Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)

1969-10-10 / 7132. szám

PAGINA 2 FACIIA cronica 20 de trepte pe verticala împlinirii întreprinderea „Turdeana“ a sărbătorit, zilele acestea, 20 de ani de activitate rodnică. Așa cum e firesc în aseme­nea situații, o trecere în re­vistă a drumului parcurs, în timp, se impune de la sine. ... întreprinderea a luat ființă în 1949 sub forma u­­nei cooperative meșteșugărești cu profil metalurgic. Existau pe atunci două secții (una de tinichigerie și alta de cu­țite) cu 12 cooperatori și 3 salariați tehnico-administra­­tivi. In 1950 se mai înfiin­țează o secție de confecțio­nat pile, iar trei ani mai tîr­­ziu, alte trei. An de an apoi, datorită sprijinului acordat de partid și de stat, întreprin­derea, ca și oamenii săi, ur­că treaptă după treaptă pe drumul împlinirii. Așa se fa­ce că în 1960 se primesc o serie de activități ale indus­triei locale (prin comasare): munca la domiciliu, carbonat ,de calciu, var, tîmplărie etc. Folosind resursele locale, re­zervele interne existente, con­tribuind prin aceasta la de­servirea populației și la com­pletarea gamei de produse a întreprinderilor republicane — atît pe piața internă cît și pe cea externă — întreprin­derea și-a sporit simțitor pro­ducția și valoarea fondurilor fixe. Cîteva cifre, ca docu­ment. Din momentul transfor­mării în întreprindere locală și pînă acum, valoarea pro­ducției a crescut cu 268,9 la sută, iar valoarea fondurilor fixe a marcat o creștere de la 56 000 lei la 18 790 000 lei. Datorită eforturilor depuse de întregul colectiv, în anul 1965 întreprinderea a fost de­clarată fruntașă pe ramură, în același an cucerind locul I pe regiune la concursul de inovații.­­ Succesele obținute, spu­nea ing. Bazil Suciu, directo­rul întreprinderii, la festivi­tate, se datoresc muncii colec­tive, eforturilor comune și, în mod deosebit, comuniștilor, care au constituit un exem­plu permanent. Dintre oamenii care au cres­cut odată cu întreprinderea și s-au evidențiat în mod deose­bit în muncă, directorul a a­­mintit pe Zeicu Teodor, Deák Francisc, Bucur Gheorghe, Costaș Augustin, Pîrvu Va­sile, Lungu Simion, Tănase Mihai, Moșoară Teodor, Is­pas Elisabeta, Mircea Ioan, Lu­ka Francisc și alții. Vorbind despre perspective­le de dezvoltare ale întreprin­derii, tov. Bazil Suciu, prin­tre altele, a arătat: „ In viitorii ani întreprin­derea noastră, ca urmare a perspectivelor deschise de Congresul al X-lea al parti­dului, se va dezvolta simți­tor. In 1970, față de anul în curs, producția globală va creș­te cu 9 la sută, producția marfă cu 10,68 la sută iar volumul producției destinate exportului cu 100,7 la sută. Incepînd din 1970 și pînă-n 1980, volumul valoric al pro­ducției globale va ajunge la 129 600 000 lei. Sintetizînd dorința tuturor salariaților de-a munci și mai mult și mai bine pentru prosperitatea patriei, adunarea festivă a întocmit o telegra­mă pe care a adresat-o Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, tovară­șului Nicolae Ceaușescu per­sonal, prin care se sublinia, odată mai mult, hotărîrea co­lectivă de­ a ridica activitatea productivă pe treptele unei și mai înalte eficiențe econo­mice. PROBLEME DE ACTUALITATE Desfășurată sub auspi­ciile Cabinetului municipal pentru probleme de orga­nizare științifică a pro­ducției și a muncii, re­centa consfătuire cu ca­drele de specialiști