Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-13 / 7518. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7518 J1 Miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, intîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Manescu, Petre Blajovici și Vasile Patilinei, s-a întilnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întâmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Manta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie. Inainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pina în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600 000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510 000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărâmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește: „Bineați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decît dumneavoastră. Bine ați venit!“ Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35 000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul, împreună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pina în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceți 35 000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45— 50 000 bucăți“. De la „Neptun“, conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparținînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socialismului, s-a născut dintr-un mic atelier și aniversează anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial în actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat, așezat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca și în întreprinderile vizitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condițiilor de muncă, asupra posibilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeților, directorul unității, Florin Dițulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare, în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sunt condiții ca uzina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît și a solicitărilor la export. Discuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilaje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, a altor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întilnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continuă a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante întreprinderi constructoare de mașini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, referindu-se la activitatea și la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că elementele și instalațiile hidraulice produse aici ajung la 30—35 la sută din totalul produselor componente în construcția de tractoare, că ele își găsesc utilizarea la locomotivele fabricate la „Electroputere“—Craiova și „23 August“—București. Totodată, uzina realizează o gamă variată de mașini-unelte, utilaje pentru industria petrolieră și minieră, precum și pluguri pentru agricultură. In timpul vizitării principalelor secții de producție, oaspeții au prilejul să ia cunoștință de modul de organizare a muncii, de măiestria profesională a muncitorilor, din mâinile cărora ies mașini și utilaje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sînt întîmpinați de muncitori cu deosebită însuflețire. Maistrul Ion Giolacu, îi spune secretarului general: „ Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a spori producția de mașini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaților și vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători și proprietari ai mijloacelor de producție aveți cuvântul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general. In discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în așa fel încît pînă la sfîrșitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. — Aveți o cooperativă bună? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am (Continuare în pag. a IV-a) Pentru centrele de colectare, respectiv unitățile specializate in prelucrarea laptelui, întreprinderea Tehnofrig din Cluj execută centrifuge de lapte, cu ajutorul cărora se determină procentajul de grăsime. IN IMAGINE, un lot de separatoare în secția de vopsit a întreprinderii, înainte de a lua drumul spre beneficiari Concluziile primului bilon al anului Mi Ridicarea nivelului calitativ al întregii activități, mijloc de sporire continuă a eficienței economice, impune o activitate ritmică, în toate sectoarele și unitățile industriale. Fără o producție constantă, care să permită o utilizare rațională, la capacitate, a potențialului material și uman, este imposibilă asigurarea unui ritm înalt de creștere economică. Urmărirea permanentă a realizării sarcinilor de plan la principalele produse fabricate în industria județului Cluj, condusă de Direcția județeană de statistică, permite, acum, la sfîrșitul primei decade a cincinalului în care am pășit, cîteva constatări concludente. Uzînd de situația întocmită, adevărat barometru al modului în care a fost început primul an al cincinalului 1971—1975, vom desprinde, împreună cu tovarășul MIHAI ZAHARESCU, șeful serviciului industrie al Direcției județene de statistică, învățămintele ce trebuiesc reținute în urma acestui prim succint bilanț al anului curent. Prima concluzie — ne-a precizat interlocutorul nostru — este că majoritatea întreprinderilor au pășit în noul an cu dreptul. Ca urmare a acestui fapt, în prima decadă au fost realizate, peste plan, 81 tone oțel, 175 tone laminate, 100 kilometri conductori electrici, 17 tone armături, 533 tone fier în minereu extras, 318 metri cubi prefabricate din beton, 244.000 cărămizi, precum și alte produse. Rezultatele obținute sunt o urmare firească a minuțiozității cu care au fost efectuate pregătirile în vederea noului an, a reluării producției la nivelul condițiilor de care dispune fiecare unitate, a valorificării multilaterale a tuturor posibilităților oferite de schimbările intervenite între timp în procesul de dotare, de perfecționare a cadrelor etc. Cîteva întreprinderi — Complexul de prelucrare a lemnului, fabrica „România muncitoare“, uzina „Unirea“ — au rămas însă tributare primei decade. — Cum se explică fenomenul respectiv? — In principal, restanțele înregistrate se datoresc nepregătirii din vremea condițiilor impuse de o activitate ritmică, la nivelul sarcinilor noului an. Concentrîndu-se toată atenția în vederea realizării sarcinilor anului trecut, la Unirea s-a neglijat complet pregătirea