Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-20 / 7447. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Spre spectacolul totals „SPIRITUL ARTEI NEGRE" A 6-a ediție „Acusticon studio“ — teatrul experimental audio-scenic al studioului de Radio Cluj — a avut ideea generoasă de a investiga zona complexă și inspirată a spiritualității negre. „Spiritul artei negre“ — experiment prepezentat în trei spectacole, sîmbâtă și duminică la Casa Raidio, iar luni la Casa de Cultură a studenților — este, în sine, un act de curaj, dar și o translație esențial necesară omului contemporan aflat față-n față cu o multitudine inimaginabilă de solicitări. Vrînd-nevrînd, omul zilelor noastre este silit să caute sinteze electorale. „Spiritul artei negre“, titlu generic și simbol, se vrea și este o sinteză. Un grup de tineri entuziaști — actori, instrumentiști, balerini etc. —, polarizat în jurul lăcașului undelor din Cluj, este, autorul natural de mare anvergură al acestei sinteze cu profil de redescoperire. Ca „maximă rezistență“ intelectuală, „Spiritul artei negre“ silește pe cronicar la cuvenitele considerații critice, evident, pentru noi plăcute. Iată-le. POEZIA. Versul african funcțional sau nu, popular sau cult, este fascinant și poartă în sine mesajul unei lumi nesupusă artificiosului rece și calculat: „Gazela rănită de tine / s-a dus să moară sub tamarini, / aproape de locul acela unde fetele / spală rufe“. Căldura poeziei se exteriorizează cu forță virtuală care te împinge firesc la melopeea spontană, involuntară: „Poate voi revedea în curînd pe aceea pe care-o aștept, / Poate vei revedea curînd pe cel pe care-l aștepți / Spune-i că n-are nevoie de aur pentru a se întoarce în sat / Spune-i că luna în caleașcă-i grăbită, / prin azurul stelelor argintate, / e datoare să-l aducă acasă“. Versul african este un vers șoptit în colectiv, ca un murmur misterios de junglă: „Negresă cu gura cărnoasă / Ca fructul palmierului, / Tu ești sfințitul arbore de vrajă / Pe care l-am ales* alin toate plantele, / Femeie în ritm, / De Bolabo- Eya-Bolo". Mărturisirii poetice depline. Victor Tudor Popa i-a dat dimensiunea încântării de grup; au strălucit în ansamblu cele două voci feminine — Melania Ursu și Carmen Galin — și aceea explozivă a lui Marin Aurelian. Asemenea întîlnire cu poezia dezvăluie spectatorului prezența valorilor străvechi africane într-o asociație posibilă cu versul „spațiului mioritic“ și redimensionează imaginea noastră despre civilizație. A fost o aventură umană senzațională și e ușor de justificat receptivitatea sensibilă a sălii. CÂNTECUL. Jazz înseamnă ritm alert și muzicalitate. Firește, nimeni nu mai ia în serios pe contestatarii valorii jazz-ului. Dar dacă există oponenți cu pretenții intelectuale „înalte“, aș fi dorit să-i văd față-n față cu Elena Constantinescu. Figură centrală în spectacol, sobră și dinamică, ciudată și subtilă. Elena Constantinescu este posesoarea unei voci cuceritoare, de natură să traverseze trepte tonale aproape incompatibile în sfera normalului omenesc. Piesele interpretate — toate din repertoriul „clasic“ al jazzului — au intrigat pînă și pe ignoranți. Fără îndoială, Elena Constantinescu nu este un fenomen, ci, probabil, un proces în plină desfășurare creatoare. O altă constatare: la Cluj există o bună orchestră de jazz condusă de Pompiliu Hațeganu. Cei patru instrumentiști au acompaniat-o discret și precis pe Elena Constantinescu. TEATRUL. Ingenios comprimată de V. T. Popa, dinamic și radiofonic regizată, jucată în vervă de Melania Ursu și Viorel Comănici, Octavian Teuca, Marin Aurelian și Ion