din sectoarele agro-zootehnice ale I.A.S. Mihai Viteazul și cooperativele agricole de producție din Poiana­­ și Mihai Viteazul, a avut la ordinea­­ zilei două proble­me de mare, actualitate. Pentru a afla amănunte ne-am adresat tovarășei Elena Barna, directoarea Cabinetului municipal, cu cîteva întrebări: — Cine a prezentat re­feratele și în ce au constat ele? — Ing. Vasile­ Buzan, di­rectorul I.A.S. Mihai Vi­teazul, ne-a făcut cunos­cute rezultatele experimen­tale obținute la bovine, prin utilizarea ureii în so­luție cu melasă în trata­rea furajelor (fibroaselor grosiere), pentru asigura­rea proteinei digestibile ne­cesare în hrana animale­lor. — Rezultatul? — Prin utilizarea acestei tehnologii, la un lot expe­rimental de bovine s-a ob­ținut un spor în greuta­te (la tineret) cu 10 la sută mai mare decât la lotul martor, iar la vacile cu lapte un spor de pro­ducție mai mare cu 8 la sută față de lotul martor. — A doua problemă? — Colectivul Stațiunii experimentale agricole, compus din ing. Roman Marcel, Timarul Aurel, Tîmpeanu Ioan și Iuliu Munteanu, referindu-se la problemele privind­­ zona noastră în cultura griului de toamnă, au pus în dis­cuția celor prezenți valoa­rea unor soiuri intensive create de stațiune și anu­me: T 29/64, T 23/64, T 141/65, T 93/65, T 195/65 și T 194/65. Aceste soiuri, au arătat tovarășii de la Sta­țiune, depășesc în produc­tivitate soiurile Rezostaia I cu 13—22 la sută. In ul­timii trei ani (1966—1969) producția medie obținută la ha a fost de peste 5000 kg (5170—5580 kg la ha). Dintre cei mai impor­tanți factori de vegetație în cultura griului, specia­liștii au amintit: rotația, sistemul de pregătire a te­renului și de îngrășare, e­­poca de însămînțare (în zo­na noastră 30 sept.—20 oct.), densitatea (450—550 boabe germinabile la mp), combaterea dăunătorilor etc. După două luni în a doua jumătate a lunii iulie a.e. am criticat anumite neajunsuri existente în activi­tatea productivă a întreprin­derii de prefabricate din be­­ton. Printre altele, arătam că deficiențele la secția beton armat se datoresc și­ unor maiștri — ca Ion Patița și Gheorghe Oțet — care nu reu­șesc să stăpînească îndeajuns procesul tehnologic. Supărați la culme de critica făcută, cei doi maiștri s-au adresat re­dacției cu rugămintea de-a... spune adevărul despre ei și secție. După două luni, iatâ-me din nou, la întreprinderea de pre­fabricate. Din păcate, situația nu s-a îndreptat n­i­ci acum. Colectivul de aici nu și-a re­alizat nici pe septembrie sar­cinile de producție revenite. La secția Premo, tuburile de presiune și canalizare stau stocate prin curte, pe unde s-a găsit un loc liber. N-au asigurate desfacerea ! — Dar la secția beton ar­mat? — Il întrebăm pe tova­rășul Alois Stadler, șeful a­cesteia. — Nu ! N-am realizat din planul lunar decât vre­o 96 la sută. — De ce? — Am avut multe stagnări. Stația Trafa­n­ a funcționat o zi din lipsă de curent. Podu­rile rulante au stagnat 250 de ore iar malaxoarele 297 ore. Fiind supuse la­ eforturi, se ard repede motoarele, iar la malaxoare, blindajele, înlocui­rea acestora durează uneori 2—3 zile. — S-a luat vre­ o măsură? — Mecanicii și electricienii de întreținere au fost reparti­zați secției noastre. In felul acesta, ori de cite ori va fi nevoie, vom putea interveni mai operativ și cred eu, cu mai multă eficiență. — Maiștrii Patița și Oțet, cînd