producției pentru 1971. Concret, s-a intrat în noul an fără a se asigura stocurile de semifabricate necesare. Din motivul amintit, în prima decadă, în loc să se producă, s-a lucrat la confecționarea semifabricatelor necesare reluării producției. Dacă la Unirea un asemenea fapt e oarecum justificat, deoarece datorită unor neajunsuri existente în 1970 în organizarea și conducerea producției a fost nevoie de o concentrare a tuturor eforturilor pentru recuperarea restanțelor înregistrate, la România muncitoare și CP.L. Gherla, neglijarea pregătirilor — ce se impuneau făcute — este de neînțeles. Neglijența aceasta a fost însă plătită prin neîndeplinirea sarcinilor de plan la placaj, P.A.L. și țesături tip mătase. — Deși 6 zile, ci reprezintă prima decadă a noului an este o perioadă relativ scurtă, sunt convins că din analiza ei se mai rețin și alte aspecte. — Incontestabil. Deja s-au făcut simțite, pe alocuri, unele consecințe ale proastei aprovizionări: întreprinderea de material izolant și de finisaj Turda nu a primit în perioada la care ne referim nici un metru de carton celulozic din partea C.C.H. Zărnești. Situații identice se mai semnalează și în alte părți. Un alt lucru asupra căruia merită să ne oprim este calitatea unor materii prime, materiale și combustibili. Fabrica de ipsos Rapid Aghireș, bunăoară, a primit de la Exploatarea din Surduc cărbuni care, practic, sînt nefolosibili. In ce situație sînt cele două Unități, ce riscuri le amenință, nu este, desigur, greu de înțeles. Să sperăm însă că, dînd semnalul de alarmă, cei vizați vor trage concluzia cuvenită și vor repara greșeala. I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a lll-a) REVELION ÍN... 9 IANUARIE Nu este nici o greșeală în titlul de mai sus, nu este nimic senzațional, ci pur și simplu un gest frumos din partea comitetului sindical de la Fabrica de sticlărie din Turda,, care, în 9 ianuarie, a organizat, pentru cei care în noaptea Anului Nou erau la datorie, un autentic revelion. Buna dispoziție, cîntecul și dansul i-au făcut pe cei prezenți la acest „revelion“ să nu regrete că în seara Anului Nou n-au fost în mijlocul celor dragi, le-a sădit în suflet dorința de a munci și mai bine în noul cincinal. SOSIREA ÎN ȚARA NOASTRĂ A MINISTRULUI DE EXTERNE AL ITALIEI» ALDO MORII ba invitația ministeului afacerilor «Eterne al Republicii Socialiste România, Cornelia Manescu, marți dupăamiazi, a sosit în capitada, intr-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele este Însoțit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotențiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipotențiar, șeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotențiar, șeful serviciului de presă, Sereno Frento, șeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Bilancioni, consilier de ambasadă, șef de birou în Direcția generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, șef de birou în Direcția generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeții au fost întâmpinați de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionașcu, ambasadorul României în Italia, de funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenți Niccolo Moscate, ambasadorul Italiei la București, și membri ai ambasadei. Marți după-amiaza, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mânescu. Seara, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu și Aldo Moro au rostit toasturi. (Agerpres) Noi capacități de producție Intrînd în biroul ing. Carol Herzl, directorul fabricii de ciment din Turda, am surprins următoarea discuție: — Trimiteți o telegramă și constructorilor. Doar și ei au un mare merit în realizarea cu 30 de zile înainte de termen a cuptoarelor. încetul cu încetul ne-am edificat apoi despre ce era vorba. Prin darea în funcțiune a două noi cuptoare de var, capacitatea fabricii a crescut de la 155 000 tone var pe an la 215 000 tone var pe an. — V-ați stabilit la atît? — Nici vorbă. Varul nostru este foarte mult căutat de industria chimică, de Alumina din Oradea și altele. De aceea, în anul viitor vom mai construi încă trei cuptoare de ars var care vor spori capacitatea fabricii cu încă 100 000 tone var. — Cuptoarele noi au vre un avantaj în plus față de cele vechi? — Mai încape vorbă? In primul rînd, noile cuptoare au un mare grad de mecanizare. Omul nu intervine decît la pornire și la supravegherea alimentării cu piatră. Cele 4 silozuri pe care le avem ne asigură posibilitatea unei bune înmagazinări, datorită cărui fapt cuptoarele funcționează continuu. In plus, vagoanele care vin la încărcat reduc mult din timpul de staționare. ...Așadar, pe lingă colosul care produce cimentul, se va mai ridica un colos, acela al varului, care, de pe acum nu are egal în țară. Noile cuptoare de var Și mai departe ! AMFITEATRELE ȚARII MESERIA DE PROFESOR, O PROFESIUNE NOBILĂ, DAR GREA Un bîzîît sprințar de sonerie anunță obișnuita pauză. Am deschis încet ușa și am intrat într-unul din noile și modernele laboratoare ale Facultății de chimie din Cluj. O sală spațioasă, odihnitoare, un laborator înzestrat cu cea mai complexă aparatură. La una din mesele placate cu faianță, studentul Simion Dronca din anul V, urmărea cu atenție desfășurarea unui proces chimic complex: studiul cineticii descompunerii sulfatului de cupru peritahidratat în vid. Pentru el pauza nu începuse încă. Cu atenție încordată urmărea fiecare moment al desfășurării fenomenului. — Cum îți definești cariera pe care ți-ai ales-o? — Cred că nu exagerez prea mult numind-o „artă“, indiferent dacă voi munci ca profesor într-o școală sau chimist intr-un laborator de cercetare. Meseria de profesor cere muncă, perseverență și dragoste pentru această profesiune nobilă. Ai făcut destul în anii de studenție pentru a ajunge un bun profesor? — Poate spunînd destul aș introduce o doză prea mare de exagerare. Oricît ai face, e greu să spui c-ai făcut desigul. E undeva o notă de automulțumire. Fără îndoială, avînd în vedere noblețea meseriei de profesor am căutat ca în cei cinci ani de facultate să-mi formez o temeinică pregătire științifică și pedagogică. Dar sunt sigur că odată ajuns la locul de muncă voi avea încă multe de învățat. Noile descoperiri din domeniul atît de complex al chimiei, metodele pedagogice tot mai moderne care pătrund în învățămîntul de toate gradele Vasile BOARU (Continuare in pag, o llla)