Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-08-02 / 7381. szám
„SECERIȘ“ Fotografia: Rudolf WAGNER Anul XXVI —NR. 7381 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DuminIcă 2 august 1970 6 pagini 30 bani ORELE SECERIȘULUI: NICI O CLIPĂ PIERDUTĂ! COMBINELE, COASELE ȘI SECERILE DE DIMINEAȚA PÎNĂ SEARA ÎN LANURI! Pe ansamblul județului în cadrul cooperativelor agricole de producție pînă la 30 iulie griul a fost recoltat de pe o suprafață de 13 686 hectare, ceea ce reprezintă 28% din suprafața totală de recoltat la această cultură. Timpul avansat și stadiul de coacere a griului impun ca în aceste zile toate forțele existente în cadrul cooperativelor agricole și în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii să muncească cu maximum de încordare pînă la strîngerrea de pe câmp a ultimului bob de recoltă. Nu trebuie să existe nici o clipă de răgaz în folosirea cu maximum de randament a combinelor, iar la recoltarea manuală cu coasele și secerele să fie mobilizată în acest scop de către consiliile de conducere și organizațiile de partid, întreaga masă de cooperatori, fiecare braț de muncă capabil de lucru existent în comună. Numai în acest fel se va putea trece peste momentul hotărâtor al acestor zile în scopul încheierii fără pierderi a recoltării griului. Așa cum dovedește experiența cooperativelor agricole fruntașe care la ora actuală au încheiat secerișul griului sau se află intr-un stadiu avansat cu această lucrare, factorii cei mai importanți care contribuie în mod hotărâtor la strângerea grabnică de pe câmp a recoltei de grîu sunt buna organizare a muncii mecanizatorilor, folosirea cu maximum de intensitate a combinelor — mașini de înalt randament — mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la recoltatul manual cu coasele și secerele peste tot unde nu se poate lucra cu combinele. In acest fel au procedat numeroase cooperative agricole din județ în care recoltarea griului se găsește într-un stadiu avansat. Prim mobilizarea intensă a tuturor forțelor, in cooperativa agricolă de producție din Bogata de Jos au fost recoltate pînă la data de 30 iulie 475 de hectare, din cele 527 însămânțate (90%), la cooperativa agricolă din Gădălin 315 hectare din 418 însămânțate (75%), iar la cea din Cîmpia Turzii 220 hectare, din 247 (89%). Intr-un studiu avansat se găsesc de asemenea o serie de alte cooperative agricole cum sunt cele din C3țcău (71%), Cășei (71%), Călărași (70%), Unguraș (59%), Țaga (57%) și altele în care depunîndu-se eforturile cuvenite, rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Trebuie să constituie însă un motiv de încordare la maximum a tuturor forțelor situația existentă la recoltatul grâului în acele cooperative agricole în care recoltatul nu s-a făcut decât pe 10—20% din suprafețele însămânțate. La cooperativa agricolă din Așchileul Mic de exemplu, din cele 360 de hectare de grâu nu au fost recoltate pînă la 30 iulie decît 60 hectare, ceea ce reprezintă abia 7%, la cooperativa agricolă din Căianu 51 hectare din 278 însămânțate (18%), la cooperativa agricolă din Borșa s-a recoltat grîul de pe numai 70 hectare din 480 însămânțate (15%). La fel se prezintă situația și în alte unități: Dîrja — 4%, Panticeu — 9%, Boju — 4%, Pata — 6%, Apahida — 13% și altele. Deosebit de rămase în urmă sunt în special cooperativele agricole de producție care sunt deservite de întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din Cluj, Gherla și Huedin. Conducerile acestor întreprinderi, împreună cu consiliile de conducere ale C.A.P. și specialiștii acestora vor trebui să ia toate măsurile ce se impun în vederea unei mai bune organizări a muncii, folosirii cele mai intense a timpului de lucru al combinelor și a mijloacelor mecanizate de care dispun. Aceste măsuri trebuie să vizeze supravegherea și îndrumarea continuă a muncii mecanizatorilor, crearea tuturor condițiilor pantru a se lucra din plin •vtcombinele în fiecare oră și clipă din zi. 1 V. CALUGARU ANCHETĂ ECONOMICĂ CUM FACEM CUNOȘTINȚĂ CU CREAȚIA TEHNICA SI ECONOMICĂ ÎNAINTATĂ? O bună pregătire profesională este de neconceput făra o informare permanentă cu ceea ce realizează mai bun gîndirea tehnică, economică