Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-11-25 / 7789. szám
îmbunătățirea pregătirii practice - condiție hotărîtoare pentru integrarea cit mai rapidă în producție Din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu privind îmbunătățirea activității politico-ideologice reiese cu profundă claritate importanța deosebită a vastului proces al educării comuniste a întregului nostru popor, pentru asigurarea mersului înainte al societății noastre pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. O atenție deosebită se acordă educării tineretului prin muncă și pentru muncă. Este deci evident că perfecționarea și legarea învățămîntului de practică este o problemă esențială pentru realizarea unui învățămînt eficient, de înaltă ținută științifică. Meseriile manuale cedează locul funcțiilor în care nu mina are prioritate, ci creierul. Pentru a concepe, a conduce, a supraveghea, sau a repara mașina, instrumentele complicate, pentru a controla mersul aparatelor, trebuie ca elevii să aibă cunoștințe precise al căror nivel crește necontenit, în acest sens, organizarea și desfășurarea instruirii practice la Grupul școlar de construcții „Traian Vuia“ din Cluj în anul școlar 1971/1072 se realizează, pentru anul I, în atelierele de instructaj ale școlii, cu excepția unor meserii ca zidari, mozaicari, dulgheri, zugravi, care, prin specificul lor, necesită executarea instruirii practice pe șantiere, în echipe complete de elevi, sub conducerea competentă a maiștrilor instructori ai școlii, avînd asigurat front de lucru separat. De menționat că această formă de organizare a practicii în condițiile concrete de pe șantiere a fost apreciată în anul școlar precedent cu ocazia inspecțiilor din partea organelor de control ale Ministerului Construcțiilor Industriale și ale Ministerului învățămîntului, precum și ale Inspectoratului școlar județean Cluj. Elevii din anii I și II, în număr de peste 550, desfășoară activitatea practică direct în procesul de producție, în cadrul a 14 întreprinderi și unități, cu peste 50 puncte de lucru și ateliere, organizați în echipe separate. Sub îndrumarea permanentă a instructorilor, recrutați din cei mai buni muncitori, ei realizează lucrări în mod independent, cum este cazul meseriilor de zidari și mozaicuri. O altă formă de organizare este încadrarea elevilor în echipe permanente de muncitori, care cuprind majoritatea elevilor noștri. Buna colaborare dintre unitățile de construcții, întreprinderile de materiale de construcții și cele de industria locală Și Grupul școlar de construcții din Cluj este un alt factor care ridică eficiența practicii în producție și duce la încadrarea mai rapidă a absolvenților în procesul de producție. Pregătirea elevilor însă nu are cîtuși de puțin un caracter îngust, îngrădit. Rolul profesorilor noștri de fizică, chimie, matematică, a fost și este de a face permanent incursiuni în cunoștințele acumulate din practică de către elevi și să le explice fenomenele fizice, chimice, valorile matematice care au dus la soluția tehnică potrivită. Fenomenul are și reversul său, adică în timpul instruirii practice elevul, avînd contact direct, pe viu, cu soluțiile tehnico-științifice, atrage după sine o asimilare mai adecvată cunoștințelor acumulate teoretic. Corelarea obiectelor de cultură tehnică și instruire practică se realizează numai dacă există o strînsă legătură între profesorii de specialitate, maiștrii-instatori ai școlii, muncitorii și maiștrii din producție, în această direcție, un rol deosebit revenindu-i maistrului-instructop și profesorului de specialitate. Evoluția continuă a tehnicii impune perfecționarea continuă a învățămîntului nostru profesional și, odată cu aceasta, pregătirea și perfecționarea maiștrilor instructori ca și a întregului corp didactic, cerință prevăzută în documentele de partid și de stat. In ce privește asigurarea bazei materiale pentru desfășurarea în bune condiții a învățămîntului, școala noastră dispune de localuri noi și moderne pentru cursuri, internat, cantină și ateliereșcoală, laboratoare, de o bibliotecă bogată, precum și de terenuri