Marian, „Lizzie Mackay“ nu aparține decât fortuit tematicii „spiritului artei negre“. Chiar dacă s-a integrat în spectacol și chiar dacă împlinește o tradiție a Acusticonului, nevoia de corectitudine impune precizarea că „Tîrfa cu respect" a fost „supraadăugată“. In fond, piesa ridică „o grea problemă de conștiință“ unei femei albe de moravuri ușoare și doar pe alt plan ilustrează condiția umană a negrului american. Procedeul mi se pare, totuși, corect și acceptabil, din moment ce ideea generoasă a spectacolului nu este consacrată exclusiv insolitului artei negre, ci și copleșitoarei revelații a omului negru în conștiința contemporaneității. DANSUL. Cit despre baletul Evei Maksay, sunt obligat să-i recunosc frumusețea scriiturii și mișcărilor, dar nu și încadrarea tematică. Cele patru dansuri, competitive cu multe realizări, nu se identifică cu inspirațiile negre nici parțial. Este o viziune artistică deliberată. Era preferabil ca maestra de balet să urmeze linia dansurilor africane, prezente în spectacol pe peliculă de 16 mm. Observația o facem numai de ordin general, apreciind cu totul aparte ultimul dans. COMPERAJUL. Textul spectacolului, scenariul propriu zis, conceput de Constantin Ivaneș, a fost doct și competent, liant de înaltă ținută între domenii atât de diferite ale artelor. Putem remarca vocea plăcută a competului și strădania de a închega un spectacol impins „spre total". SCENOGRAFIA. Ovidiu Sturza, deprins cu scena fastă și complice festinului, dovedește o dată în plus că știe să fie extrem de funcțional. Toba enormă, altarul fațadăecran, totemurile supradimensionate, stilizările ritmice, ii atestă puterea de sinteză plastică și reconsiderarea unor modalități inedite. FINAL. Rezervindu-ne permisiunea de a reveni asupra spectacolului „Spiritul artei negre“ (expoziție, imprimări, filme etc.) cu observații operante, din cauza spațiului tipografic, remarc abreviat cîteva idei generale: 1. Prezenta ediție, a Acusticonului tinde intr-adevăr spre spectacolul total (numai enumerarea muzelor aflate în competiție și poate genera ideia). 2. Publicul a îndrăgit această formă de experiment (sălile pline și-au spus cuvîntul). 3. Există, cred eu, posibilitatea, nu a studioului de Radio, firește, să fie repetat spectacolul (achizițiile unor întreprinderi clujene, ar fi o formă posibilă), în sfirșit, încheiem cu felicitări adresate Teatrului experimental audio-scenic al studioului de Radio Cluj și cu regretul că nu are stagiune cu o ritmicitate mai generoasă. Adrian ARION NOTA In ultimul timp, am avut prilejul să constatăm — și faptul este mai mult decit îmbucurător — că o serie de întreprinderi comerciale expun cele mai reușite produse ale lor în punctele foarte mult frecventate de către cetățenii orașului sau de către turiștii din țară și de peste hotare. Se face, astfel, nu numai o reclamă în sine a acestor produse, ci și o invitație extrem de tentantă de a le cumpăra. Din păcate, uneori, aceste micro-expoziții, dacă le putem numi astfel, fac, pur și simplu, un deserviciu celor care le organizează. Și, după cum vom vedea, nu numai lor. CE EXPUNEM? Clujenii, în special cei care frecventează restaurantul „Metropol“, au observat, desigur, că în hol sînt expuse, intr-o vitrină specială, acele atît de frumoase și de căutate — in special de străini — obiecte de artizanat și artă populară românească. Iar dacă ar fi existat și posibilitatea ca cei interesați să le poată, cumpăra, ar fi fost și mai bine. Și așa, însă, reclama făcută acestor produse reprezintă u pn ciștig pentru unitătile care le desfac. . .. . J ’ Nu știm, încă. ..a cui a fost