Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)

1970-10-20 / 7447. szám

PAGINA 2 FĂCLIA Spre spectacolul totals „SPIRITUL ARTEI NEGRE" A 6-a ediție „Acusticon stu­dio“ — teatrul experimental audio-scenic al studioului de Radio Cluj — a avut ideea generoasă de a investiga zona complexă și inspirată a spiri­tualității negre. „Spiritul ar­­tei negre“ — experiment pre­­p­e­zentat în trei spectacole, sîm­­­­bâtă și duminică la Casa Ra­­i­dio, iar luni la Casa de Cul­tură a studenților — este, în sine, un act de curaj, dar și o translație esențial necesară omului contemporan aflat fa­­­­ță-n față cu o multitudine inimaginabilă de solicitări. Vrînd-nevrînd, omul zilelor noastre este silit să caute sin­teze electorale. „Spiritul artei negre“, titlu generic și simbol, se vrea și este o sinteză. Un grup de tineri entuziaști — actori, instrumentiști, bale­rini etc. —, polarizat în jurul lăcașului undelor din Cluj, es­te, autorul natural de mare anvergură al acestei sinteze cu profil de redescoperire. Ca „maximă rezistență“ intelec­tuală, „Spiritul artei negre“ silește pe cronicar la cuveni­tele considerații critice, evi­dent, pentru noi plăcute. Ia­­tă-le. POEZIA. Versul african funcțional sau nu, popular sau cult, este fascinant și poartă în sine mesajul unei lumi nesupusă artificiosului rece și calculat: „Gazela răni­tă de tine / s-a dus să moa­ră sub tamarini, / aproape de locul acela unde fetele / spa­lă rufe“. Căldura poeziei se exteriorizează cu forță virtua­lă care te împinge firesc la melopeea spontană, involun­tară: „Poate voi revedea în curînd pe aceea pe care-o aș­tept, / Poate vei revedea cu­­­rînd pe cel pe care-l aștepți / Spune-i că n-are nevoie de aur pentru a se întoarce în sat / Spune-i că luna în ca­­leașcă-i grăbită, / prin azurul stelelor argintate, / e datoare să-l aducă acasă“. Versul a­­frican este un vers șoptit în colectiv, ca un murmur mis­terios de junglă: „Negresă cu gura cărnoasă / Ca fructul palmierului, / Tu ești sfinți­tul arbore de vrajă / Pe care l-am ales* alin toate plantele, / Femeie în ritm, / De Bolabo- Eya-Bolo". Mărturisirii poeti­ce depline. Victor Tudor Popa i-a dat dimensiunea încântă­rii de grup; au strălucit în ansamblu cele două voci fe­minine — Melania Ursu și Carmen Galin­ — și aceea ex­plozivă a lui Marin Aurelian. Asemenea întîlnire cu poezia dezvăluie spectatorului pre­zența valorilor străvechi afri­cane într-o asociație posibilă cu versul „spațiului mioritic“ și redimensionează imaginea noastră despre civilizație. A fost o aventură umană senza­țională și e ușor de justificat receptivitatea sensibilă a sălii. CÂNTECUL. Jazz înseamnă ritm alert și muzicalitate. Fi­rește, nimeni nu mai ia în serios pe contestatarii valorii jazz-ului. Dar dacă există o­­ponenți cu pretenții intelec­tuale „înalte“, aș fi dorit să-i văd față-n față cu Elena Con­­stantinescu. Figură centrală în spectacol, sobră și dinamică, ciudată și subtilă. Elena Con­­stantinescu este posesoarea u­­nei voci cuceritoare, de natu­ră să traverseze trepte tonale aproape incompatibile în sfe­ra normalului omenesc. Pie­sele interpretate — toate din repertoriul „clasic“ al jazz­­ului — au intrigat pînă și pe ignoranți. Fără îndoială, Ele­na Constantinescu nu este un fenomen, ci, probabil, un proces în plină desfășura­re creatoare. O altă con­statare: la Cluj există o bună orchestră de jazz con­dusă de Pompiliu Hațeganu. Cei patru instrumentiști au acompaniat-o discret și precis pe Elena Constantinescu. TEATRUL. Ingenios com­primată de V. T. Popa, dina­mic și radiofonic regizată, ju­cată în vervă de Melania Ur­su și Viorel Comănici, Octa­­vian Teuca, Marin Aurelian și Ion