de sport, asigurând astfel elevilor condiții optime pentru o temeinică pregătire profesională. Pentru viitor se preconizează construirea unui nou pavilion — de ateliere-școală — cu 6 săli și anexele necesare, care va îmbunătăți și va răspunde cerințelor de perspectivă, cînd ponderea instruirii practice va fi mult mai mare decit în prezent. Considerăm ca o latură pozitivă faptul că în cadrul atelierelor-școală elevii execută lucrări utile pentru școală sau participă direct la realizarea planului de producție al unor întreprinderi și unități ca Trustul de construcții Cluj, I.O.G.C., întreprinderea de industrie locală, „Electrometal“, întreprinderea „Chimica“, I.L.I. Cluj și altele. In vederea îmbunătățirii pregătirii practice a elevilor, considerăm că nu s-a făcut totul, că fiecare membru al corpului didactic trebuie să-și aducă un aport sporit în acest sens, cunoscut fiind faptul că mai există multe posibilități nefolosite în suficientă măsură pentru a ridica pe o treaptă superioară pregătirea noilor promoții de absolvenți ai școlii noastre. Ing. loan VONICA, directorul Grupului școlar de construcții ,,Traian Vuia“ Cluj De cunnd la Tage a intrat în producție o fabrică de produse lactate cu o capacitate de prelucrare de 5000 t lapte zilnic. Anual se obțin aici 200 tone de brinzeturi fermentate moi. Fermentația vestitei brinze de „Năsal" se face în această grotă naturală, care a fost amenajată în acest scop, la o temperatură constantă de +12* și umiditate de 95%. Fotografia: Ion MICLEA-MIHALE Judecată de valoare, nu apreciere intimplătoare (Urmare din pag. la) noutate al metodei de aplicare în practică a ideii teoretice respective. Trăsătura de inedit al noului avînd un caracter relativ, apreciez că nu e bine ca între nou și inedit să se pună semnul egalității. Acolo unde se pune semnul egalității, consecințele nu întîrzie să se arate. Și Dejul ne oferă asemenea exemple. Considerînd că noul trebuie să însemne neapărat ceva spectaculos, multe unități au neglijat o rezervă importantă de ridicare a nivelului tehnic al procesului de producție și anume, mica mecanizare. Exceptînd Salina Ocna Dej, în toate celelalte întreprinderi se manifestă o rezervă nejustificată față de mica mecanizare. RAIM Ariana. Așa după cum am mai subliniat, elementul de noutate, rod al unei gîndiri creatoare, nu exprimă întotdeauna o schimbare radicală sau o descoperire spectaculoasă. De aceea și eu, sunt de părere că între nou și inedit nu e bine, util, să se pună semnul egalității. Elvira MOISE. Pentru a ușura procesul de definire a noului, nu trebuie avut în vedere numai conținutul, forma de manifestare a acestuia, ei și eficiența economică. Nu o dată se întimplă ca o simplă îmbunătățire să se soldeze cu un mare randament. Prin completarea unor mașini cu diverse dispozitive, lucru de loc spectaculos, posibilitățile de folosire a multor utilaje din întreprinderea noastră a crescut, fapt ce a dus la eliminarea locurilor înguste existente pînă acum în diverse sectoare. In felul acesta, indicele de utilizare a crescut mult. Dacă faptul respectiv ar fi fost subestimat sub pretextul că nu e cine ște ce, desigur că nu s-ar fi ajuns aici. REPORTER. Prin Urmare , forma, conținutul, eficiența sunt criteriile de definire a noului. Dacă în ceea ce privește conținutul și eficiența există posibilități concrete de comensurare, forma este mai puțin susceptibilă unei definiri. Cum ar trebui procedat pentru a se trece peste acest impediment? Gheorghe TUDOR. Noul în economie se manifestă prin: schimbarea atitudinii față de muncă, care impune o educație complexă, politică, ideologică și profesională a fiecărui cetățean; introducerea în procesul muncii a procedeelor tehnice, în continuă perfecționare, care să asigure ritmuri mereu mai înalte de producție, valorificarea la scară industrială, în termene scurte, a cercetărilor efectuate și a gîndirii înaintate, în vederea asigurării unei producții mai mari și de calitate mereu mai bună în scopul satisfacerii nevoilor oamenilor muncii Ștefan DRAGAN. Progresul în industrie se concretizează in final prin creșterea cantității