ideea de a expune in holul restaurantului „Metropol" aceste obiecte — și, deci, cui aparțin — dar felul în care se prezintă ele acum ne prilejuiește cele mai amare constatări. Pline de praf și decolorate, ele nu ne mai rețin atenția prin frumusețea lor, ci prin indolența celor care le-au expus și le-au dat apoi uitării. O idee frumoasă, care avea drept scop să facă reclamă unor lucruri în care suntem neîntrecuți meșteri, s-a transformat într-o reclamă care ne face deservicii. Așa incit, cei vizați, să revină la ideea frumoasă de la început — să șteargă praful, cu alte cuvinte! — și, cum spuneam, să ofere celor interesați și posibilitatea de a și le cumpăra. Nu trebuie angajat pentru treaba asta un om. Discutînd cu un lucrător al restaurantului, mi-am dat seama că există posibilitatea ca cineva de aici să facă acest lucru, dacă obiectele respective i-ar fi date cu inventar. Și, ca să fim și mai concreți, ar putea face acest lucru femeia de la garderobă- Pînă atunci, însă, să fim atenți la ce expunem! Traian BARA Greva generală (Urmare din pag. 1) luptei maselor și a trecut la aplicarea măsurilor de reprimare. In București și alte orașe ale țării s-a introdus starea de asediu. Au fost închise sediile și suprimate ziarele organizațiilor muncitorești. Mii de muncitori, membri ai partidului socialist sau ai sindicatelor, întreaga conducere a partidului socialist au fost arestați, mulți dintre ei fiind întemnițați. Deși teroarea s-a dezlănțuit încă din prima zi de grevă, totuși, pînă la 24—25 octombrie, aderarea muncitorilor la grevă a continuat, incit, în linii generale, în acest timp lupta atinge punctul culminant: în zilele următoare, greva generală a început să-și piardă treptat din amploare. Tactica pasivă, legalistă cu orice preț, imprimată grevei generate de către oportuniștii din conducerea partidului, care au lansat lozinca: „în timpul grevei toată lumea stă acasă, nu se face nici o demonstrație pentru a nu face jocul provocatorilor“ a urmat forța grevei generale, a înlesnit înfrîngerea ei. Greva a încetat, în linii generale, la 28 octombrie, însă în unele locuri un număre muncitori au continuat să rămină în grevă citeva săptămini. Deși înfruntă în ceea ce privește satisfacerea revendicărilor din memoriu, greva generală a avut o inrîurire puternică in viata clasei muncitoare și a țării. Ea a fost o școală plină de învățăminte. Experiența grevei generale a arătat, mai mul ca oricând, necesitatea făuririi unui partid politic consecvent revoluționar. Referindu-se la acest eveniment important din istoria luptelor de clasă din România, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată: „O importanță deosebită are greva generală din 1920, care cuprinde pentru prima oară întregul proletariat român in lupta împotriva claselor exploatatoare. Prin amploarea și combativitatea sa revoluționară, greva generală a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România. Ea a zguduit puternic însăși temelia regimului burghezo-moșieresc. Clasa muncitoare s-a afirmat ca o forță națională în stare să-și asume rolul de conducător al întregului popor în lupta pentru transformarea revoluționară a societății, să conducă destinele întregii națiuni“. Noutate editorială „Dicționar agricol în opt limbi. Recent a apărut în librării, sub îngrijirea Editurii pentru literatură agricolă din Praga, „Dicționarul agricol în opt limbi“, la care au colaborat, oameni de știință și specialiști din agricultură, silvicultură, precum și reputați filologi din Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia, România, Ungaria, Uniunea Sovietică. Cuprinzînd