sau științifică în sectorul în care ne desfășurăm activitatea. Și e firesc, fiindcă un specialist, indiferent de nivelul de pregătire avut cîndva, dacă încetează să mai fie la curent cu ceea ce apare nou în domeniul său de activitate, ajunge la plafonare, îngustime profesională. Nu puține sînt situațiile cînd auzim: „M-am ocupat cîteva luni de niște treburi extra-profesionale. Cind am revenit la locul meu de muncă, aveam impresia că multe lucruri îmi sînt străine. Nu-i de mirare. In ritmul în care se dezvoltă astăzi știința și tehnica, rămînînd chiar și numai pentru cîteva luni în afara numeroaselor descoperiri caracteristice zilelor noastre te simți derutat. Intrucît revoluția tehnică științifică imprimă informării caracterul unei indispensabile obligații profesionale, deseori se ridică întrebarea care modul de organizare și desfășurare, eficiența informării profesionale răspund marilor cerințe ale progresului tehnic, nevoilor dezvoltării economice și sociale preconizate, întrebarea enunțată constituie și obiectul prezentei anchete. Pentru a putea ajunge la o concluzie mai veridică, ne-am oprit asupra a patru aspecte considerate mai importante și anume: modalitățile utilizate pentru a se ține legătura cu noul; greutățile întîmpinate în procesul de informare; căile și mijloacele ce pot facilita procesul de cunoaștere, precum și măsura de aplicare a realizărilor însușite. PLUSURI ȘI MINUSURI ÎN ORGANIZAREA INFORMĂRII PROFESIONALE Parcurgînd răspunsurile la prima întrebare date de cei peste 50 de ingineri, tehnicieni, maiștri și muncitori, cărora ne-am adresat, rezultă că, în general, pentru a se face cunoștință cu noul, se apelează la cele mai eficace mijloace. Consultarea directă a literaturii de specialitate, editarea și punerea în circulație a diverse buletine (uzinale, departamentale), a unor caiete de documentare, scurtele prezentări ale lucrărilor nou tipărite, care interesează pe salariați, sunt apreciate ca bune mijloace de orientare spre ceea ce trebuie să rețină atenția. Deși, în general, se poate afirma că pentru generalizarea noului se utilizează o gamă largă de procedee, din multe răspunsuri reiese că o parte din metodele oferite de arsenalul propagandei tehnice și științifice nu sunt utilizate. Astfel, interlocutorii de la Combinatul textil Cluj, uzina Tehnofrig, enumerînd căile, mijloacele prin care realizează legătura cu noul, nu amintesc nimic despre schimburile de experiență, vizitele în unități similare din țară și străinătate, cunoașterea unor materiale de propagandă tehnică, a prospectelor, reclamelor din unitățile similare — surse ce sînt apreciate ca eficiente de mulți specialiști și recomandate pentru a fi folosite. Neglijarea unor procedee de propagandă de certă valoare nu este singurul inconvenient ce se semnalează în CONSTANTINESCU (Continuare In pag. a V-a) I I Băița—Gherla. Pe aici, ln mai și iunie, alunecările de teren au produs numeroase calamități. Azi, aici, ca și pretutindeni, munca de reconstrucție este în plin avînt (Fotografia de sus). Secvență de muncă de la Abatorul Cluj, secția păsări (Fotografia din dreapta) I Serbare I populară I la Bobîlna Astăzi, S august, incepînd cu om 10, are loc la Bobîlna tradiționala serbare populară ce comemorează răscoala populară din 1437. Evocarea evenimentelor de atunci o vor face doi conferențiari și artiștii amatori de la Casa municipală de cultură din Dej, prin intermediul montajului literar intitulat „Bobilna“. Contribuie, apoi, la crearea unei atmosfere caracteristice unei asemenea manifestări artiștii amatori de la clubul C.F.R. Dej, Sindicatul C.F.R. Cluj, IPROFIL Dej, Sulina Ocna-Dej, Casa de cultură din Gherla și Căminul cultural din Bobîlna. Organizațiile comerciale își aduc și ele aportul la reușita serbării cîmpenești asigurînd produse culinare, răcoritoare și băuturi la discreție. .1 încheierea tratativelor intre delegația guvernamentală română și delegația guvernamentală a R. P. D. Coreene Sîmbătă dimineață s-au încheiat la București, tratativele între delegația guvernamentală a Republicii Socialiste România și delegația guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene. Ca rezultat al lucrărilor desfășurate în