și calității bunurilor produse. Acest lucru nu se poate obține prin înnoirea unei singure laturi a activității industriale, ci prin dezvoltarea armonioasă a tuturor aspectelor acesteia. Schimbarea utilajelor intr-un proces tehnologic, cu altele, dintre cele mai avansate chiar, nu duce la progres dacă, concomitent cu aceasta, nu s-au pus în concordanță și restul factorilor, cum ar fi: materia primă, tehnologia corespunzătoare, concepția organizării și în primul rînd a nivelului de pregătire complexă (profesională și politică) a oamenilor antrenați în acest proces. Pentru a se ajunge la progres, în acest context, rolul determinant revine didus prin munca depusă de acesta- o idee, o inovație, o invenție devin utile și contribuie la progres numai după ce s-au creat condițiile aplicării lor. Ori, drumul parcurs de la idee pînă la rezultatul ei înseamnă efortul colectiv al oamenilor. In procesul de aplicare a ideii, omul se manifestă prin orice contribuție a colectivului care concură la atingerea țelului stabilit, în acest sens, de multe ori, o măsură, o propunere concretă, care fac posibilă fructificarea ideii, poate avea valoare practică comparabilă sau chiar superioară ideii însăși, prin faptul că fără astfel de măsuri și eforturi colective, ideea poate rămîne sterilă, fără a contribui la nou, la progres. Gra. RADA: Judecind astefel, orice risc de a neglija, subaprecia sau de a nu observa noul va dispare. Vor dispare, de asemenea, și situațiile de natura celei de la Fabrica de mobilă din Dej, unde, deși cele 5 milioane, necesare eliminării unor locuri înguste, ar putea, ca urmare a sporului de producție obținut, să fie recuperate într-un singur an. C.E.I.L. Cluj tot stă pe gînduri dacă e cazul să aprobe sau nu executarea lucrării de extindere a unor spații de producție reclamante de interese majore. REPORTER: Privind prin prisma experienței unităților din care faceți parte, a dumneavoastră personal, deducem că definirea precisă a opului are un rol foarte important pentru activitatea practică. De felul în care am reușit să facem acest lucru depinde, de cele mai multe ori, atitudinea adoptată față de nou. în plus, o definire precisă elimină orice posibilități de justificare de natura acestora: „N-am știut că e o noutate!“, „Se mai aplică și în altă parte!“ „Apoi nuri un lucru inedit!“, INVĂȚĂMÎNTUL PREȘCOLAR (Urmare din pag. l-a)pective? Practic, copilul reeditează produsele muncii sociale ale adultului. într-un fel sau altul, el se cere să fie apropiat de semnificația socială a muncii adultului. Această apropiere nu se va produce, însă, dacă educatoarea reduce totul numai la deprinderi, la tehnici de construcție. Elementele ideologicului, în forme accesibile preșcolarului, nu pot fi ignorate. Educatoarea va fi permanent preocupată de realizarea obiectivului formării ideo-afective (morale) a copiilor cu care lucrează. Să ne referim și la un alt exemplu, nu mai puțin concludent. In cadrul activității de „Cunoaștere a mediului înconjurător“, se organizează, de pildă, o vizită la un șantier de construcție. Ca și în cazul precedent, se ridică aceeași problemă: ce primează? Semnificația social-morală a muncii productive a adultului (cu evidente implicații politicoideologice, accesibile înțelegerii copilului) sau, dimpotrivă, impresiile directe, multiple și variate, care, chiar dacă spun cîte ceva ochilor și urechilor, nu spun mai nimic minții și Inimii preșcolarului? Care va fi, așadar, metoda de lucru și atitudinea educatoarei cu prilejul vizitei proiectate? Ce va arăta și va explica ea copiilor? Cum va valorifica după aceea impresiile trăite ideeafectiv de către copii (in ipoteza că aceste obiective au fost practic realizate) în cadrul jocurilor de creație? Se poate întîmpla ca preșcolarii să fie impresionați de tot ceea ce văd: zidurile clădirii în construcție, mișcarea camioanelor la transportul materialelor, diverse mașini și utilaje (concasoare, betoniere, macarale, elevatoare etc.). Ei pot reține și ambianța specifică unui loc de construcție — zgomote, strigăte, claesonări, moloz, praf, forfotă aparentă etc. Problema fundamentală