Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-01 / 7431. szám
Proletari din toate țările, uniți-va ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI —Nr. 7431 Joi 1 octombrie 1970 4 pagini 30 bani DIN NOU IN AMFITEATRE UVERTURĂ LA ALMA MATER NAPOCENSIS Prof. univ. dr. docent Ștefan PASCU, membru corespondent al Academiei, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“ An de an, la 1 octombrie, venerabilă ca virstă, dar mereu tînără ca gîndire și activitate creatoare, Universitatea clujeană își îmbracă cele mai frumoase straie pentru a-i primi fiii dragi. Vreme de trei luni, zi de zi, ceas de ceas, s-a pregătit pentru acest moment festiv și solemn. Sălile de curs, amfiteatrele, laboratoarele, sălile de seminar, bibliotecile au fost înnoite și îmbogățite pentru a asigura cele de trebuință pentru un an de muncă, strădanii și creații. Căminele și cantinele mai vechi, de asemenea, s-au înfrumusețat și împrospătat pentru ca cei îndreptățiți să se bucure de ele, să se simtă în casa și la masa lor primitoare. Alte cămine, în aceste zile terminate, își așteaptă nerăbdătoare locatarii. Cei mai vrednici dintre studenții căsătoriți vor beneficia, începînd din acest an, de cămin propriu, asigurîndu-lî-se, astfel, condiții optime de viață și învățătură. Copiii acestora, apoi, vor fi îngrijiți într-o creșă anume organizată. Preventoriul studențesc va fi instalat într-o clădire mai potrivită, pentru ca studenților suferinzi să li se redea sănătatea perfectă. Oricine-și poate da cu ușurință seama că asemenea realizări înseamnă sacrificii materiale deosebite. Poporu nostru, statul nostru socialist, Partidul Comunist Român, care, cu Înțelepciune, principialitate și fermitate le îndrumă destinele, nu precupețește asemenea sacrificii. Nu le precupețește deoarece dorește ca tineretului, nădejdea sa de mîine, să-i fie asigurată educarea și instruirea în condiții optime, dorește ca tineretul să fie format ca oameni integri, demni, optimiști, vrednici continuatori ai eforturilor de azi și purtători mereu mai sus al făcliei științei și culturii. Pentru asemenea grijă părintească impresionantă și pentru asemenea sacrificii fără precedent, studențimea are o datorie de onoare, de a se strădui a-și însuși tot ce-i poate oferi universitatea mai bun pentru a deveni specialiști de înaltă calificare solicitați de revoluția tehnico-științifică mondială, de a se încadra în viața economică, dovedind înalte însușiri civice și intelectuale. Studențimea Universității clujene, fără deosebire de naționalitate, e datoare să aibă mereu în minte scopul suprem al generației sale: a deveni cei mai folositori societății care a crescut-o și a educat-o, oferindu-i acesteia tot ce are ea de mai mare trebuință pentru desăvîrșirea construirii socialismului, pentru înălțarea României socialiste pe noile trepte ale culturii și civilizației contemporane. Unul din noile cămine studențești construit în Cartierul Observator LA ÎNCEPUTUL ANULUI ACADEMIC Prof. univ. dr. Octavian FODOR, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, rectorul Institutului medico-farmaceutic începutul anului academic aduce cu el un suflu de înnoire. Este însă și un prilej de meditare asupra spiritului și tradiției academice, iar în zilele noastre tot în mai mare măsură, asupra rolului Universității în istoria vie a generațiilor și asupra importanței pe care această instituție și-o asumă în viața contemporană. Rolul Universității în promovarea sistemului de valori pe care-1 presupune cultura, în sensul larg al cuvîntului, a fost limitat în trecut la desăvîrșirea unei solide culturi personale. Uneori prodigioasă, acumularea erudită de cunoștințe a legitimat faima de care s-au bucurat unele personalități strălucite, care au servit drept model de perfecțiune în Renaștere și mult timp după aceea. Chiar atunci cînd nu a constituit un scop în sine, cultura personală s-a impus ca finalitate necontestată a oricărui proces de formare și ca o premiză necesară a instruirii și activității creatoare, indiferent de domeniul în care s-ar fi exercitat aceasta. Pedagogia exemplului, ascuțirea simțului critic și rafinarea sensibilității elevilor prin cultura umanistă, au constituit bazele