Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-25 / 7247. szám
PAGINA 2 FĂCLIA cronică LA C.C.H. -1iu SALT ÎN RENTABILITATE întreprinderea cu cea mai mare pondere în industria municipiului, înregistrează o dată cu acest an, un important salt pe linia rentabilității și eficienței economice. Discuțiile purtate atât la nivelul secțiilor și a sectoarelor cât și al întreprinderii) cu ocazia lansării cifrelor de plan pe 1970 au scos în evidență posibilitățile reale pentru un asemenea salt, au stabilit cifre și sarcini mobilizatoare pentru toate forțele de care dispune, în vederea unei maxime productivități a muncii. Astfel se va reuși ca în cursul anului să fie realizată o cantitate de 800 tone celuloză și 1000 tone de hîrtie peste capacitatea proiectată. Productivitatea muncii va crește, de asemenea, cu cel puțin 7 la sută față de 1969. Măsurile luate în vederea atingerii și depășirii cifrelor de plan nu au fost luate doar o dată cu începutul noului an; unele au intrat în aplicare încă din a doua jumătate a anului trecut, o serie de alte măsuri sunt acum în curs de aplicare sau altele vor fi introduse pe parcursul anului. Așa se face că saltul de care vorbim se prezintă, de fapt, în raport de continuitate cu anul anterior cînd (în cursul trimestrului IV) se atinsese nivelul sarcinilor de plan pe 1970, fapt ce a ușurat colectivului întreprinderii acomodarea la cerințele sporite din acest an. Realizările pe luna ianuarie (producția globală realizată în cursul lunii reprezintă 35,94 la sută din planul trimestrului I, iar producția marfă vindută și încasată 37,45 la sută; productivitatea muncii era de 105,1 la sută) cit și cele din prima decadă a lunii februarie (între 35—36 la sută din planul lunar global și valoric) sunt o dovadă că în acest an se va înregistra un înalt nivel de eficiență economică la C.C.H. (platforma Dej). Am putea reține doar faptul că în luna ianuarie a anului curent s-a putut realiza o însemnată reducere a consumurilor specifice la materii și materiale — ceea ce în anii anteriori s-a crezut aproape imposibil de făcut. Una din măsurile și hotărârile, extrem de bine venite pentru combinat a fost aceea de a oferi producătorilor de hîrtie posibilitatea de a participa direct la contractările care se incheie cu clienții externi (ceea ce nu se făcea pînă în anul trecut). „Contactul direct cu aceștia — ne spunea directorul economic Gheorghe Budăceanu----a permis specialiștilor noștri să poată prospecta piața, să cunoască condițiile de calitate și preț impuse de beneficiari, nicit în acest an majoritatea produselor noastre pentru export se vor livra pe piața vestică unde am reușit să pătrundem competitiv alături de țări cu tradiții bine cunoscute în producerea hîrtiei... Tot, ca urmare a acestor contacte directe cu piața externă s-a îmbunătățit simțitor cursul de revenire, realizând prețuri superioare față de 1969 ceea ce duce la un spor însemnat de valută pe aceleași cantități exportate. In 1970 sporul de valută pe care il vom realiza prin îmbunătățirea cursului de revenire depășește suma de două milioane si jumătate, lei valută...“ Din angajamentele peste plan ale colectivului de lucrători din cadrul C.C.H.— platforma Dej, reținem: depășirea planului cu un milion lei la producția globală, reducerea cheltuielilor cu o jumătate de milion lei și realizarea de beneficii în valoare de tot o jumătate de milion lei. Așadar, suntem îndreptățiți să considerăm anul 1970 drept un an al saltului în domeniul unei productivități și rentabilități ridicate pentru C.C.H. Dej. IMBIAJAJIRI IMNIOLOGIC! Un colectiv de lucrători de la C.C.H. Dej, condus de inginerii Mihai Huțuleac și Virgil Pop, a reușit să elaboreze un procedeude spălare a instalațiilor de evaporare folosite în fabricarea celulozei și hârtiei, cu acid fosforic. Noul procedeu tehnologic permite o mai bună ardere a leșiilor și implicit reducerea consumurilor de săruri sodice. Prin acest procedeu se realizează o scădere a consumurilor specifice cu peste 11 la sută — fapt ce aduce realizarea de însemnate economii și ridicarea