am scris în rî­ndul tre­cut de ei, au contestat auten­ticitatea relatărilor noastre. Ce părere aveți? — De Patița am scăpat chiar acum... Sesizînd nedumerirea noas­tră, tovarășul de la serviciul personal care ne însoțea, a ținut să adauge: — A făcut greșeli incompa­tibile cu calitatea lui de Rubrica redactată de Ion CORDOȘ maistru. L-am îndrumat să-și caute servici. — Dar Oțet? — Profesional e și mai slab pregătit decit Patiia. — Atunci de ce­i încredin­țați o asemenea muncă plină de răspundere? De astă dată, șeful de secție ne răspunse contrariat: — Fiindcă nu avem alții mai buni... Așadar, după două luni de zile, la Întreprinderea de pre­fabricate activitatea producti­vă mai șchioapătă încă. Din­­tr-o situație pe care ne-a furnizat-o ing. Bedö Ladislau, directorul întreprinderii, în­treruperile din lipsa apei, a cimentului RIM 300, a defec­țiunilor ivite la utilaje, se țin lanț. Față de toate acestea, intervenția forurilor tutelare ni s­-a părut destul de timidă. Altfel cum ar putea fi expli­cată perpetuarea carențelor nominalizate? In ce-i privește pe cei doi maiștri nemulțumiți de criti­ca făcută, cu riscul de-ai ne­mulțumi din nou, am subli­niat, încă odată, părerea șe­fului de secție. (Prima era a inginerului șef). Vrem, totuși, să fim bine înțeleși, departe de noi gîndul de-a face din maiștrii Patița și Oțet un fel de... acar Păun ! Pentru lip­surile din întreprindere se fac vinovați și­ alți tovarăși cu munci de răspundere, care, la timpul potrivit, au fost și vor mai fi criticați dacă lucrurile nu vor lua cursul dorit. Acestea au fost motivele pentru care, după două luni, am revenit din nou la între­prinderea de prefabricate. Nu ar fi greșit, credem, dacă și cei obligați să o facă, ar mai reveni, măcar din curiozitate, pentru a vedea și a se con­vinge de eficiența măsurilor care de vre-o trei luni în­coace, se tot iau. Dar ce folos? Stocuri, stocuri, stocuri.. NOTE Ramis cu bine cererea mea Bea Avram, muncitor la Fabrica de ciment, minat de un necaz, a întocmit o ce­rere prin care solicita ajuto­rul întreprinderii. La 18 au­gust a.c., tovarășele de la registratură i-au dat numă­rul 2117. De atunci și pînă acum omul a rămas cu... numărul. Despre rezolvare sau măcar de un răspuns nici vorbă ! Să nu cunoască cei vizați pravilele în vigoare cu pri­vire la scrisorile și sesizările oamenilor muncii? Greu de presupus ! Atunci?... La cantina lăudată... îndemnat de prieteni, Ion Turdean, muncitor la Fabri­ca de sticlărie, s-a abonat la cantina Șantierului de con­strucții 504. — Mîncare bună, ieftină, servire ireproșabilă — i s-a spus. De abia a trecut cetățea­nul pragul cantinei și și-a dat seama de contrariul. Nici tu mîncare ca lumea, nici tu servire civilizată. De­spre aspectul gospodăresc ce să mai vorbim. La sesi­zarea omului, ne-am pre­zentat la cantină. Adminis­tratorul era plecat, bucătă­reasa șefă... dormea, iar fe­meia de serviciu, abia în­cepea curățenia. Era la ore­le 12. — întotdeauna doarme bu­cătăreasa șefă? — am în­trebat. — Nu. Numai cind ia me­dicamente... Ne-am uitat la lista cu meniu, la mesele defecte, la scaunele fără spătar, la gea­murile sparte și la bucătă­reasa care dormea. Era să o trezim? Comiteam o im­politețe. Și­ atunci am plecat cu o constatare pe care am formulat-o cam așa: — La cantina lăudată, să mergi cu... sancțiuni ! Ar folosi probabil, la trezirea