succesului pregătirii superioare din unele instituții de prestigiu, a căror valoare a fost asimilată de istorie. Succesul acestui sistem se datorește recunoașterii naturii reale a personalității umane, care este un fruct al culturii moderne și depășește limitele unui simplu fenomen psihologic. Fidelitatea față de „alma mater“, vatra acestei culturi, a constituit una din punțile spirituale care s-au menținut peste generații. In multe țări, descendența dintr-o anumită universitate sau colegiu de elită, reprezintă și astăzi o distincție și o garanție a succesului profesional. In multe privințe învățămîntul academic din Cluj întărește și el afirmația mai înainte amintită. Apariția uriașelor aglomerări umane din megalopolisurile moderne pot afecta negativ viața și tradițiile universitare, rolul lor formativ, care riscă să se dilueze într-o existență conglomerată și anemică. Se înregistrează o tendință generală spre anonimat și despersonalizare, fenomen accentuat și prin dispariția acelor personalități complexe și polarizante ale magiștrilor, înlocuite treptat de specialiștii moderni, în mod necesar mai limitați datorită diversificării progresive a disciplinelor științifice și a extinderii tehnologiei. Imaginea clasică a Universității care instruiește și formează multilateral tînăra generație, care îi oferă o calificare profesională alături de atributele implicite ale unei personalități de cultură, tinde să se atenueze și să fie înlocuită în (Continuare In pag. a llla) Toate tractoarele la arat și semănat 1 octombrie — termen stabilit pentru încheierea arăturilor de însămințări. Cercetările științifice și experiența dobîndită de-a lungul anilor de unitățile agricole indică începutul epocii optime de însămințare a griului de toamnă în jurul acestei date calendaristice. Brumele căzute în ultimele zile care au veștejit frunzele și jilăvit pămîntul au vestit de altfel că toamna a intrat în drepturi depline și că trebuie făcut totul pentru grăbirea strângerii recoltei din acest an și pregătirea celei viitoare în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole unde s-a acționat cu simț gospodăresc și spirit de răspundere pentru urgentarea recoltării culturilor tîrzii, eliberarea și pregătirea terenului, cea mai mare parte din suprafețele destinate culturilor păioase de toamnă au fost deja arate, iar însămînțările sînt in plină desfășurare. Astfel la întreprinderile agricole de stat Cămăraș, Apahida, în cooperativele agricole din Unguraș, Mica, Dăbîca, Așchileul Mare, Izvorul Crișului, Mănăstireni și altele 60—80 la sută din terenurile destinate însămînțărilor de toamnă au fost arate într-o serie de cooperative agricole cum sînt cele din Viștea, Pădureni, Lujerdiu, Bîrlea, Mihăiești, Căpuș, Sînpaul și altele din zona deluroasă, a început din plin, încă din săptămîna trecută, semănatul griului de toamnă, realizîndu-se pînă acum pe suprafețe cuprinse între 30—100 de hectare. în următoarele zile, semănatul griului de toamnă poate și trebuie să fie început în toate unitățile agricole din județul nostru, pentru terminarea acestei lucrări în limitele epocii optime, respectiv pînă la 20 octombrie. Executarea acestei lucrări într-un ritm rapid și la un nivel calitativ corespunzător, impune, în primul rînd, efectuarea din vremea arăturilor și a lucrărilor de pregătire a patului germinativ. în acest sens, conform dispozițiilor ordinului nr. 2000 din 20 august 1970 al M.A.S., terenurile destinate griului de toamnă trebuiau să fie astfel alese incit să fie pregătite pînă la sfîrșitul lunii septembrie. Datorită însă vegetației întîrziate a culturilor de toamnă și a neajunsurilor manifestate în organizarea lucrărilor de recoltare, în multe cooperative agricole a întârziat eliberarea și pregătirea terenurilor ce urmează a fi însămînțate. Există o serie de cooperative agricole cum sînt cele din Chesău, Frata, Ploscoș, Soporul de Cîmpie, Valea Florilor, Sic, Podeni și altele unde pînă în prezent arăturile de însâmînțări au fost făcute pe mai puțin de un sfert din suprafețele prevăzute. Cauza? Se desfășoară într-un ritm nesatisfăcător lucrările de recoltare a sfeclei de zahăr, cartofilor, trifoiului de sămînță și a altor plante premergătoare