peste 25.000 de termeni în limbile rusă, bulgară, cehă, polonă, maghiară, română, germană și engleză, dicționarul se adresează specialiștilor din domeniul agronomiei, zootehniei, medicinii veterinare, mecanizării agriculturii, economiei și organizării producției agricole, avînd multe contingențe și cu specialiștii care lucrează în domeniul științelor biologice (botanică, zoologie), microbiologici, și în alte științe de graniță. Lucrare de ample proporții, dicționarul agricol asigură traducerea termenilor dintr-o limbă în alta, sau concomitent în mai multe limbi, facilitîndu-se astfel traducerea oricărei lucrări științifice, broșuri, articole, referate științifice, care apar în domeniile sus amintite. M. MIHA1 Sesiune de comunicări științifice Subfiliala din Dej a Societății de științe istorice a organizat duminică o nouă sesiune de comunicări științifice. Au fost prezentate comunicările: „Ștefan Cicio Pop — tribun al poporului“ — de Emil Lazăr, și „Contribuții la problema structurii sociale a țărănimii din comitatul Solnocul interior,în lumina conscripției czarakiene din 1820“ — de Andrei Moldovan și Augustin Pădureanu. LEGĂMÎNTUL ȘCOLII (Urmare din pag. l-a) reușit să învingă mari greutăți pentru a putea păstra și a cultiva limba și obiceiurile străbune, sărbătoarea de la Jucu a însemnat și un legămînt al prezentului de a continua și îmbogăți tradiția plină de învățăminte. La sărbătoarea celor din Jucu, elevi, cadre didactice, săteni, au participat duminică tovarășii Constantin Crișan, secretar al Comitetului județean de partid, prof. univ. Ștefan Pascu, rectorul Universității clujene, Aurel Clamba, inspector general în Ministerul Invățămintului, Kovács Victor, inspector șef la Inspectoratul școlar județean. Invitații au adus Salutul și urările de noi succese în muncă adresate celor sărbătoriți din partea Comitetului județean de partid, a Consiliului popular județean, a universitarilor clujeni și a conducerii Ministerului Invățământului. Exprimîndu-și recunoștința față de minunatele condiții asigurate școlii, cadrele didactice, elevii și sătenii din Jucu au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se angajează să muncească cu toată puterea și dăruirea lor pentru îndeplinirea misiunii de dăltuitori ai viitorilor constructori ai socialismului și comunismului pe pămîntul României socialiste. Sărbătoarea de la Jucu s-a încheiat printr-un frumos program artistic alcătuit din coruri, gimnastică ritmată, montajul literar-muzical „Fierbinte dragoste de țară" și fragmente din feeria lui Vasile Alecsandri și Sînziana și Pepelea“, Carnet cultural . Formația folclorică „DOINA CLUJULUI“ a Casei municipale de cultură Cluj a prezentat, duminică, la sediu un spectacol muzical-coregrafic. Programul cuprinzînd melodii ardelenești, din cele mai îndrăgite, executate de orchestră și soliști, dansuri populare, momente vesele, s-a bucurat de mult succes. Pentru cooperatorii din Mera și Viștea, cercul dramatic al Casei municipale de cultură Ouj a prezentat, la sfîrșitul săptămînii trecute, două spectacole cu piesa „Omul de aur“ după romanul lui Jokan Mor. Interpreții amatori au cules aplauze binemeritate. Imperativul toamnei tîrzii EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU TERMINAREA RECOLTARILOR ȘI ÎNSĂMÎNȚĂRILOR DE TOAMNĂ! Epoca optimă de însămînțare a griului de toamnă se apropie de sfirșit. Cu toate acestea, așa cum rezultă din datele comunicate Direcției agricole județene au fost insămințate mai puțin de 60 la sută din suprafețele prevăzute în plan. Ritmul incet in care s-au desfășurat lucrările de pregătire a terenului și