la realitate a celor amintiți. Nu credeți? Complex... piscicol Trustul de construcții din Cluj a primit sarcina și bineînțeles, plata, pentru construirea unui Complex cooperatist în comuna Tu­­reni. Fără să li se fi cerut sacrificiul meșterului Ma­nale, constructorii au înăl­țat un Complex care a in­trat în... legendă! Mai bine spus, la... apă !? Să vedeți cum. Construc­ția a fost înălțată pe un te­ren plin cu izvoare. Așa in­cit, deși Complexul nu este dat de mult în folosință, subsolul arată ca un... lac de acumulare, încă vreo două-trei „amenajări“ și ce­tățenii din Tureni vor putea să ia cu ei, cînd se duc la tirguieli, pe lingă sacoșă și bani, undița și... slipul. • Asta așa, pe tăcute. Că de aud tovarășii de la Trustul de construcții, te pomenești că-i va pune la taxă. Au tot dreptul. Fii n-au încasat bani decit pentru construi­rea unui complex. Și-atunci, pentru lacul de... acumulare cine o s-o „încaseze“? Aici și aici! Cheile Bicazului Reviste STEAUA-9 (256) -1969 Articolele ultimului număr au o tematică diversă, abordînd, în general, o problematică de actualitate pornind de la recente apariții editoriale. Este vorba de volumele: Panora­ma deceniului literar 1940—1950 de Al. Piru, Trilogia culturii de Blaga (studiu introductiv D. Ghișe), Douăzeci și șapte de trepte ale realului a lui G. Noica și Presa literară ro­mânească de I. Hangiu. Comentariile sunt semnate de Ion Vlad, Ion Pascadi, M. Muthu și Nae Antonescu. Tot la acest capitol amin­tim pe Liviu Petrescu (Duiliu Zamfirescu în­tre platonism și naturalism), N. Carandino (Monologul în teatru) și Dorina Geles (Poezia lui Jacques Audiberti). Prof. unmiv. Vaierul L. Bologa scrie despre Constantin I. Parhon, iar George M. Marica evocă personalitatea fostului universitar clujean Virgil I. Bărbat. Poezie și proză semnează: Victor Felea, Aurel Gurghianu, Al. Andrițoiu, Petre Stoi­ca, Mircea Ivănescu, Dumitru Corbea, Eu­gen Uricaru, Aghara­. Grigorescu-Bacov­ia, O­vid­iu Genaru, N. Prelipceanu, Adrian Po­­pescu ș.a. Portretele lirice se intitulează: un text ine­dit a lui Simion Stolnicu despre Virgil Gheorghiu, Pericle Martinescu, Vlaicu Bír­na și Geo Bogza. La „Cronica literară“ sunt comentate vo­lumele Ritual solitar de V. Felea, Delta de Anghel Dumbrăveanu, Semn și Viața și opi­niile lui Zacharias Lichter de Matei Gălines­­cu precum și Proza poeților de Virgil Arde­­leanu. Cronicile aparțin lui Leon Bacon­sky, Mircea Tomuș, respectiv Ion Vlad. La traduceri amintim Moartea lui Tibul (Ovidiu) în versiunea românească și cu adno­tări de Pimen Constantinescu și un grupaj din Gotfried Benn, Else Lasker-Schüller și Ingmar Brantch, semnat de Dan Constanti­nes­cu și Veronica Porumbacu. Nu lipsesc cele două rubrici: Viața cărți­lor și Mențiuni și opinii. INTERMEZZO Numărul 1 al revistei studenților de la Conservatorul „George Dima“ din CMS, inti­tulat semnificativ „Intermezzo“, își asumă de la început sarcina de a contribui la „dezvoltarea gîndirii creatoare a tînărului student și de a fi un adevărat reflector care va face cunoscută legătura dintre el și me­diul social în care învață și se dezvoltă ca viitor intelectual“. Inserată cu articole semnate de studenții Ladislau Martzy, Ladislau Bella, Anișoara Ghiță, Radu Țuculescu, Gelu Furdui, revista respiră un suflu tineresc, deschis, recoman­­dîndu-se prin calitatea expunerilor. «•MW Bl tv 10,00 — Ce-ați doi să re­­vedeți? — Tele-enciclopedia. 