productivității muncii, s Rubrică redactată de G. DRUMARU Pregătiri intense pentru noul sezon Specificul unor întreprinderi din cadrul Combinatului de industrie alimentară, cum este Fabrica de conserve Dej, impune organizarea producției în funcție de anumite perioade ale anului. Adică trebuie să fie în măsură a prelucra materia primă în timp optim, în funcție de sezonul în care aceasta se obține. Faptul însă nu presupune că pe timpul iernii, cînd producția de legume și fructe (materia primă folosită de fabrică) este inexistentă, fabrica își încetează activitatea (chiar dacă o oarecare reducere a activității ei și mai ales a profilului, are loc). De acest lucru ne-am convins în timpul unei recente vizite făcute in fabrica amintită. Mai întîi, unele secții (producția de băuturi răcoritoare, spre exemplu) continuă în ritm susținut activitatea. Continuă apoi intens livrările pe piața internă și externă. (Numai în cursul lunii ianuarie și prima decadă a lunii februarie au fost livrate în afara planului, mărfuri în valoare de 1 800 000 lei pe piața externă). S-a realizat, de asemenea, în vederea asigurării cu materii prime (pentru secțiile care prelucrează legume și fructe) contractarea întregii cantități de legume necesare precum și 90 la sută din necesarul de fructe (contracte făcute cu acele I.A.S. și C.A.P. care sunt producătoare de asemenea produse, distribuindu-se deja la toate C.A.P. cu care s-au încheiat contracte, soiurile de semințe pentru legumele ce vor fi furnizate). Din cadrul pregătirii pentru sezonul primelor producții de fructe și legume fac parte însă acțiunile febrile de reparare și pregătire a utilajelor fabricii sau de asigurare a spațiilor pentru depozitarea materiei prime, a ambalajelor necesare etc. Au fost astfel, pînă la ora actuală) reparate și pregătite mesele de umplere, răcitoarele, mașinile de închis, ambalajele pentru fructele din prima perioadă, (care s-au transportat în centrele furnizoare, unde s-au executat și reparațiile) etc. Tot aici se încadrează realizarea de către mecanicii Ștefan Radovici, Ioan Vaida și Petre Mureșan a unui dispozitiv automat de turnare a gemurilor și pastelor de fructe, prin care se înlocuiește o mare cantitate de muncă fizică și se obține o creștere a productivității muncii cu peste 10 la sută. Se poate aprecia că pînă la 1 Mai întregul utilaj al fabricii, care este destinat prelucrării fructelor din prima perioadă (cireșe, vișine, căpșuni etc.) va fi complet pus la punct pentru intrarea în funcțiune cu randament maxim. Despre realizările deosebit de frumoase ale colectivului de lucrători din această fabrică am vorbit de multe ori. Notăm doar că angajamentul de depășire a planului de producție este de 2 600 000 lei , pentru care sunt asigurate condițiile necesare. Cum însă din cadrul planului valoric al producției globale aproape 900 000 lei revin secției de băuturi răcoritoare, se impun măsuri urgente, din partea forurilor de resort, pentru a se asigura acestei secții necesarul de concentrate din care se prepară răcoritoarele. Astfel, în scurt timp se va resimți afectarea întregului volum de beneficii, preț de cost etc. STARINII DISTANȚELOR Intr-un secol in care criza de timp a devenit o problemă, omul își alătură viteza pentru ca din parcurgerea distanțelor să-și economisească partea oferită lui de cronos. Dar nu numai timp, ci și energic și este alte avantaje nu oferă omului mașina de transport. Am putea spune chiar că nu mai putem concepe o existență civilizată fără asemenea mijloace. Pe de altă parte, însăși acest sector cunoaște înnoiri și progrese în fiecare zi. De asta ne-am convins și in cadrul Autobazei Dej. Primul lucru pe care trebuie să-l remarc este sediul autobazei. Construit cu cițiva ani in urmă și continuînd să se completeze cu dependințele necesare, de la un an la altu.1, acest sediu vrea parcă să rivalizeze cu clădirile celor două mari unități industriale dejene — C.C.H. și IPROFIL, lingă care este așezat. In ciuda specificului muncii, intiinim in secțiile autobazei ordine desăvirșită, îngrijire, bună întreținere. Nu