rămîne însă aceeași: cu ce se alege copilul? Descifrează el, oare, sensul eforturilor depuse de către adulți? Va pătrunde el, oare, faptul esențial că partidul este acela care poartă grija ca oamenii muncii să primească locuințe confortabile, așa cum de altfel și părinții lui au primit? Sau, dimpotrivă, rezultatul vizitei se soldează cu o masă de impresii exterioare, nesemnificative în sfera formării ideo-afective a copilului? Se înțelege că educarea preșcolară satisface sarcinile pregătirii lor politicoideologice în forme accesibile. Câtă vreme vizita nu-și va atinge obiectivul formării morale a copiilor, ea nu va asigura psihogeneza formelor timpurii ale conștiinței socialiste. Din cele de mai sus rezultă, în mod neîndoielnic, faptul că a realiza o eficientă educare a copiilor înseamnă a ne ocupa permanent de fiecare copil în parte, înseamnă a depune eforturi neprecupețite pentru a conferi tuturor activităților obligatorii maxime și optime valențe formative, înseamnă a da „ci mai mult societății“. Rezultă necesitatea de a combate, cu toată hotărîrea, orice fel de manifestare a formalismului și superficialității în îndeplinirea îndatoririlor profesionale, care, în ultimă instanță, definesc pozițiile politico-ideologice ale fiecăruia dintre noi. Aceasta cu atît mai mult, cu cit grădinița de copii, precum bine se știe, este prima treaptă deosebit de importantă din întreg sistemul de învățamînt. Doar pe această temelie se așează acumulările de mai tîrziu ale elevilor în școală. U SB <9 FĂCLIA PAGINA 3 VICTORII ROMÂNEȘTI ■ România s-a calificat in sferturile de finală ale Campionatului european, câștigînd cu 2-0 meciul cu Țara Galilor ■ U.T.A. - victorioasă cu 3-0 în prima manșă a partidei cu Vittoria Setubal Miercurea fotbalistică de ieri ne-a adus frumoase satisfacții internaționale. In partida inter-tări România — Țara Galilor, partidă decisivă pentru calificarea reprezentativei noastre in sferturile de finală ale Campionatului european, disputată pe incandescentul stadion „23 August“ din Capitală, tricolorii au obținut o meritată victorie cu scorul de 2:0 (1:0). Echipa noastră a abordat partida cu multă prudență, dar și maturitate în gîndirea tactică, reușind prin țesătura deasă de pase scurte și schimbarea direcției de atac de pe o parte a terenului pe cealaltă, să temporizeze jocul și să scoată din ritm pe fotbaliștii galezi. Apararea a fost un zid de netrecut, mijlocul terenului un piston sub continuă presiune, în care rolul principal l-a avut Radu Nunweiller, iar atacul — cu Dobrin dispecer principal, retras între Radu Nunweiller și Dumitru — a știut să creieze, metodic, breșe în sistemul defensiv galez. In minutul 9, Deleanu, urcat în atac, a șutat puternic și Millington a deviat în corner. Lucescu a executat la semi-înălțime în careul mic și Lupescu, venit la „cap“, a reluat imputabil sub bara transversală. Puteam majora scorul in minutele 25 și 26, dar centrarea lui Sătmăreanu (în prima fază) a fost reluată de Dembrovschi în bară, iar centrarea lui Dembrovschi (în a doua fază) a fost reluată de Iordănescu in brațele lui Millington. După pauză au fost pierdute, de puțin, alte două ocazii de a majora scorul. In minutul 62, Dembrovschi, pătruns în careu, șutează pe Ungă portar, dar balonul iese pe lingă poarta goală; în minutul 68, Dobrin șutează sec din careu și balonul mușcă rădăcina barei, ricoșînd în aur. Scorul final a fost stabilit în minutul 73, cînd Lucescu a reluat din voie o centrare a lui Iordănescu după o frumoasă cursă pe extremă. Oaspeții au avut o singură ocazie, în min. 80, dar mingea șutată de S. Davis a întîlnit, salvator, bara transversală. Iată și ..ll"-le aliniat de România: Răducanu — Sătmâreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu — Dumitru, Radu Nunweiller — Lucescu, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu. Ținînd cont de „cartea de vizită“ cu care se prezenta echipa Vittoria Setubal în prima manșă a întilnirii cu U.T.A., am privit cu un oarecare scepticism șansele arădanilor. Echipa veteranului Lereter și a talentatului Domide a demonstrat însă că nu se sperie