11,00 — închiderea emisiunii de dimineață. 18,00 — Bu­letin de știri. 18,05 — Stu­dioul școlarilor. Inscripții bihorene — reportaj filmat de Victoria Ionescu. 18,30 — Muzică populară. 18,45 — Criterii. — Arte frumoase. — Rembrandt. 19,00 — Tele­universitatea. Ciclul „In lu­mea atomului“. 19,30 — Te­lejurnalul de seară. 20,00 —• Actualitatea economică — ediție specială. 20,20 — Fil­mul artistic „Nu se știe nici­odată“ — coproducție fran­­co-italiană. 21,55 — Reflec­tor. 22,15 — Mult e dulce și frumoasă — emisiune de limbă română. 22,30 — Va­rietăți pe peliculă. 22,55 — Telejurnalul de noapte. 23,10 — închiderea emisiunii. 12ES2HH Programul Studioului Cluj Vineri. 10 octombrie 1969. 12,00 —Sumarul presei; 12,10 — Doine interpretate de Ma­ria Peter; 12,20 — Jurnal industrial: Realizări și anti­cipații la uzina „înfrățirea“ din Oradea; 15,00 — Actua­litatea sonoră;­­15,10 — Ar­tiști la microfon: mezzoso­­prana Margareta Rădulescu; 15,40 — Agendă științifică. Sîmbătă, 11 octombrie, ora 16,15 — Omagiu — 25 de ani de la eliberarea Cluju­lui de sub ocupația fascistă; 6,20 — Unda preferințelor — Muzică populară; 6,35 — Scrisori — sesizări — răs­punsuri; ■ 6,45 — Piese in­strumentale de virtuozitate. ETSEH Opera Română Cluj (19,30): „MICHELANGELO“. ETSELEHHI ANGELICA ȘI SULTA­NUL, cinemascop — Repu­blica. CAVALERII AERULUI — Victoria. BECKET, seriile I și II, cinemascop (9; 12; 15; 18, 21) — Arta. OMUL MOMENTULUI — 23 August. NU TE ATINGE DE FE­RICIRE — Muncitoresc. EVADATUL, cinemascop — Steaua roșie. PASĂREA CU PENE MI­NUNAT COLORATE (11, 15); FILME DOCUMENTARE (16,30; 18,30; 20,30) — Tim­puri noi. E3SB33E Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, Secția în aer liber de la Hoia, 10—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19, Perspectiva radiofonica. „Radiocenaclul literar Cluj” Odată cu darea în fo­losință a noii Case a radiodifuziunii din Cluj, în fața noastră, a ce­lor care slujim „publi­cistica auditivă“, s-au deschis perspective ne­bănuite, posibilități de a folosi rolul de inter­mediar al eterului pen­tru difuzarea unor me­saje capabile să susci­te interesul unui număr cît mai mare de ascul­tători. Anul trecut s-a inaugurat Teatrul ex­perimental audio-sce­­nic „Acusticon-studio“ al Redacției Radio Cluj, nucleu artistic nou, cu un program de lucru bine stabilit, și a cărui apariție a fost primită de public și de presă cu multă căldură. In lim­ba maghiară, interesan­tul ciclu „Pe undele li­teraturii“ aduce în fo­carul atenției publice, sub forma dezbaterii și confesiunii literare, cele mai actuale probleme ale literaturii din patria noastră. Alte emisiuni noi ca: „Antena literar­­artistică“, „Personali­tăți culturale din Tran­silvania“, „La f­întina dorului“ etc. au adus o remarcabilă lărgire a gamei tematice, pe mă­sura vieții cultural-ar­­tistice din patria noas­tră. La Studioul de radio Cluj se pregătește acum „lansarea“ unei alte e­­misiuni, într-o formă u­­nică în țară, „Radioce­naclul literar“ în trans­misiune directă. Ea se adresează mai ales ce­lor mai tineri poeți, prozatori, dramaturgi și critici literari din în­treagă țară, pe care îi invităm pe această ca­le să colaboreze la rea­lizarea emisiunii. La „Radiocenaclul literar Cluj“ pot colabora, în calitate de membri ac­tivi sau prin­ corespon­dență, toți