Marian, „Lizzie Mac­kay“ nu aparține decât fortuit tematicii „spiritului artei ne­gre“. Chiar dacă s-a integrat în spectacol și chiar dacă îm­plinește o tradiție a Acustico­­nului, nevoia­ de­ corectitudi­ne impune precizarea că „Tîr­­fa cu respect" a fost „supra­­adăugată“. In fond, piesa ri­dică „o grea problemă de con­știință“ unei femei albe de moravuri ușoare și doar pe alt plan ilustrează condiția u­­mană a negrului american. Procedeul mi se pare, totuși, corect și acceptabil, din­ mo­ment ce ideea generoasă a spectacolului nu este consa­crată exclusiv insolitului ar­tei negre, ci și copleșitoarei revelații a omului negru în conștiința contemporaneității. DANSUL. Cit despre bale­tul Evei Maksay, sunt obligat să-i recunosc frumusețea scriiturii și mișcărilor, dar nu și încadrarea tematică. Cele patru dansuri, competitive cu multe realizări, nu se identi­fică cu inspirațiile negre nici parțial. Este o viziune artisti­că deliberată. Era preferabil ca maestra de balet să urmeze linia dansurilor africane, pre­zente în spectacol pe pelicu­lă de 16 mm. Observația o fa­cem numai de ordin general, apreciind cu totul aparte ul­timul dans. COMPERAJUL. Textul spec­tacolului, scenariul propriu zis, conceput de Constantin Ivaneș, a fost doct și compe­tent, liant de înaltă ținută între domenii atât de diferite ale artelor. Putem remarca vocea plăcută a competului și strădania de a închega un spectacol impins „spre total". SCENOGRAFIA. Ovidiu Sturza, deprins cu scena fas­tă și complice festinului, do­vedește o dată în plus că știe să fie extrem de funcțional. Toba enormă, altarul fațadă­­ecran, totemurile supradimen­sionate, stilizările ritmice, ii atestă puterea de sinteză plas­tică și reconsiderare­a u­nor modalități inedite. FINAL. Rezervindu-ne per­misiunea de a reveni asupra spectacolului „Spiritul artei negre“ (expoziție, imprimări, filme etc.) cu observații ope­rante, din cauza spațiului ti­pografic, remarc abreviat cî­­teva idei generale: 1. Prezen­ta ediție, a Acusticonului tin­de intr-adevăr spre spectaco­lul total (numai enumerarea muzelor aflate în competiție și poate genera ideia). 2. Pu­blicul a îndrăgit această for­mă de experiment (sălile pli­ne și-au spus cuvîntul). 3. E­­xistă, cred eu, posibilitatea, nu a studioului de Radio, fi­rește, să fie repetat spectaco­lul (achizițiile unor întreprin­deri clujene, ar fi o formă po­sibilă), în sfirșit, încheiem cu felicitări adresate Teatrului experimental audio-scenic al studioului de Radio Cluj și cu regretul că nu are stagiune cu o ritmicitate mai gene­roasă. Adrian ARION NOTA In ultimul timp, am avut prilejul să constatăm — și faptul este mai mult decit îmbucurător — că o serie de întreprinderi comerciale ex­pun cele mai reușite produse ale lor în punctele foarte mult frecventate de către ce­tățenii orașului sau de către turiștii din țară și de peste hotare. Se face, astfel, nu nu­mai o reclamă în sine a a­­cestor produse, ci și o invita­ție extrem de tentantă de a le cumpăra. Din păcate, uneori, aceste micro-expoziții, dacă le putem numi astfel, fac, pur și sim­plu, un deserviciu celor care le organizează. Și, după cum vom vedea, nu numai lor. CE EXPUNEM? Clujenii, în special cei care frecventează restaurantul „Me­tropol“, au observat, desigur, că în hol sînt expuse, intr-o vitrină specială, acele atît de frumoase și de căutate — in special de străini — obiecte de artizanat și artă populară ro­mânească. Iar dacă ar fi exis­tat și posibilitatea ca cei in­teresați să le poată, cumpăra, ar fi fost și mai bine. Și­­ așa, însă, reclama făcută acestor produse reprezintă u pn ciștig pentru unitătile care le des­fac. . .. . J ’ Nu­ știm, încă. ..a