păioaselor de toamnă, tractoarele neavînd AI. VLAD (Continuare în pag. a lll-a) 'bSW'ing () CONSILIU DE STAT A RATIFICAT TRATATUL ROMÂNO SOVIETIC In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale care î-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, în cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului ION GHEORGHE MAURER Stimate tovarășe președinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S., Tratatul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actual al relațiilor dintre cele două țări socialiste vecine și dă, totodată, expresie voinței lor de a întări și în viitor, în spiritul internaționalismului socialist, prietenia și alianța dintre popoarele român și sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părți contractante de a contribui la întărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orinduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului și statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contravin tratatelor internaționale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat și avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Coordonate și cerințe ale dezvoltării zootehniei Furaje îndestulătoare, de bună calitate Crearea unei baze furajere solide, menite să asigure nutrețuri îndestulătoare, de bună calitate pentru efectivele de animale în continuă creștere, constituie una din coordonatele principale ale dezvoltării zootehniei în județul nostru. In ultimii ani, întreprinderile agricole de stat și unele cooperative agricole au întreprins o serie de acțiuni concrete și eficiente în domeniul ameliorării bazei furajere. Ele se reflectă în măsurile luate pentru extinderea în cultură a unor plante furajere valoroase ca lucerna, trifoiul, sparceta, ghizdeiul, a culturilor de conveier și pentru siloz, prin îmbunătățirea agrotehnicii aplicate culturilor furajere pentru obținerea unor producții sporite la unitatea de suprafață precum și prin măsurile luate pentru îmbunătățirea și ridicarea productivității pajiștilor naturale. — Prin însămînțarea cu sparcetă a unor terenuri de pantă, cu expoziție sudică, supuse procesului de eroziune, care practic erau pămînturi neproductive, ce nu puteau fi utilizate nici ca pășune, noi am reușit să redăm circuitului agricol aceste suprafețe, care constituie azi o importantă sursă de furaje pentru animalele cooperativei agricole din Suatu — ne spunea tovarășul Ioan Popa, inginerul șef al acestei unități Cooperatorii din Călărași apreciază în mod deosebit inițiativa luată cu ani în urmă de organizația de partid și consiliul de conducere și pentru înfăptuirea căreia a muncit cu multă pasiune inginerul șef Balázsi Béla, de a se desțeleni și reînsămînța în fiecare an cite 40—50 ha de pășuni slab productive. Pe aceste pajiști, însămînțate cu amestecuri de ierburi graminee și leguminoase perene, fertilizate și întreținute în mod corespunzător, producția de masă verde la hectar practic s-a triplat față de cea obținută pe pășunile naturale neameliorate. Exemple de acest fel, care ilustrează în mod grăitor marile rezerve și posibilități de îmbunătățire a bazei furajere A. UGUR (Continuare în pag. alli-a) Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecîmd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe Unite, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Linu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Mariinescu, Ion Pățan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ald-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. ★ La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întâmpinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din R.A.U. (Agerpres) C.A.P. CAȘEI: un lot de viței destinat pentru îngrășare Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, în întărirea prieteniei româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxismleninismului și internaționalismului proletar, actualîzînd în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță și prietenie dintre România și Uniunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității depline în drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului in treburile interne, întrajutorării frățești și