tinerii uce­nici ai scrisului, care n-au apărut în volum. Precizăm că cenaclul nu va avea caracterul de „poștă literară“, ci va încerca­ să fie o tri­bună efectivă de afir­mare a literaturii înce­pătoare valoroase, o școală a formei poeti­ce, o publicație sonoră care va împărtăși din experiența unor scriitori reprezentativi ai litera­turii noastre contempo­rane. „Radiocenaclul literar Cluj“ va desfășura lu­nar două ședințe, pro­gramate pentru dumini­că dimineața: o ședință de lucru și o emisiune în transmisiune directă. Se consideră participant la cenaclu atît tînărul scriitor prezent în­­ stu­dioul nostru, cît și cel care trimite producțiile sale literare prin co­respondență. La prima ședință din lună, se vor tine, selecționa și discuta lucrările sosite prin poștă sau aduse de membrii cenaclului. In prezența și cu ajutorul unor scriitori cunoscuți, care vor fi oaspeții ce­naclului, se vă întocmi cu această ocazie pro­gramul celei de-a doua­­ ședințe, care se va des­fășura sub formă de e­­misiune radiofonică în direct. Ședința-emisiune, cu o durată de circa 25—30 de minute, va fi de fapt adevăratul scop și fruct al cenaclu­lui, prima ședință avînd doar rolul de a o pre­găti. In principal, ședin­ța-emisiune va difuza, în forma revistei sono­re, cele mai reușite poe­zii, proze, scenarii ra­diofonice sau cronici li­terare, sosite pe adresa cenaclului în luna res­­pectivă. Autorii acesto­ra, atît din Cluj cît și din alte părți ale țării, vor fi invitați să-și pre­zinte singuri lucrările. Lucrările celor care, din motive întemeiate, nu vor putea participa la emisiune (și care, spe­răm, ne vor anunța la timp!), vor fi citite sau interpretate de actori de la Teatrul Național din Cluj, anunțîndu-se nu­mele autorului. De ase­meni, la ședințele­ emi­­siuni vor avea loc întîl­­niri efective sau pe ca­lea undelor cu scriitori cunoscuți, apoi se vor face transm­isiuni simul­tane de la mai multe cenacluri literare din orașele: Cluj, Oradea, Tîrgu Mureș, Baia Ma­re, Bistrița, Alba Iulie, Satu Mare, Zalău, Tur­da, se vor interpreta lu­crări dramatice ale membrilor cenaclului etc. „Radiocenaclul lite­rar“ din Cluj va orga­niza o dată la două luni concursuri de creație cu premii. Cîștigătorilor concursurilor li se vor programa emisiuni se­parate, alături de scrii­torii consacrați, în ca­drul ciclurilor literare ale studioului. Pentru­ tinerii care cu timpul vor ajunge să-și publi­ce primul volum, sau cicluri masive în re­vistele literare, radioce­naclul va organiza emi­siuni festive, literar­­muzicale. Intreaga activitate a radiocenaclului literar din Cluj se va desfă­șura sub îndrumarea revistelor literare din Cluj sau din alte orașe, ai căror redactori sau colaboratori vor fi invitați la ședințele și emisiunile cenaclului, în calitate de specialiști. Producțiile foarte reu­șite și care promit un viitor literar pentru ti­nerii autori, vor fi pu­blicate de către Radio­­cenaclu și în revistele literare, concomitent cu transmiterea la radio. „Radiocenacl literar» Cluj“ va avea și un cerc de radiofonie la care se vor forma ti­neri radio-reporteri-ani­­m­atori ai emisiunilor cenaclului. Așadar, de reținut: In curînd se deschide „Ra­diocenaclul literar“ al Studioului de radio Cluj. Tinerii care do­resc să devină membri activi sau corespondenți ai cenaclului, sunt rugați să-l anunțe pe semna­tarul acestor rânduri, pe