cui a fost ideea de a expune in holul restaurantului „Metropol" a­­ceste obiecte — și, deci, cui aparțin — dar felul în care se prezintă ele acum ne prile­juiește cele mai amare con­statări. Pline de praf și deco­lorate, ele nu ne mai rețin atenția prin frumusețea lor, ci prin indolența celor care le­-au expus și le-au dat apoi uitării. O idee frumoasă, care avea drept scop să facă re­clamă unor lucruri în care suntem­ neîntrecuți meșteri, s-a transformat într-o reclamă care ne face deservicii. Așa incit, cei vizați, să revină la ideea frumoasă de la început — să șteargă praful, cu alte cuvinte! — și, cum spuneam, să ofere celor interesați și posibilitatea de a și le cum­păra. Nu trebuie angajat pen­tru treaba asta un om. Discu­­tînd cu un lucrător al restau­rantului, mi-am dat seama că există posibilitatea ca cineva de aici să facă acest lucru, dacă obiectele respective i-ar fi date cu inventar. Și, ca să fim și mai concreți, ar putea face acest lucru femeia de la garderobă- Pînă atunci, însă, să­ fim atenți la ce expunem! Traian BARA Greva generală (Urmare din pag. 1) luptei maselor și a trecut la aplicarea măsurilor de repri­mare. In București și alte orașe ale țării s-a introdus starea de asediu. Au fost în­chise sediile și suprimate zia­rele organizațiilor muncito­rești. Mii de muncitori, mem­bri ai partidului socialist sau ai sindicatelor, întreaga con­ducere a partidului socialist au fost arestați, mulți dintre ei fiind întemnițați. Deși teroarea s-a dezlănțuit încă din prima zi de grevă, totuși, pînă la 24—25 octom­brie, aderarea muncitorilor la grevă a continuat, incit, în linii generale, în acest timp lupta atinge punctul culmi­nant: în zilele următoare, gre­va generală a început să-și piardă treptat din amploare. Tactica pasivă, legalistă cu orice preț, imprimată grevei generate de către oportuniștii din conducerea partidului, ca­re au lansat lozinca: „în tim­pul grevei toată lumea stă a­­casă, nu se face nici o de­monstrație pentru a nu face jocul provocatorilor“ a urm­at forța grevei generale, a înles­nit înfrîngerea ei. Greva a încetat, în linii ge­nerale, la 28 octombrie, însă în unele locuri un număr­­­e muncitori au continuat să ră­mină în grevă citeva săptă­­mini. Deși înfrun­tă în ceea ce privește satisfacerea reven­dicărilor din memoriu, greva generală a avut o inrîurire puternică in viata clasei muncitoare și a țării. Ea a fost o școală plină­­ de învă­țăminte. Experiența grevei generale a arătat, mai mul ca oricând, necesitatea făuririi unui partid politic consecvent revoluționar. Referindu-se la acest eveni­ment important din istoria luptelor de clasă din Româ­nia, tovarășul Nicolae Ceaușes­­cu arată: „O importanță deo­sebită are greva generală din 1920, care cuprinde pentru prima oară întregul proleta­riat român in lupta împo­triva claselor exploatatoare. Prin amploarea și combativi­tatea sa revoluționară, greva generală a fost cel mai im­portant moment din istoria luptelor de clasă din Româ­nia. Ea a zguduit puternic în­săși temelia regimului burghe­­zo-moșieresc. Clasa muncitoa­re s-a afirmat ca o forță na­țională în stare să-și asume rolul de conducător al între­gului popor în lupta pentru transformarea revoluționară a societății, să conducă destine­le întregii națiuni“. Noutate editorială „Dicționar agricol în opt limbi. Recent a apărut în librării, sub îngrijirea Editurii pentru literatură agricolă din Praga, „Dicționarul agricol în opt limbi“, la care au colaborat, oameni de știință și specialiști din agricultură, silvicultură, precum și reputați filologi din Bulgaria, Cehoslovacia, Repu­blica Democrată Germană, Polonia, România, Ungaria, Uniunea