut medii între 9 și 10. Media generală la examenul de bacalaureat a fost 8,72. Cei 26 de absolvenți au concurat cu succes la Facultatea de matematică sau la diferite facultăți ale institutelor cu caracter politehnic. Media de promovare în institute variază între 7 și 10. Ci rezultatele sus-amintite, cadrele didactice de la școala noastră și părinții copiilor din clasa de matematică sînt mulțumiți. Luînd în considerare rezultatele obținute pe plan instructiv și educativ, sîntem îndreptățiți să afirmăm că se va putea trece la înființarea liceelor de specialitate fără teama de supraîncărcare a elevilor și fără ca să fie știrbite cunoștințele generale la restul materiilor de învățămint. Béla VASS, director adjunct la Liceul „N. Bălcescu“, Cluj Absolvenții de liceul care pășesc pragul facultăților de matematică și al instituțiilor de învățămînt superior cu caracter tehnic au în fața lor sarcini deosebit de grele. Ei trebuie înarmați cu cunoștințe solide și cu o gîndire matematică avansată, pentru a putea pătrunde edificiul atît de complex al matematicii și fizicii actuale. Asemenea considerații au condus, la noi și în alte țări, la experimentarea claselor speciale de matematică și a celor de fizică. Clase speciale de matematică funcționează și la Cluj, în cadrul liceului „N. Bălcescu", din anul școlar 1966/67. Constituirea claselor s-a făcut fără o largă popularizare, scontîndu-se mai ales pe atragerea celor mai buni elevi la matematică din orașul și județul Cluj și din județele EKsUSEfe tv 17,00 — Deschiderea emisiunii. Consultații pentru elevi — Limba română (clasa a VIII-a). 17,30 — Chimie (clasele a VIII-a și a XII-a). Tema: Sistemul periodic. 18,00 — Lumea copiilor — Familia năzdrăvană... joacă șah. 18,20 — Filmul „Martin în Antarctida“. .18,30 — Podgoria de la Drăgășani. Anchetă economică. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — La volan — emisiune pentru conducători autoi 19,30 — Mai aveți o întrebare? Tema: Transport de cord sau inimă artificială?. 20,15 — Film artistic „Moartea lui Joe Indianul“ — o producție a studioului „București“. 21,55 — Reflector — telefonleton cotidian. 22,05 —Cadran — emisiune de actualitate internațională. 22,35 — Studio dans XX: Ansamblul cubanez de dans modern. 23,05 — Telejurnalul de noapte. 23,15 — închiderea emisiunii. radio Programul Studioului Cluj Vineri. 21 noiembrie: 12,00 — Sumarul presei; 12,08 — Muzică populară — cîntă Pop Simion; 12,20 —Jurnal industrial. Noutăți tehnice și produse noi în unități economice din județul Bihor; 19,00 — Actualitatea sonoră; 19,10 — Cvartet în Mi bemol major de Beethoven; 19,41 — Agendă științifică: aspecte ale relației „cercetare—practică“; ascultătorii întreabă: oamenii de știință răspund; Mapamond științific:. Sîmbătă, 22 noiembrie, 6,15 — Cum va fi vremea?; Unda preferințelor. Muzică populară la cererea ascultătorilor:, 6,35 — „Vă oferim microfonul“ — emisiune de opinii și sugestii ale ascultătorilor; 6,45 — Muzică de fanfară, teatru. Teatrul Maghiar de Stat (19,30). JOC LA CASTEL. Abonament A. Opera Română Cluj ,(19,30). MANON LESCAUT. I **p- Vineri, 21 noiembrie, ora 18,30: Cursul „Cultura medicală". Expunerea: Farmacologia ca știință a medicamentului. Vorbește dr. Țicșa Ioan. Locul, sala mică a Casei universitarilor. filme STELELE DIN EGER, seriile I și II (8; 11; 14; 17; 20) — Republica. ATENTATUL DE LA SARAJEVO — Victoria. CORABIA NEBUNILOR, seriile I și II (9; 12; 15; 18; 21) — Arta. FAMILIA NOASTRĂ TRAZNITÂ, cinemascop — 23 August. TITANIC VALS — Muncitoresc. PAȘA — Steaua roșie. STRĂINĂ (11, 14,30; 16,30; 18,30). FILME DOCUMENTARE (20,30) — Timpuri noi. ESS331 Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2.9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28. 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21. 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—17. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—17.