însămînțările în cursul săptămînii trecute intr-un număr mare de cooperative agricole este deosebit de îngrijorător. Făcind un simplu calcul oricine își poate da seama că intr-un asemenea ritm de lucru însămînțările de toamnă nu vor putea fi terminate nici peste 3—4 săptămîni. Ori iarna bate la ușă, primele ninsori au și avut loc, avertizînd pe cei rămași în urmă asupra consecințelor grave pe care le poate avea tergiversarea executării arăturilor și însămînțărilor de toamnă. Cu toate răminerile in urmă și semnalul de alarmă dat de organele agricole județene privind grăbirea însămînțărilor de toamnă, conducerile și specialiștii unor cooperative agricole nici în cursul săptămâni trecute nu au luat măsuri destul de energice șî eficiente pentru recuperarea intirzierilor. La cooperativa agricolă din Sic, bunăoară, unde din cele 750 hectare au fost însă mintate abia 15 la sută, in perioada 8—15 octombrie s-au arat doar 33 hectare și s-au însămînțat numai 80 hectare, ceea ce reprezintă abia 5 la sută din volumul de arături, respectiv 12 la sută din cel al lucrărilor de insămințări. Cu o asemenea viteză de lucru semănatul cerealelor păroase de toamnă in această unitate nu se va putea încheia nici pînă in luna decembrie. Aceleași constatări se pot face și in cooperativele agricole din Frata, Ceanu Mare și altele privind mersul lucrărilor din campania de însămînțări. Cauza principală a intirzierii lucrărilor de pregătire a terenului și a însămînțărilor continuă să fie aceeași: tărăgănarea recoltărilor și a eliberării suprafețelor destinate însămînțărilor și folosirea tractoarelor cu un randament scăzut. Din această cauză unele cooperative agricole, printre care Vultureni, Ploscoș, Valea Florilor, Cojocna, Geaca, Macău, Moldovenești și altele care au mari suprafețe de insămînțat cu grîu, n-au realizat nici o treime din planul de însemințări. Este suficient de arătat faptul că pînă la sfârșitul săptămînii trecute peste 50 de cooperative agricole, printre care cele din Borșa, Chîclea, Dăbîca, Sava, Vaida Cămăraș, Iacobeni, Fercheș, Deușu, Feiurdeni, Bobîlna, Buza și multe altele n-au început culesul porumbului, deși după această cultură au de însămînțat zeci și sute de hectare de grîu. Această stare de lucruri impune intervenția operativă și eficientă a organelor agricole județene pentru determinarea conducerilor cooperativelor agricole de a lua măsuri corespunzătoare în vederea lichidării neajunsurilor care frîneaza executarea lucrărilor din campania de insâmînțări. Imperativul zilelor care urmează este mobilizarea tuturor forțelor și mijloacelor existente, pentru recoltarea porumbului și a celorlalte culturi de toamnă, în primul rînd de pe suprafețele repartizate însămințărilor, asigurîndu-se totodată utilizarea cu întreaga capacitate de lucru a tractoarelor și atelajelor în fiecare unitate în vederea încheierii grabnice a arăturilor și însămînțărilor de toamnă. „II JIUL 5-0 (20) Duminică a fost o zi de toamnă cam friguroasă. Săgețile prevestitoare ale sezonului alb, deși mai anemice la ora începerii partidei, au cam triat în rîndul spectatorilor, fapt vizibil în numeroasele locuri libere în briul de beton al tribunelor. Cei fideli lui „U“ nu s-au speriat însă de frig, au venit la meci și au plecat cu satisfacția unei victorii comode realizată de favoriții lor. Spun comodă pentru faptul că între Jiul din anul trecut și echipa de-acuma este o diferență vizibilă. Plecarea lui Ozon de la cîrma echipei a dereglat mecanismul acesteia, la ora actuală formația din Valea Jiului constituind un „11“ modest. Asta nu scade cu nimic din meritele