Sovietică. Cuprinzînd peste 25.000 de termeni în limbile rusă, bulgară, cehă, polonă, maghiară, română, germană și engleză, dicționa­rul se adresează specialiștilor din domeniul agronomiei, zoo­tehniei, medicinii veterinare, mecanizării agriculturii, eco­nomiei și organizării produc­ției agricole, avînd multe con­tingențe și cu specialiștii care lucrează în domeniul științe­lor biologice (botanică, zoolo­gie), microbiologici, și în alte științe de graniță. Lucrare de ample propor­ții, dicționarul agricol asigură traducerea termenilor dintr-o limbă în alta, sau concomi­tent în mai multe limbi, fa­­cilitîndu-se astfel traducerea oricărei lucrări științifice, broșuri, articole, referate științifice, care apar în dome­niile sus amintite. M. MIHA1 Sesiune de comunicări științifice Subfiliala din Dej a Societății de științe istorice a orga­nizat duminică o nouă sesiune de­ comunicări științifice. Au fost prezentate comunicările: „Ștefan Cicio Pop — tri­bun al poporului“ — de Emil Lazăr, și „Contribuții la pro­blema structurii sociale a țărănimii din comitatul Solno­­cul interior,­în lumina conscripției czarakiene din 1820“ — de Andrei Moldovan și Augustin Pădureanu. LEGĂMÎNTUL ȘCOLII (Urmare din pag. l-a) reușit să învingă mari greutăți pen­tru a putea păstra și a cultiva limba și obiceiurile străbune, sărbătoarea de la Jucu a însemnat și un legă­­mînt al prezentului de a continua și îmbogăți tradiția plină de învăță­minte. La sărbătoarea celor din Jucu, elevi, cadre didactice, săteni, au participat duminică tovarășii Con­stantin Crișan, secretar al Comite­tului județean de partid, prof. univ. Ștefan Pascu, rectorul Universității clujene, Aurel Clamba, inspector ge­neral în Ministerul Invățămintului, Kovács Victor, inspector șef la In­spectoratul școlar județean. Invitații au adus­ Salutul și urările de noi succese în muncă adresate celor săr­bătoriți din partea Comitetului ju­dețean de partid, a Consiliului popular județean, a universitarilor clujeni și a conducerii Ministerului Invățământului. Exprimîndu-și recunoștința față de minunatele condiții asigurate școlii, cadrele didactice, elevii și sătenii din Jucu au adresat o tele­gramă Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care se anga­jează să muncească cu toată puterea și dăruirea lor pentru îndeplinirea misiunii de dăltuitori ai viitorilor constructori ai socialismului și co­munismului pe pămîntul României socialiste. Sărbătoarea de la Jucu s-a înche­iat printr-un frumos program artis­tic alcătuit din coruri, gimnastică ritmată, montajul literar-muzical „Fierbinte dragoste de țară" și frag­mente din feeria lui Vasile Alecsan­­dri și Sînziana și Pepelea“, Carnet cultural . Formația folclorică „DOINA CLUJU­LUI“ a Casei municipale de cultură Cluj a prezentat, duminică,­ la sediu un spectacol muzical-coregrafic. Programul cuprinzînd melodii ardelenești, din cele mai îndrăgite, executate de orchestră și soliști, dansuri populare, momente vesele, s-a bucurat de mult succes. Pentru cooperatorii din Mera și Viștea, cercul dramatic al Casei municipale de cul­tură Ouj­ a prezentat, la sfîrșitul săptămînii trecute, două spectacole cu piesa „Omul de aur“ după romanul lui Jokan Mor. Interpre­ții amatori au­ cules aplauze binemeritate. Imperativul toamnei tîrzii EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU TERMINAREA RECOLTARILOR ȘI ÎNSĂMÎNȚĂRILOR DE TOAMNĂ! Epoca optimă de­ însă­­mînțare a griului de toam­nă se apropie de sfirșit. Cu toate acestea, așa cum re­zultă din datele comunica­te Direcției agricole jude­țene au fost insămințate mai puțin de 60 la sută din suprafețele prevăzute în plan. Ritmul incet in care s-au desfășurat lucră­rile