adresa: Cluj, str. Do­nath nr. 160, cu men­țiunea „Pentru Radio­cenaclul literar“, în cel mai scurt timp. Cu pri­ma scrisoare, sunt rugați să trimită și primele lor lucrări destinate cena­clului. Apoi, la o dată care se va anunța prin emisiunile Studioului Cluj, precum și perso­nal la fiecare membru, va avea loc ședința de inaugurare a cenaclului, la care sunt invitați toți membrii. Tinerii, în special stu­denți și studente, care doresc să facă parte din cercul de reporteri-ani­­matori ai cenaclului, sunt rugați să se pre­zinte personal la Stu­dioul de radio Cluj, pentru a susține o pro­bă practică. Dragi tineri, o nouă tribună de afirmare vă așteaptă cu speranță și dragoste. Ioan CHINDRIȘ ANUNȚ! Conducerea Școlii generale din Dăbîca aduce la cu­noștință tuturor celor invitați la festivitatea programată pentru ziua de 12 octombrie 1969, ora 10, în legătură cu centenarul școlii, că festivitatea se animă pentru o dată ce va fi comunicată ulterior tuturor.DIRECȚIUNEA (7103) MICA PUBLICITATE • Vînd Renault 10 gri, în perfectă stare. Telefon 7-12-65, orele 15—17. (7088) • Vînd sufragerie moder­nă din nuc. Strada Brașov nr. 18. (7094) 0 Vînd guler alb de vul­pe. Telefon 8-31-49. (7084) fi închiriez cameră cu in­trare separată pentru doi stu­­­denți. R. Descartes 21. (7095) 0 Student caut cameră se­parată, singur. Dau meditații matematică, fizică, pentru elevi. Telefon 1­21-86. (7085) • Ofer trei camere, con­fort, pentru două camere, con­fort, și cameră cu acces la bucătărie. Informații: Cara­­giale 5—7, etaj III, aparta­ment 35. 7082) • Pentru apartament 4 ca­­mere, Confort, din Grigorescu, cer două apartamente cu două camere, confort, Telefon 1­47-06, după-masă 15—16. • Calde mulțumiri docto­rului Pop Mihai, sorei Stroie Viorica, de la Clinica gineco­logică I, pentru tratamentul conștiincios primit. Dan Ma­ria.’(7079) 0 Mulțumim pe această cale doctorului Negrea Septi­­miu de la circumscripția sa­nitară Mănăstirenii, pentru deosebitul umanism și devota­ment de care a dat dovadă în îngrijirea bolnavei Dan Maria. Dan Maria, satul Mănăștu­­rul Român 102. (7096) 0 Cu adîncă durere anun­țăm încetarea din viață a scumpei noastre mamă, buni­că și mătușă SARCA VERONICA în vîrstă de 83 ani. Inmor­­mîntarea va avea­ loc în ziua de 10 octombrie, orele 15, la Cimitirul central. Familia îndoliată (7106) . "Cu durere anunțăm în­cetarea din viață a profesorului IOAN D. POP, de 57 de ani. Decesul a avut loc joi, 9 octombrie 1960. Familia îndurerată La ora de matematică. Aici parcă am greșit „Preuniversitaria” UN îndrumător AL PREGĂTIRII ELEVILOR DIN CLASA A XII-A Aspiranții la studenție, ele­vii claselor a XlI-a, găsesc, grație cunoscutei pagini PRE­UNIVERSITARIA din revis­ta „VIAȚA STUDENȚEAS­CĂ“, probleme deosebit de importante pentru devenirea lor viitoare. Semnalăm ca extrem de utile, pentru orien­tarea în alegerea profesiei, consultațiile și îndrumările profesorilor universitari desti­nate pregătirii pentru admi­tere, probleme și teme pen­tru examene, sinteze ale unor capitole din programa disci­plinelor concursului de admi­tere la diferite facultăți, dia­loguri cu cititorii-elevi asu­pra problemelor care îi preo­cupă. Pagina PREUNIVERSITA­RIA, ca de altfel lectura în­tregii reviste, constituie pen­tru toți elevii din clasele su­perioare un prim contact, o inițiere utilă în viața­­ uni­versitară.

Next