învingătorilor, care au căutat să realizeze și au reușit o suită de faze frumoase, cu situații de gol (unele ratate în „stilul casei", altele finalizate), au dominat cea mai mare parte din timp, au știut să desfacă apărarea oaspeților prin acțiuni purtate în viteză pe aripi — într-un cuvînt au fost superiori fotbaliștilor de la Jiul. Chiar de la început, clujenii s-au năpustit, ordonat, spre poarta lui Stan și în minutul 5 Anca, pe linia de 6 metri, reia exact în brațele lui Stan centrarea lui Cîmpeanu. Urmează încercarea vigilenței lui Stan prin șuturi de la distanță (Uifăleanu și Stîncel) în minutele 6 și 9, mingea trecînd bolid pe lîngă poartă sau deviată în corner (la șutul al doilea). Un șut violent a încercat și Bungău (min. 20) și mingea a ieșit milimetric pe lingă bară. Prima mare ocazie de gol, ratată de Barbu (min. 24), singur cu portarul ieșit și... poarta goală, în min. 36, cade, în sfirșit, primul gol. Bungău îl servește ca pe tavă pe Barbu, acesta șutează, Stan respinge și Barbu reia pentru a doua oară, cu sete, în plasă. Minutul 42 a adus al doilea gol. Uifăleanu, deschis de Anca, a pătruns pe extremă, apoi în careu, i-a pasat lui Adam care a reluat în gol. Repriza secundă a semănat la chip cu prima la început, în sensul direcției atacurilor spre poarta lui Stan. Scăpați cu greu din corsetul atacurilor clujene, fotbaliștii de la Jiul încercau și ei cste ceva, fără reușită, apărarea clujenilor fiind un zid greu de trecut. Spre finalul partidei, în minutul 81, este înscris al treilea gol, un reușit schimb de pase Munteanu—Anca se încheie cu pătrunderea ultimului în careu și șutul expediat de ei trimite mingea in plasă, pe lîngă Stan ieșit la blocaj. Arbitrul Ilie Drăghici (București) a condus bine formațiile: „U“: Ștefan — Crețu, Pexa, Solomon, Cîmpeanu — Anca, Stîncel, Bungău (Munteanu, 60)— Uifăleanu, Adam,Barbu, JIUL: Stan — Georgescu, Georgevici, Stocker, Popescu — Popa Remus, Sandu — Cotormani (Țurcanu, 60),” I. Constantin, Libardi, Naidin (Dodu, 75). V. ROMAN Baschet: „U"—Politehmica 64-61 (33-20) Iată încă o dată confirmată povestea cu pomul lăudat. Am așteptat cu nerăbdare reeditarea — după o întrerupere de cinci ani — derbiului clujean de baschet. Din păcate, doritul derbi a însemnat un joc confuz, dispersat în anumite momente, în care miza existentă a eclipsat fantezia jucătorilor, transformând partida într-o modestă goană pentru punctele puse în joc. Jucătorii lui „U“ preiau de la început conducerea (pe care nu o vor mai ceda, de altfel, pînă la sfârșit) și controlează cu autoritate jocul. Spre sfîrșitul primei reprize asistăm la diferențe de 10—15 puncte (min.. 17: 25-14; min. 19: 31-16). Pauza se dovedește sfetnic bun pentru elevii prof. Șaroși. Ei adoptă în prima repriză tactica cea mai potrivită pentru stăvilirea majorării diferenței. Tabela de marcaj începe să oglindească fidel cele descrise. Diferența scade treptat, ajungînd, spre final, la un scor strîns (min. 33: 53-50; min. 39: 60-59). In ultimul minut, jucătorii de la „U“ reușesc patru puncte față de două ale Politehnicii, iar scorul final devine 64-61 pentru „U“. Cele 125 de puncte ale partidei au fost înscrise de: Demian (23), Rühring (22), Rónai (13), Zdrenghea (4), Simon (2) pentru învingători, respectiv Balint (13), Antal (12), Kővári (12), Moldovan (10), Roman (8), Moga (3), Pungă (3). Au arbitrat foarte bine M. Aldea (Ploiești) și D. Crăciun (Brașov). Mircea Ion RADU C.F.R. Timișoara - C.F.R. Cluj 0-1 (0-1) Poate nici cei mai înflăcărați suporteri ai ceferiștilor clujeni nu s-au gîndit, că s-ar putea realiza o victorie la Timișoara. Și iată, clujenii, dind