demult, au intrat in folosire o spălătorie mecanizată, o stație de gresare și schimbare de ulei precum și o platformă de parcare de circa 10 000 mc de beton și asfalt. Sunt în curs de dare in folosință atelierul de vopsitorie dotat cu instalații de ventilație corespunzătoare, o stație, centrală de oxiacetilenă (pentru sudură), atelierul de reparat și verificat carburatoare și servomecanisme vacumatice; se extinde în acest timp grupul social pus la dispoziția lucrătorilor de aici etc. — Deși sintem în anotimp de iarnă — ne spune Vasile Cimpeanu, șeful autobazei — luna ianuarie s-a încheiat cu rezultate foarte bune. Bineînțeles că dispunem și de posibilități și condiții suficiente. Planul la tone transportate (marfă, materiale industriale și de construcții) s-a realizat in proporție de 123 la sută; la, călători transportați 110 la sută; și s-a înregistrat un beneficiu pe ianuarie de 107 000 lei. Am putea reține, in continuare, multe cifre semnificative. Reținem însă nume de oameni, ale acelor oameni care sunt stăpini ai distanțelor, parcurgîndu-le cu grija omului responsabil pentru avuția statului și pentru viețile semenilor. Așa, de exemplu, Mihai Cioată, Viorel Cimpeanu, Visarion Minzat — șoferi pe mașinile de la transportul interurban de mărfuri și materiale industriale sau Oliver Oniga, Octavian Banias, Gavril Farcaș — șoferi pe autobasculante, Vasile Drăgan, Victor Sebeștean — conducători auto, la transportul de călători. Dar, fiindcă vem vorba de transportul de călători, trebuie s-o spunem cu părere de rău că sediul autogării este complet necorespunzător — atit ca așezare, (aglomerând îngrozitor strada cu parcarea autobuzelor), cit și privind spațiul de care dispune, (să nu mai vorbim de veșnica dezordine existentă in sala de așteptare și de inestetica ținută a clădirii). Necesitatea unei autogări noi la Dej a devenit acută și sperăm să fie avută in vedere de organele de resort. Un lucru cu puține echivalente in țară este dormitorul-hotel (existent la sediul autobazei). Oferind un grad de confort echivalent cu al unui hotel de gradul I (poate chiar mai mult), întreținut impecabil, acest dormitor-hotel este la dispoziția șoferilor in tranzit (aceștia găsesc la intrarea în camera oferită inclusiv papuci de casă, pijama, condiții de baie și totul absolut primenit). Credem că li se cuvine celor care zile întregi stau la volan să găsească un loc primitor și odihnă, cum credem că se cuvine stima și aprecierea noastră acestor stăpini ai distanțelor, fără de care, intr-un veac al crizei de timp, am pierde mult din ceea ce cronos oferă. 18.00 — Deschiderea emiiunii. " Lumea copiilor 77 Albumul ..Familiei năzdrăvane". 18.30 — Totul cintă. Fluierele: tilinca, fluierul moldovenesc, cavalul dobrogean. 19.00 — Telejurnalul de seară. 19.20 — Actualitatea în economie. 19.30 — Preludiu la a III-a ediție „Cerbul de aur“ Brașov, Romania........... 19,55 — Evocări — 6 martie 1945. 20.15 —Arte plastice — Premiile Uniunii Artiștilor Plastici pentru anul 1969. 20,25 — Microavanpremieră. 20,30 — Telecinemateca: „Modelul" — film. 22,25 —" Telejurnalul de noapte. 22,35 — Salonul literar al televiziunii. • 23.15 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj Miercuri. 25 februarie: 17.45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program . 17,50 — Actualitatea sonoră — informații, note și reportaje la zi .18,00 — Călătorind prin Italia. Însemnări de Constantin Ivaneș. 18,15 — Muzică populară: 18,30 — Antena literară. Din cuprins: Aniversări — 160 de ani de la nașterea poetului Grigore Alexandrescu Letay Lajos la 50 de ani Proză de Vasile Rebreanu „Replici" de Virgil Ardeleanu. Redactorul emisiunii Horia Bădescu. 