de pregătire a terenu­lui și însămînțările în cursul săptămînii trecute intr-un număr mare de cooperative agricole este deosebit de îngrijorător. Făcind un simplu calcul oricine își poate da seama că intr-un asemenea ritm de lucru însămînțările de toamnă nu vor putea fi terminate nici peste 3—4 săptămîni. Ori iarna bate la ușă, primele ninsori au și avut loc, avertizînd pe cei rămași în urmă asupra consecințelor grave pe ca­re le poate avea tergiver­sarea executării arăturilor și însămînțărilor de toam­nă. Cu toate răminerile in urmă și semnalul de alar­mă dat de organele agri­cole județene privind gră­birea însămînțărilor de toamnă, conducerile și spe­cialiștii unor cooperative agricole nici în cursul săp­tămâni trecute nu au luat măsuri destul de energice șî eficiente pentru re­cupe­rarea intirzierilor. La coo­perativa agricolă din Sic, bunăoară, unde din cele 750 hectare au fost însă mintate abia 15 la sută, in perioada 8—15 octombrie s-au arat doar 33 hectare și s-au însămînțat numai 80 hectare, ceea ce repre­zintă abia 5 la sută din vo­lumul de arături, respectiv 12 la sută din cel al lucră­rilor de insămințări. Cu o asemenea viteză de lucru semănatul cerealelor pă­roase de toamnă in această unitate nu se va putea în­cheia nici pînă in luna de­cembrie. Aceleași consta­tări se pot face și in coo­perativele agricole din Fra­­ta, Ceanu Mare și altele privind mersul lucrărilor din campania de însămîn­­țări. Cauza principală a intirzierii lucrărilor de pregătire a terenului și a însămînțărilor continuă să fie aceeași: tărăgănarea re­coltărilor și a eliberării su­prafețelor destinate însă­­mînțărilor și folosirea trac­toarelor cu un randament scăzut. Din această cauză unele cooperative agricole, printre care Vultureni, Ploscoș, Valea Florilor, Co­­jocna, Geaca, Macău, Mol­dovenești și altele care au mari suprafețe de insămîn­­țat cu grîu, n-au realizat nici o treime din planul de însemințări. Este sufi­cient de arătat faptul că pînă la sfârșitul săptămînii trecute peste 50 de coope­rative agricole, printre ca­re cele din Borșa, Chîclea, Dăbîca, Sava, Vaida Cămă­­raș, Iacobeni, Fercheș, De­­ușu, Feiurdeni, Bobîlna, Buza și multe altele n-au început culesul porumbu­lui, deși după această cul­tură au de însămînțat zeci și sute de hectare de grîu. Această stare de lucruri impune intervenția opera­tivă și eficientă a organe­lor agricole județene pen­tru determinarea conduce­rilor cooperativelor agrico­le de a lua măsuri cores­punzătoare în vederea li­chidării neajunsurilor care frîneaza executarea lucră­rilor din campania de in­­sâmînțări. Imperativul zilelor care urmează este mobilizarea tuturor forțelor și mijloa­celor existente, pentru re­coltarea porumbului și a celorlalte culturi de toam­nă, în primul rînd de pe suprafețele repartizate în­­sămințărilor, asigurîndu-se totodată utilizarea cu în­treaga capacitate de lucru a tractoarelor și atelajelor în fiecare unitate în vede­rea încheierii grabnice a arăturilor și însămînțărilor de toamnă. „II­­ JIUL 5-0 (2­0) Duminică a fost o zi de toamnă cam friguroa­să. Săgețile prevestitoare ale sezonului alb, deși mai anemice la ora începerii partidei, au cam triat în rîndu­l spectatorilor, fapt vizibil în nu­meroasele­ locuri libere în briul de beton al tri­bunelor. Cei fideli lui „U“ nu s-au speriat însă de frig, au venit la meci și au plecat cu satis­facția unei victorii comode realizată de favoriții lor. Spun comodă pentru faptul că între Jiul din anul trecut și echipa de-acuma este o dife­rență vizibilă. Plecarea lui Ozon de la cîrma echipei a dereglat mecanismul acesteia, la ora actuală formația din Valea Jiului constituind un „11“ modest. Asta nu scade cu nimic din me­ritele învingătorilor, care au­ căutat să realizeze și au reușit o suită de faze frumoase, cu situații de gol (unele ratate în „stilul casei", altele fi­nalizate), au dominat cea mai mare parte din timp, au știut să desfacă apărarea oaspeților prin acțiuni purtate în viteză pe aripi — în­­tr-un cuvînt au fost superiori fotbaliștilor de la Jiul. Chiar de la început, clujenii s-au năpustit, or­donat, spre poarta lui Stan și în minutul 5 An­ca, pe linia de 6 metri, reia exact în brațele lui Stan centrarea lui Cîmpeanu. Urmează încerca­rea vigilenței lui Stan prin șuturi de la distan­ță (Uifăleanu și Stîncel) în minutele 6 și 9, min­gea trecînd bolid pe lîngă poartă sau deviată în corner (la șutul a­l doilea). Un șut violent a în­cercat și Bungău (min. 20) și mingea a ieșit milimetric pe lingă bară. Prima mare ocazie de gol, ratată de Barbu (min. 24), singur cu por­tarul ieșit și... poarta goală, în min. 36, cade, în sfirșit, primul gol. Bungău îl servește ca pe tavă pe Barbu, acesta șutează, Stan respinge și Barbu reia pentru a doua oară, cu sete, în plasă. Minutul 42 a adus al doilea gol. Uifăleanu, deschis de Anca, a pătruns pe extremă, apoi în careu, i-a pasat lui Adam care a reluat în gol. Repriza secundă a semănat la chip cu prima la început, în sensul direcției atacurilor spre poarta lui Stan. Scăpați cu greu din corsetul atacurilor clujene, fotbaliștii de la Jiul încercau și ei cste ceva, fără reușită, apărarea clujenilor fiind un zid greu de trecut. Spre finalul partidei, în mi­nutul 81, este înscris al treilea gol, un reușit schimb de pase Munteanu—Anca se încheie cu pătrunderea ultimului în careu și șutul expediat de ei trimite mingea in plasă, pe lîngă Stan ie­șit la blocaj.­­ Arbitrul Ilie Drăghici (București) a condus bine formațiile: „U“: Ștefan — Crețu, Pexa, Solomon, Cîmpeanu — Anca, Stîncel, Bungău (Munteanu, 60)— Uifăleanu, Adam,Barbu, JIUL: Stan — Georgescu, Georgevici, Stocker, Po­­pescu — Popa Remus, Sandu — Cotormani (Țurcanu, 60),” I. Constantin, Libardi, Naidin (Dodu, 75). V. ROMAN Baschet: „U"—Politehmica 64-61 (33-20) Iată încă o dată confirmată povestea cu pomul lăudat. Am așteptat cu nerăbdare reeditarea — după o întrerupere de cinci ani — derbiului clujean de baschet. Din păcate, doritul derbi a­ însemnat un joc confuz, dispersat în anumite momente, în care miza existentă a eclipsat fan­tezia jucătorilor, transformând partida într-o modestă goană pentru punctele puse în joc. Ju­cătorii lui „U“ preiau de la început conducerea (pe care nu o vor mai ceda, de altfel, pînă la sfârșit­) și controlează cu autoritate jocul. Spre sfîrșitul primei reprize asistăm­ la diferențe de 10—15 puncte (min.. 17: 25-14; min. 19: 31-16). Pauza se dovedește sfetnic bun pentru elevii prof. Șaroși. Ei adoptă în prima repriză tactica cea mai potrivită pentru stăvilirea majorării diferenței. Tabela de marcaj începe să oglindească fidel cele descrise. Diferența scade treptat, ajungînd, spre final, la un scor strîns (min. 33: 53-50; min. 39: 60-59). In ultimul minut, jucătorii de la „U“ reușesc patru puncte față de două ale Politehni­cii, iar scorul final devine 64-61 pentru „U“. Cele 125 de puncte ale partidei au fost înscrise de: Demian (23), Rühring (22), Rónai (13), Zdrenghea (4), Simon (2) pentru învingători, respectiv Balint (13), Antal (12), Kővári (12), Moldovan (10), Roman (8), Moga (3), Pungă (3). Au arbitrat foarte bine M. Aldea (Ploiești) și D. Crăciun (Brașov). Mircea Ion RADU C.F.R. Timișoara - C.F.R. Cluj 0-1 (0-1) Poate nici cei mai înflăcărați suporteri ai cefe­riștilor clujeni nu s-au gîndit, că s-ar putea re­aliza o victorie la Timișoara. Și