avantajului reciproc. Tratatul de prietenie româno-sovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului: legăturile trainice care ne unesc și găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru propice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa în continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața internațională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntâmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pe calea tratativelor, pentru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, a unui climat de pace și încredere, de prietenie și colaborare între națiuni. Militând pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărirea de a respecta obligațiile asumate in cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cit se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații înternațîonale, își aduc contribuția la cauză generală a socialismului și păcii în lume. . Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orinduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin in viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-șî hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țări a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii in lume. CMINUL DE LA AGHEȘ SE REABILITEAZĂ Există o anume poezie a materiei în alb căreia lumina și rouă îi dau o însuflețire aparte și care se cheamă porțelan, o transparență irizată, venită dintr-un orient antic, și care în miinile oricărei amfitrioane devine suprema ospitalitate. Și de aceea, poate și din alte motive, nu ni se pare indiferent dacă acest sortiment de artă, devenit cu timpul produs industrial, se poate sau nu realiza la noi în țară, din resurse autohtone. Fabrica de porțelan din Cluj, această veche unitate manufacturieră, transformată în ultimii ani în fabrică modernă, cu respectabila producție de 10.000.000 obiecte pe an, are nevoie numai de caolin, materia primă de bază, în jur la 400 de tone pe lună. Cu toate acestea, Fabrica de porțelan acoperă abia 50 la sută din necesitățile interne, motiv pentru care se va naște durata ei de la Alba Iulia. Așadar, producția de porțelan e necesară. Mai mult, se cere și pe piața externă. Problema imediată care se pune în mod firesc e cea a materiei prime. Deocamdată, o parte din materia primă se procură din import. Caolinul românesc de Aghireș e folosit în mai mică măsură deoarece conține un procent ridicat de oxid de fier, deficiență care îl pune în inferioritate. Are toate calitățile necesare producției de faianță și a sortimentelor sanitare, în schimb, pentru porțelan de menaj și ornamental, unde e necesar un caolin cu aproximativ 0,9 la sută oxid de fier, e mai puțin potrivit. Fabrica de porțelan învinuiește pentru această situație Centrala minieră — așa cum reiese din memoriul întocmit la începutul lunii septembrie în care se propune chimistului Centralei, printre altele: exploatarea selectivă a nisipului caolinos și îmbunătățirea actualului flux tehnologic în instalația de splătare nr. 2. Din partea C.T.C.-ului Centralei miniere, chimistul Baba Ioan răspunde următoarele: prima sugestie cade pentru simplul motiv că ar fi un pas retrograd, neeconomicos în exploatarea rocilor nemetalifere, înainte caolinul se exploata în subteran, ceea ce oferea posibilități de selectare a rocii. Dar, după cum rezultă din arhivă, caolinul cu parametri prea ridicați nu se obținea nici prin acel procedeu. Acum s-a trecut la exploatarea la suprafață, în carieră, cu utilaje de mare productivitate — excavatoare, buldozere etc. Centrala minieră, actualmente, e un gigant a cărui producție anuală se ridică la milioane de tone de argilă, feldspat, nisipuri și, desigur, caolin. A pretinde selecționarea caolinului în condițiile actuale, e ca și cum ai cere unui elefant să-ți adune bețe de chibrituri dintr-o grămadă de lemne. Așadar, s-a creat un cerc vicios între părțile interesate. Chiar în memoriul menționat se sublinia că Centrala minieră nu a livrat cantitatea de caolin contractată. Este adevărat. Dar, în perioada respectivă, Fabrica de porțelan a consumat mai puțin de jumătate din caolinul livrat. Se fac, deci, anumite afirmații. Valentin GRANCEA (Continuare în pag. a II-a)