18,50 — Concert de seară. Suita simfonică „Tablouri dintr-o expoziție" de Mussorgski-Ravel. Prezentarea: Sanda Drăgan. Joi, 26 februarie, 600 — „Bună dimineața“ — program matinal cuprinzind însemnări de scriitorul Dumitru Mîrcea, informații Utile, rubrica „Semafor" de Teodor Opera Română Cluj (19.30). MANON LESCAUT u.p. Miercuri, 25 februarie, ora 18,30. Cursul: „Pagini din istoria artei“. Expunerea: Comorile de aur descoperite recent la Apahida și Someșeni. Vorbește: D. Protase, doctor în istorie, cercetător principal. Locul: sala mică a Casei universitarilor, URMĂRIREA, cinemascop (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica. WINNETOU ÎN VALEA MORȚII, cinemascop — Vie, tom. PĂPUȘA, cinemascop, seriile I și II (8,15; 11; 14; 17, 20) — Arta. LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI, cinemascop — 23 August. ÎN UMBRA COLTULUI (cinemascop) (11; 14,30; 16.30; 18.30; 20,30); — Tineretului. NEIMBLINZITA ANGELICA, cinemascop, ANGELICA ȘI SULTANUL, cinemascop (11; 15; 18. 21) — Muncitoresc. EHSEB33: Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 10—14. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 29—13 și 17— 19.30. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei Piața Libertății nr. 28, 9—15 și 17— 19.30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Elimeilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. Florea, muzică populară și ușoară. O bIHEEEI teatru Teatrul Maghiar de Stat (19,30): LUNA DEZMOȘTENIȚILOR. Teatrul de păpuși (12,00): alba ca zăpada. Repere DIMENSIUNE COTIDIANA Cu destui ani in urmă, intr-o somptuoasă sală de spectacol, pare-mi-se, cu prilejul unui concurs al artiștilor amatori, am fost martorul unei întîmplări care, in momentul acela, a stirnit, oarecum, hazul spectatorilor. Pe scenă a apărut, puțin emoționat, un „debutant“ de 70 de ani, interpret la un vechi, dar tot mai rar întîlnit instrument popular — tilinca. Intimpinat cu aplauze, bătrînul s-a apropiat de public, s-a apropiat pînă a pășit lin pe pînza ce acoperea fosa de orchestră. După momente de ușoară ilaritate, parcă mai hotărit și mai sigur, a revenit însă pe scenă. Nu a fost nevoie de multe clipe ca vraja cintecului popular, măiestrit interpretat, să cucerească, deopotrivă, public și juriu. Aplauzele finale, nesfîrșite, bisurile prelungi, au aprins pe fața și in ochii artistului lumini în care am citit mulțumirea. De atunci, ori de cite ori, s-a vorbit de activitatea artistică de amatori, și mai întotdeauna prin cifre, am încercat un sentiment de mîhnire, căci acea întîlnire, banală în aparență, după ani, s-a ridicat din cotidian) vedeam in ea o metaforă a unor pasiuni și aptitudini, a unor lungi ceasuri de muncă și dăruire, vedeam în ea un simbol de adîncă semnificație. Cifrele prin această metaforă își depășesc înțelesul, sau, mai exact, primesc unul nou, emoționant. Oare, în alte împrejurări, acel bătrin, pe care ar fi putut să-l cheme Ion, Petru, Gheorghe și așa mai departe, ca pe tații și bunicii noștri, ar mai fi avut privilegiul de-a ajunge pe scenă? In loc de răspuns, acesta poate fi la îndemîna cititorului, amintesc de a doua întîlnire cu bătrinul, la doi ani după întîmplarea cu fosa, tot pe scenă, înconjurat, de astă dată de șase tilineari tineri. Bătrînul, apreciat de public și specialiști, ajuns pînă la o fază finală de concurs, nu s-a mulțumit cu succesul personal, ci pasiunea și harul său dovedite și reținute printr-o intîmplare obișnuită, cotidiană, au dobîndit o nouă dimensiune, i-au prilejuit nenumărate întilniri cu tinerii, le-a trezit acestora interesul pentru cintec, pentru acel instrument străvechi care era amenințat să dispară. Mai departe, cuvintele sunt de prisos. Emil PIETRARU Soprana Jaqueline van Quaillo a fost oaspetele colectivului Operei Române din Cluj. Luni seara, sub bagheta dirijorului Petre Sbârcea, soprana belgiană a interpretat rolul Ameliei din opera Bal Mascat. Miercuri seara Jaqueline van Quaillo va cînta sub bagheta dirijorului italian Benintende Neglia in opera Manon Lescaut de G. Puccini. diiiDS) publicitate • Windacordeon Vermeister cu 96 bași, nou. Informații zilnic la portar. Str. Horea 33, în curte. (665) • Cumpăr presă excentrică cu pedală — de 5—10 tone. Ripan Toan, str. Traian Vuia 158. (676) • Schimb 2 camere, bucătărie, cămară, pivniță separat și baie comună, cu similar sau mai mare, tot central, separat sau posibilitate amenajare baie. Telefon 7-22-54. (677) 0 Ofer apartament două camere