iată, clujenii, dind dovadă de o excepțională putere de luptă, au reușit o splendidă performanță,­ obțînînd două puncte de... diamant după afirmația observato­rului federal Coloman Braun. Este o victorie, a voinței, dirzeriei, obținută cu prețul unor eforturi deosebite, în fața unui adversar dificil, hotărît să facă totul pentru a acumula cele două puncte puse în joc. Ceferiștii clujeni au lăsat o bună impresie la Timișoara prin jocul practicat, in special în repriza a doua. Indicațiile antrenorilor Iordache și Nagy au fost respectate întru-totul și rezultatul n-a intinat să se vadă, întreaga echipă s-a comportat bine. Prin prisma ocaziilor clare, ceferiștii clujeni puteau obține ușor o victorie la scorul de 3-0 dar, s-a ratat mult. Fiecare acțiune ofensivă clujeană a produs panică în careul advers, fiind oprită, de obicei, prin fault. Câteva secvențe mai interesante. Din primele minute timișorenii atacă dezlănțuit dar lipsiți de clarviziune, acțiunile lor se opresc, cu regulari­tate, la marginea careului de 16 m. în minutul 6 timișorenii vor înscrie un gol prin Nesto­­rovici, anulat de arbitru deoarece acesta a faul­tat portarul. Prima acțiune periculoasă a cluje­nilor o consemnăm în min. 11, cînd Sorin Bre­­tan trece în dribling de cîțiva adversari, dar centrarea lui este reluată de Loo cu puțin pe lingă poartă. In­ minutul 14 Nestorovici singur în fața porții lui Mărculescu trage afară de la 2 metri. Șase minute mai tîrziu C.F.R. Cluj are ocazia să deschidă scorul dar șutul lui Octavian Ionescu este respins de portar în corner. Minu­tul 40 aduce golul victoriei, Cojocaru recupe­rează o minge la mijlocul terenului, înaintează și-l vede liber pe Sorin Bretan, iar centrarea acestuia este reluată în gol de Soo dintr-un unghi dificil. In minutul următor Petrescu iro­sește o excelentă ocazie: rămas singur cu porta­rul expediază mingea cu puțin pe lîngă bară. In repriza secundă localnicii operează în for­mație modificări care însă nu aduc revirimentul scontat. In această parte a întâlnirii acțiunile clu­jenilor au o mai mare cursivitate. Rarele acțiuni ale timișorenilor se lovesc însă de apărarea fer­­­­mă a oaspeților. Ar mai fi de consemnat ocazii­le foarte bune ratate de Octavian Ionescu (min. 49), Marius Bretan (min. 53), Petrescu (min. 54, 60 și 65). Ultimele minute de joc îi găsesc pe clu­­­­jeni în atac dar scorul nu mai poate fi mo­dificat. Arbitrul Victor Pădureanu (București) a con­dus corect următoarele formații: C.F.R. CLUJ: Mărculescu­ — Burlacu, Fanea, Soos, Roman — Marius Bretan, Cojocaru — Sorin Bretan (Țe­­gean, 84), Soo, Ionescu, Petrescu. C.F.R. TIMI­ȘOARA: Tatar — Donca, Pîrvu, Mehedinți, Spe­­riosu — Manolache, Chimiuc —­ Bojin, Seceleanu ' (Cioropâru), Nestorovici (Hergan), Panici, N. TODORAN Divizia A de fotbal: GAZDELE IN IMPAS Fragmentată în două (sim­bă­­tă trei partide iar duminică restul de cinci), etapa a VII-a a diviziei A de fotbal a fost fa­vorabilă echipelor in deplasare: doar trei gazde au obținut vic­toria, patru au cedat cite un punct, iar una amîndouă. In două dintre partide, gazdele au „ciupit" câte un punct cu lar­gul concurs al arbitrilor. Sim­­bătă... de exemplu, ploieșteanul N. Cursaru a făcut cadou ste­­liștilor un gol, iar duminică, în meciul Rapid — „U" Craiova, concetățeanul nostru, Ion Cîm­peanu, a „oferit“ gîuleștenilor cu mare larghețe, un gol dintr-o crasă poziție de ofsaid (asta pe lîngă alte greșeli comise și vă­zute de noi pe micul ecran). Tot în meciul amintit, de astă dată la modul pozitiv, consem­năm debutul reușit de comenta­tor TV al lui Ovidiu Ioanițoaia: obiectiv, cursiv, inspirat, plastic în expresii și comentarii, in­tr-un