dovadă de o excepțională putere de luptă, au reușit o splendidă performanță, obțînînd două puncte de... diamant după afirmația observatorului federal Coloman Braun. Este o victorie, a voinței, dirzeriei, obținută cu prețul unor eforturi deosebite, în fața unui adversar dificil, hotărît să facă totul pentru a acumula cele două puncte puse în joc. Ceferiștii clujeni au lăsat o bună impresie la Timișoara prin jocul practicat, in special în repriza a doua. Indicațiile antrenorilor Iordache și Nagy au fost respectate întru-totul și rezultatul n-a intinat să se vadă, întreaga echipă s-a comportat bine. Prin prisma ocaziilor clare, ceferiștii clujeni puteau obține ușor o victorie la scorul de 3-0 dar, s-a ratat mult. Fiecare acțiune ofensivă clujeană a produs panică în careul advers, fiind oprită, de obicei, prin fault. Câteva secvențe mai interesante. Din primele minute timișorenii atacă dezlănțuit dar lipsiți de clarviziune, acțiunile lor se opresc, cu regularitate, la marginea careului de 16 m. în minutul 6 timișorenii vor înscrie un gol prin Nestorovici, anulat de arbitru deoarece acesta a faultat portarul. Prima acțiune periculoasă a clujenilor o consemnăm în min. 11, cînd Sorin Bretan trece în dribling de cîțiva adversari, dar centrarea lui este reluată de Loo cu puțin pe lingă poartă. In minutul 14 Nestorovici singur în fața porții lui Mărculescu trage afară de la 2 metri. Șase minute mai tîrziu C.F.R. Cluj are ocazia să deschidă scorul dar șutul lui Octavian Ionescu este respins de portar în corner. Minutul 40 aduce golul victoriei, Cojocaru recuperează o minge la mijlocul terenului, înaintează și-l vede liber pe Sorin Bretan, iar centrarea acestuia este reluată în gol de Soo dintr-un unghi dificil. In minutul următor Petrescu irosește o excelentă ocazie: rămas singur cu portarul expediază mingea cu puțin pe lîngă bară. In repriza secundă localnicii operează în formație modificări care însă nu aduc revirimentul scontat. In această parte a întâlnirii acțiunile clujenilor au o mai mare cursivitate. Rarele acțiuni ale timișorenilor se lovesc însă de apărarea fermă a oaspeților. Ar mai fi de consemnat ocaziile foarte bune ratate de Octavian Ionescu (min. 49), Marius Bretan (min. 53), Petrescu (min. 54, 60 și 65). Ultimele minute de joc îi găsesc pe clujeni în atac dar scorul nu mai poate fi modificat. Arbitrul Victor Pădureanu (București) a condus corect următoarele formații: C.F.R. CLUJ: Mărculescu — Burlacu, Fanea, Soos, Roman — Marius Bretan, Cojocaru — Sorin Bretan (Țegean, 84), Soo, Ionescu, Petrescu. C.F.R. TIMIȘOARA: Tatar — Donca, Pîrvu, Mehedinți, Speriosu — Manolache, Chimiuc — Bojin, Seceleanu ' (Cioropâru), Nestorovici (Hergan), Panici, N. TODORAN Divizia A de fotbal: GAZDELE IN IMPAS Fragmentată în două (simbătă trei partide iar duminică restul de cinci), etapa a VII-a a diviziei A de fotbal a fost favorabilă echipelor in deplasare: doar trei gazde au obținut victoria, patru au cedat cite un punct, iar una amîndouă. In două dintre partide, gazdele au „ciupit" câte un punct cu largul concurs al arbitrilor. Simbătă... de exemplu, ploieșteanul N. Cursaru a făcut cadou steliștilor un gol, iar duminică, în meciul Rapid — „U" Craiova, concetățeanul nostru, Ion Cîmpeanu, a „oferit“ gîuleștenilor cu mare larghețe, un gol dintr-o crasă poziție de ofsaid (asta pe lîngă alte greșeli comise și văzute de noi pe micul ecran). Tot în meciul amintit, de astă dată la modul pozitiv, consemnăm debutul reușit de comentator TV al lui Ovidiu Ioanițoaia: obiectiv, cursiv, inspirat, plastic în expresii și comentarii, intr-un cuvînt o