confort. Credit. Cer o garsonieră mică centru. Oferte căsuța poștală 192 — Cluj. (678) 0 închiriez cameră mobilată, intrare separată. Telefon 7-24-03, orele 10—12. (684) 0 Mulțumesc pe această cale tov. Dr. Mircea Ghibu, de la Clinica chirurgicală II pentru modul și competența deosebite cu care mi-a tratat boala de care am suferit și de care mă simt complet vindecat. Lupu loan, prof. pens. (686) CONCURS DE ADMITERE LA C.F.R. PMRU ȘCOALA DE IMPIGAȚI DE MIȘCARE La data de 6 martie 1970 se va ține un concurs de admitere pentru școala de impiegați de mișcare, la Grupul școlar de calificare C.F.R. Cluj, str. Karl Marx nr. 85, la care se admit numai bărbați care au domiciliul stabil pe cuprinsul Regionalei C.F.R. Cluj. La concurs se pot înscrie bărbați din cadrele și dinafară cadrelor C.F.R., care au vîrsta de 20 la 40 ani, stagiul militar satisfăcut, iar ca studii să fie absolvenți de liceu sau școli echivalente. Actele necesare înscrierii sunt: cerere, pentru cei din cadrele C.F.R., cu avizul și recomandarea șefului de unitate și a organului sindical; diplomă de studii în original; rezultatul vizitei medicale efectuată la Policlinica C.F.R. cea mai apropiată de domiciliul candidatului; copie legalizată de pe actul de naștere; declarații pe proprie răspundere că: nu a fost condamnat, nu suferă de epilepsie sau alte boli cronice, că nu a fost angajat în cadrul C.F.R. (aceasta va fi prezentată numai de acei candidați care provin din afara cadrelor C.F.R.). Examenul constă din probă scrisă și orală la limba română și matematică, materia claselor IX—XII, iar înscrierile se fac pînă în data de 2. III 1970. Durata școlii este de 10 luni, timp în care cursanții beneficiază de 400 lei bursă, cazare gratuită, masă contra cost la cantina școlii, cărți și rechizite gratuite. Cursanții proveniți din cadrul C.F.R. beneficiază de cîștigul mediu de la vechiul loc de muncă. Informații suplimentare se pot lua de la orice stație C.F.R. sau de la secretariatul școlii, telefon 1-60-60, interior 590. înscrierile se fac zilnic între orele 12 și 15. (504) CONFERINȚA SANITARĂ joi, 26 februarie 1970, ora 19 la Casa de educație sanitară din strada 30 Decembrie, nr. 6 Cluj va avea loc o conferință în limba română cu titlul: „BOLILE CONGENITALE LA COPII“ Va vorbi tov. dr. COMAN LUCREȚIA de la Clinica de ginecologie și obstetrică, nr. 2 Cluj. Conferința va fi urmată de întrebări, discuții, un film sanitar și documentar. Intrarea liberă. (679) ÎNTREPRINDEREA GARBORHIM CLUJ angajează: • ELECTRICIENI • FREZORI • MUNCITORI NECALIFICATI. în condițiile de salarizare prevăzute în H.C.M. 914/1968. (636) Prilej de surprize plăcute și bucurii! MAGAZINELE DE DESFACERE ALE COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI din Cluj, Huedin, Turda și Dejtă pun la dispoziție un bogat sortiment de articole pentru cadouri, ca: tricotaje, articole de galanterie și marochinărie, țesături, confecții, încălțăminte, bijuterii, artizanat și artă populară. VIZITAȚI-LE NEINTIRZIAT, CU ÎNCREDERE ! (637) IMPORTANT PENTRU CETĂȚENI! Prin Decretul nr. 27/1970 s-au stabilit următoarele termene de plată ale unor impozite și taxe: — impozitul pe veniturile din închirierea clădirilor, impozitul pe clădiri și pe terenuri, precum și primele de asigurare prin efectul legii clădirilor din raza orașelor se plătesc în două rate egale semestriale, pînă la sfîrșitul lunilor martie și septembrie; — impozitul pe veniturile meseriașilor, liber-profesioniștilor și ale altor persoane care realizează venituri din activități pe cont propriu se plătește in 4 rate trimestriale, pînă la sfîrșitul lunilor februarie, aprilie, iulie și octombrie; — taxa asupra mijloacelor de transport se plătește în întregime pînă la sfîrșitul lunii martie; — majorările de întîrziere sînt de 2 la sută pe lună sau fracțiune de lună, dar nu mai puțin de 10 lei. Contribuabilii sunt invitați să plătească impozitele pe care le datorează pînă la termenele arătate, la organele financiare ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, pentru a evita plata majorărilor de întîrziere. (690)