scopul dezvoltării în continuare a colaborării economice șli tehniico-științifice dintre cele două țări s-a încheiat Convenția privind înființarea Comisiei interguvernamentale consultative în problemele relațiilor economice și tehnico-științifice între Republica Socialistă România și R. P. D. Coreeană. Totodată au avut loc lucrările primei sesiuni a comisiei, la care au fost examinate probleme de interes reciproc în diferite domenii de colaborare economică și tehnicoștiințifică, precum și în legătură cu schimburile de mărfuri dintre cele două țări pe perioada 1971—1975. Lucrările s-au desfășurat într-o atmosferă prietenească, de înțelegere reciprocă. Din partea română documentele încheiate au fost semnate de Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației guvernamentale române, iar din partea coreeană de Zăng Zun Thek, vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, conducătorul delegației guvernamentale a R. P. D. Coreene. La semnare au fost prezenți membrii și experții celor două delegații. Au fost de față Kauig Jăng Sapi, ambasadorul R. P. D. Coreene la București și membri ai ambasadei (Agenpres) In splendidul peisaj al Apusenilor, făuritorii de drumuri deschid noi căi, moderne, spre șantierul hidroenergetic de la Tarnița. Intr-un viitor nu prea îndepărtat, asfaltul șoselei va atrage mii de turiști pe aceste frumoase meleaguri Fotografia: L MICLEA-MIHALE Estival îndeosebi, orașul oferă relaxări de parc, vederi de pe Cetățuie, invitație la băile din Cojocna și din Someșeni, la Izvorul Crișului sau pe Valea Drăganului, paralel cu neintreruperea muncii, a apei vii. Clujul aflat într-un intermezzo al pașilor studențești. Absolvenții meditează, probabil, nostalgic la orașul tinereții, dar și la rostul lor matur, iar universitatea la destinele și sensibilitatea cuprinse în veșnicul Gaudeamus igitur, a cărui repetare dobîndește în fiecare an noi virtuți. Interferent, un Cluj medical se ridică prin timpuri, cu cetatea clinicilor sale, constituind una dintre fortificațiile cele mai redutabile ale sănătății, de pe raza patriei, cu reflexe peste hotare. Din microcentrele înalt savante pînă la marginile agricole, Clujul academic, Clujul muncitoresc, își spune cuvîntul. Aici, o personalitate de rezonanță mondială, Emil Racoviță, a întemeiat speologia Terrei, de asemenea Baroeș, Harțieganu, Borza, Daicoviciu, au exprimat idei primordiale în domeniile lor, pe terenurile cele mai vii. Clujul ar fi fost firesc să fie un leagăn de revoluții, de răscoale. Aici, a trebuit să lupte eroul tînăr Avram Iancu, în Dieta Transilvaniei, pentru drepturile noastre, ale propriului popor: „Pe dealul Feleacului / Trec carăle Iancului, / Iancu merge supărat / Carul merge-mpiedecat / Pentru-un hoț de împărat“... Răspunsul aveau să-l dea, totuși, săbiile, codrii, istoria... Ideea și lupta muncitorimii și intelectualității, au contribuit și contribuie din plin la zidirea falnică a orașului. Importante instituții de cultură ca teatrele, operele, radiodifuziunea, bibliotecile și altele se alătură în același gînd oțelăriilor, fabricilor de confecții, celei uriașe de încălțăminte, producției de medicamente etc. Pentru vizitatori, un mare punct de atracție al Clujului este Grădina botanică, întemeiată de olimpianul profesor și savant Borza, unică în zona sud-est europeană, celebră pe plan mondial. Aici se înfrățesc plante ale continentelor, se simt mesaje încrucișate din Japonia pînă în Argentina, într-o eflorescență a esteticii și semnificației demnă de admirație superlativă. Palatul care găzduiește Muzeul de Artă, oferă încântărilor opere ale lui Grigorescu, Luchian și ale altor clasici, ca și apreciabile picturi aparținînd unor autori din generațiile recente. Centrul Clujului deschide privirilor piața intitulată frumos, a Libertății, cu monumentala statuie ecvestră, « lui Matei Corvin, bronz amplasate ingenios pe fundalul ușor depărtat al catedralei romano-catolice. Dar exponatele vii ale Clujului sunt inepuizabile, datorită virtuții lor cardinale, durata. Ion RAHOVEANU SECȚIUNI TRANSVERSALĂ 0 vocație unanimă: MUNCA Comitetul comunal de partid, organizațiile de bază, consiliul popular comunal, școala și, nu în ultimul rînd