prezență de nota 9. Revenind pentru a treia oară la meciul Rapid , „U“ Craiova consemnăm slaba eficacitate a giuleștenilor, care în șapte etape abia au reușit să înscrie patru goluri, din care unul din k1 metri iar altul din... „cadou“. Foarte subțire bilanțul pentru o echipă cu pretenții și cu „mexicanul“ Neagu vîrf de atac. Pe scurt despre jocurile de duminică: DINAMO BACĂU — PROGRESUL 2-0. Victorie scontată și meritată a băcăuanilor, care fără Dembrovichida», dovadă, totuși, de o deosebită eficacitate (locul întâi ca număr de goluri marcate pînă acuma). RAPID — „U“ CRAIOVA 1-1. Joc modest, de mare luptă, presărat cu multe neregularitati. După „golul-cadou“ marcat de Angelescu, egalarea a survenit în ultimele minute și s-a datorat unei reușite lovituri de cap a lui Oblemenco, la o centrare de pe dreapta. FARUL — PETROLUL 1-1. Un punct „ciupit“ pe malul mării, o reușită nesperată pentru elevii lui Cernăianu și o notă proastă pentru „marinarii“ lui Cosmoc. C.F.R. TIMIȘOARA — C.F.R. CLUJ 0-1. „U“ CLUJ — JIUL 3-0. CLASAMENT 14. Jiul 721 4 5-9 5 15. C.F.R. Cluj 721 4 7-12 5 16. C.F.R. Tim. 7 106 4-82 ETAPA A VIII-A, 25 OCTOMBRIE: Farul — Dinamo Bacău; Dinamo București — Steaua; U.T.A. — C.F.R. Timișoara; Politehnica — Universitatea Craiova; Jiul — F.C. Argeș; Rapid — Progresul; Petrolul — Steagul roșu; C.F.R. Cluj — „U“ Cluj. 1. Din. Buc. 7 421 11-7 10 2. U.T.A. 74 12 7-4 9 3. „U“ Cr. 7412 6-6 9 4. Steaua 7 3 22 13-10 8 5. Politehnica 7 3 2 2 13-11 8 6. St. roșu 7 3 2 2 4-3 ' 8 7. Rapid 7242 4-3 8 «.Farul 732211-12 8 9. Petrolul 73 22 8-10 8 10. „U" Cluj 7 3 1 3 10-8 7 11. Din. Bac. 730 4 14-10 6 12. Progresul 72 2 3 6-8 6 13. F.C. Argeș 7 1 33 9-11 5 Handbal: „D” Cluj - BmaiüO Bacău 16-13 (5-5) Ultima evoluție pe teren propriu a echipei masculine de handbal Universitatea Cluj, din cadrul turului diviziei A, a coincis cu o victorie scontată, dar obținută destul de greu, întrucît adversarii clujenilor au constituit o formație incomodă. Și cînd spunem acestea, ne gîndim, în special, la jocul lor obstructionist, „combinat“ cu dese vociferări și scene... teatrale, toate cu scopul de a crea nervozitate pe teren și a mai trece citeva secunde. De la aceste „manifestări“, din păcate, n-a făcut excepție nici antrenorul dinamoviștilor, Mihai Horobăț. Desigur la dificultatea succesului clujenilor, au contribuit în primul rînd chiar... handbaliștii de la „U“, care mai ales în primele 30 de minute s-au pripit deseori dînd pase la adversar, aruncînd la poartă din poziții nefavorabile, și slab, sau ratînd contraatacuri sigure. Abia după 6-6 (min. 33), studenții s-au desprins în cîștigători siguri, dînd totuși prilej oaspeților să limiteze proporțiile înfrîngerii. Cele mai multe goluri au fost înscrise de Roth și Schmidt (cite 5) și Panțîru 3 de la „U“ și respectiv Ostache (4), Avramescu și Cservenka (cite 3) pentru dinamoviști. R. PAUL La Făgăraș, echipa feminină Universitatea Cluj întrecînd cu scorul de 15-8 formația locală Chimia a obținut cea de-a 8-a victorie consecutivă din cadrul diviziei B. Pronosticul ziarului „Făclia“ k concursul suplimentar PRONOSPORT „S1“ din 21 octombrie 1970: 1. St. roșie Belgrad — U.T.A. 1 2. P. V, S. Eindhoven — Steaua 1 3. F.C. Liverpool — Dinamo București 1 PRONOSPORT 13. Florentina — F.C. Köln 1 4. Cagliari drid Atletico Ma-5. Standard Liege — Legia Varșovia 1 6. Panathinaikos — Slovan Bratislava 2 7. Carl Zeis Jena — Sporting Lisabona 2 8. Ajax Amsterdam — F.C. Basel 1 9. Göztepe Izmir — Gornik Zabrze s 10. Benfica Lisabona — Worwarts Berlin 1. 11. F. C. Barcelona — Juventus 1 12. Dinamo Zagreb — Hamburger S. V. 1