cuvînt o prezență de nota 9. Revenind pentru a treia oară la meciul Rapid , „U“ Craio­va consemnăm slaba eficacitate a giuleștenilor, care în șapte e­­tape abia au reușit să înscrie pa­tru goluri, din care unul din k1 metri iar altul din... „cadou“. Foarte subțire bilanțul pentru o echipă cu pretenții și cu „mexi­canul“ Neagu vîrf de atac. Pe scurt despre jocurile de duminică: DINAMO BACĂU — PRO­GRESUL 2-0. Victorie scontată și meritată a­ băcăuanilor, care fără Dembrovichi­­da»­, dovadă, totuși, de o deosebită­ eficacitate (locul întâi ca număr de goluri marcate pînă acuma). RAPID — „U“ CRAIOVA 1-1. Joc modest, de mare luptă, presărat cu multe neregulari­tati. După „golul-cadou“ marcat de Angelescu, egalarea a survenit în ultimele minute și s-a datorat unei reușite lovituri de cap a lui Oblemenco, la o centrare de pe dreapta. FARUL — PETROLUL 1-1. Un punct „ciupit“ pe malul mării, o reușită nesperată pen­tru elevii lui Cernăianu și o notă proastă pentru „marinarii“ lui Cosmoc. C.F.R. TIMIȘOARA — C.F.R. CLUJ 0-1. „U“ CLUJ — JIUL 3-0. CLASAMENT 14. Jiul 721 4 5-9 5 15. C.F.R. Cluj 721 4 7-12 5 16. C.F.R. Tim­. 7 1­0­6 4-8­2 ETAPA A VIII-A, 25 OCTOM­BRIE: Farul — Dinamo Ba­cău; Dinamo București — Stea­ua; U.T.A. — C.F.R. Timișoara; Politehnica —­ Universitatea Craiova; Jiul — F.C. Argeș; Ra­pid — Progresul; Petrolul — Steagul roșu; C.F.R. Cluj — „U“ Cluj. 1. Din. Buc. 7 421 11-7 10 2. U.T.A. 74 12 7-4 9 3. „U“ Cr. 7412 6-6 9 4. Steaua 7 3 22 13-10 8 5. Politehnica 7 3 2 2 13-11 8 6. St. roșu 7 3 2 2 4-3 ' 8 7. Rapid 7242 4-3 8 «.Farul 732211-12 8 9. Petrolul 73 22 8-10 8 10. „U" Cluj 7 3 1 3 10-8 7 11. Din. Bac. 730 4 14-10 6 12. Progresul 72 2 3 6-8 6 13. F.C. Argeș 7 1 33 9-11 5 Handbal: „D” Cluj - BmaiüO Bacău 16-13 (5-5) Ultima evoluție pe teren propriu a echipei masculine de handbal Universitatea Cluj, din ca­drul turului diviziei A, a coincis cu o victorie scontată, dar obținută destul de greu, întrucît adversarii clujenilor au constituit o formație in­comodă. Și cînd spunem acestea, ne gîndim, în special, la­ jocul lor obstructionist, „combinat“ cu dese vociferări și scene... teatrale, toate cu scopul de a crea nervozitate pe teren și a mai trece citeva secunde. De la aceste „manifestări“, din păcate, n-a făcut excepție nici antrenorul dinamoviștilor, Mihai Horobăț. Desigur la dificultatea succesului clujenilor, au contribuit în primul rînd chiar... handba­­liștii de la „U“, care mai ales în primele 30 de minute s-au pripit deseori dînd pase la adver­sar, aruncînd la poartă din poziții nefavora­bile, și slab, sau ratînd contraatacuri sigure. Abia după 6-6 (min. 33), studenții s-au desprins în cîștigători siguri, dînd totuși prilej oaspeților să limiteze proporțiile înfrîngerii. Cele mai multe goluri au fost înscrise de Roth și Schmidt (cite 5) și Panțîru 3 de la „U“ și respectiv Os­­tache (4), Avramescu și Cservenka (cite 3) pen­tru dinamoviști. R. PAUL La Făgăraș, echipa feminină Universitatea Cluj întrecînd cu scorul de 15-8 formația loca­lă Chimia a obținut cea de-a 8-a victorie con­secutivă din cadrul diviziei B. Pronosticul ziarului „Făclia“ k concursul suplimentar PRO­NOSPORT „S1“ din 21 oc­tombrie 1970: 1. St. roșie Belgrad — U.T.A. 1 2. P. V, S. Eindhoven — Steaua 1 3. F.C. Liverpool — Dina­mo București 1 PRONOSPORT 13. Florentina — F.C. Köln 1 4. Cagliari drid Atletico Ma-5. Standard Liege — Legia Varșovia 1 6. Panathinaikos — Slovan Bratislava 2 7. Carl Zeis Jena — Spor­ting Lisabona 2 8. Ajax Amsterdam — F.C. Basel 1 9. Göztepe Izmir — Gornik Zabrze s 10. Benfica Lisabona — Wor­warts Berlin 1. 11. F. C. Barcelona — Ju­ventus 1 12. Dinamo Zagreb — Ham­burger S. V. 1

Next