familiile, oamenii mai vîrstnici și cu experiență se ocupă cu grija unui adevărat părinte de tineretul din comuna noastră. Este firesc acest lucru: avem o comună mare, cu terenuri agricole întinse și sectoare economice puternice, cu numeroase probleme sociale, culturale și gospodărești și un tineret numeros chemat să contribuie la rezolvarea lor în cele mai bune condițiuni. Dar acest tineret trebuie crescut, format, educat, el trebuie învățat să iubească munca cu pasiune și responsabilitate, munca, în esență aceeași, pe tractor sau în zootehnie. Ia magazinul de desfacere sau dispensar. In școală sau la căminul cultural, munca «• singura cale ce înnobilează pe om, îl înalță, îi dă încredere în forța lui și a semenilor lui. Acestui țel au fost și-i sunt subordonate acțiunile comitetului nostru comunal de partid: munca politică și educativă, atragerea celor mai valoroși tineri în partid (nu mai puțin de doi ani au fost primiți în partid peste 30 de tineri), încredințarea sau încadrarea lor în sectoarele cheie dar și mai grele ale cooperativelor de producție, participarea, alături de vîrstnici, la acțiunile gospodărești sau la înlăturarea greutăților cauzate de ploile din mai; la educarea prin muncă va contribui deschiderea, peste puțin timp, a șantierului tineretului, lucrările prevăzute a se executa, pinâ la începerea campaniei agricole din toamnă, *• canalizări, îndiguiri etc. — protejînd, pe viitor, peste 180 ha terenuri agricole de inundații și urmările acestora. Rezultatul preocupărilor noastre? Eficiența celor întreprinse? Aș mai aminti doar două aspecte, pe care le socotesc caracteristice: tineretul din Frata și satele aparținătoare participă, în totalitate, nemijlocit la muncă, dovedește hărnicie, este prezent în viața comunei; în ultimii ani tinerii nu ne-au creat probleme de comportament, seriozitate, disciplină. E, oricum, un mare cîștig! Am relatat cîteva din părerile tov. Horea Suciu, secretarul Comitetului comunal de partid din comuna Frata. Știți In acest număr ancheta noastră cu tinerii din Frata. TELEX*TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX*TELEX»TELEX»TELEXe TELEX»TELEX*TELEX»TEUL • In ultima decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulburat“ de 7 ori, în dreptul Șantierului naval din Brăila, întrucât aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. 0 In cadrul unei cuvîntări radiotelevizate, președintele Finlandei, Urho Kekkonen, s-a declarat favorabil convorbirilor în curs de desfășurare în mai multe capitale în vederea promovării destinderii în Europa și lichidării consecințelor „războiului rece“. In acest sens, el a subliniat caracterul pozitiv al eforturilor întreprinse de numeroase guverne europene pentru convocarea unei conferințe privind securitatea pe continentul european, precum și al tratativelor sovieto-vest-germane și polono-vest-germane. 0 Sîmbătă, la Constanța, a avut loc o adunare prilejuită de aniversarea a 80 de ani de la încăperea lucrărilor de construcție a portului modern și de 75 de ani de la înființarea primei societăți de navigație română. Potrivit ultimelor știri din Teheran, numărul victimelor cutremurului de pâmînt produs în provinciile Gorgan și Khorasan din nordul Iranului, se ridică la 200 de morți și 500 de răniți. După cinci ani de greve, demonstrații, mitinguri de protest și acțiuni de boicot, sute de mii de muncitori agricoli din regiunile viticole ale Californiei au obținut satisfacerea revendicărilor lor de către patronat. In noul contract colectiv, încheiat pe o perioadă de trei ani, este recunoscut dreptul muncitorilor agricoli de a se orgniza în sindicate, dreptul la pensie, la concediu plătit, la ziua de muncă de opt ore etc. Presa americană subliniază că aceasta este prima victorie de asemenea proporții a muncitorilor agricoli în confruntarea cu marii fermieri din întreaga istorie a conflictelor de muncă din regiunile rurale ale S.U.A. . Președintele Kenyei, Jomo Kenyatta, a semnat un decret prin care sunt puși în libertate 12 membri ai Partidului de opoziție „Uniunea Poporului Kenyan“ (K.P.U.), partid interzis în octombrie 1969. Președintele Uniunii Poporului Kenyan, Oginga Odinga, continuă să se afle în închisoare.