de nici o „firmă“, făcîndu-și jocul, obținînd în final o victorie la scor de forfait: 3:0 (2:0). Scorul a fost deschis de Pomide printr-un șut senzațional de la peste 25 de metri (min. 9), șut care a anulat plonjonul disperat al portarului portughez. In min. 16, arădenii au majorat scorul prin Lima, care din marginea careului mic a reluat in gol o lovitură liberă executată de Lereter, în repriza secundă, deși fotbaliștii portughezi au dominat, obținînd numeroase lovituri de colț, n-au reușit să înscrie. Dimpotrivă, Kun II. în minutul 65 a executat cu efect o lovitură liberă din apropierea „cornerului mic“ și portarul a respins balonul după ce el depășise. In aer, linia porții, un frumos succes al fotbaliștilor arădani, o opțiune pentru meciul retur din 8 decembrie. Campionatul județean de fotbal Pentru titlul de campioană a turului, în campionatul județean de fotbal luptă trei formații, toate din Cluj. O mențiune specială se cuvine nou promovate, Construcții Montaj Cluj, care continuă să conducă în clasament. Rezultatele etapei a XH-*a (în paranteze rezultatele de la juniori): Flacăra ** Vulturii Mintiul Gherlei 3-2 (3-0), Libertatea — Poligrafia 2-2 (1-2), Cimentul Turda — Vlădeasa Huedin 4-0 (3-0), Minerul Aghireș- Unirea Florești 4-2 (4-1), Electrometal — Motor U.R.A. 1-5 (0-10), C.F.R. Dej —■ Spicul Luna 1-1 (15-3), Someșul Gherla — C.M.C. 0-3 (0-7). Clasamentul primelor trei clasate: 1. C.M.C. 1182 133- 8 18 2. Libertatea 12 6 5 122-14 17 3. Flacăra 1181 223-15 17 La juniori, în frunte se află echipa Cimentul Turda Cu 19 puncte, fiind urmă de formațiile Libertatea (17 p.), C.M.C., Motorul (cu cîte 16 p.) etc. Programul etapei a XIII-a. DUMINICA, 28 NOIEMBRIE, stadionul Clujeana, ora 10,30: C.M.C.— Libertatea; teren Luna, ora 14: Spicul — Motor U.R.A.; teren Sinieoara, ora 11: Poligrafia — C.F.R. Dej; teren Gherla, ora Als Vulturii — Someșul Gherla; teren Turda, ora 0: Cimentul — Electrometal; teren Huedin, ora llî Vlădeasa — Flacăra. •*"****i** «se»« APĂRAREA AVUTULUI (Urmare din pag. l-a) Cazuri mai grave s-au petrecut anul acesta la întreprinderea Electrometal Cluj, restaurantul Someșul Cluj, Școala populară de artă Cluj, sectorul din Dej al Stației pentru utilaje de construcții și transporturi din Cluj, întreprinderea Chimica Cluj, întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Dej, Consiliul popular al comunei Ceanul Mare, Teatrul de Stat din Turda etc. Cauzele acestor fenomene negative sunt date nemijlocit de încălcarea normelor legale referitoare la: recepționarea mărfurilor, întocmirea și înregistrarea documentelor, efectuarea inventarierilor, angajarea gestionarilor, stabilirea normelor de consum, asigurarea pazei, exercitarea controlului ierarhic — operativ — curent, a controlului preventiv și a controlului gestiunilor. Se impune, totuși, să ne oprim ceva mai mult asupra a două cauze, considerate și de organele de control și de organele de justiție ca fiind principale: gospodărirea haotică a bunurilor încredințate și inexistența unei evidențe primare a valorilor. Direcția teritorială de control și revizie a Ministerului Finanțelor și Procuratura județeană, sesizate în mod oficial asupra unor infracțiuni mari, de valori foarte ridicate, au depus în unele cazuri eforturi intense și mai ales foarte îndelungate pentru elucidarea lucrurilor, ocupîndu-se efectiv cu reconstituirea evidențelor primare și cu clarificarea problemelor legate de inventarierea actelor justificative, constatînd în cele din urmă că pagubele erau minore în raport ,cu presupunerile inițiale, considerate, culmea, la data enunțării lor», drept certitudini! Reiese clar că aceste două cauze, dacă nu sunt descoperite și înlăturate la timp, constituie circumstanțe favorizante pentru infractori. In cadrul ședinței a fost des afirmată ideea, de altfel subliniată cu înaltă responsabilitate principială de ultimele documente de partid, că apărarea avutului obștesc este in primul rind obligația conducătorilor organizațiilor socialiste ! Șefii de unități care abdică, conștient sau inconștient, de la această obligație nu fac altceva decit să încalce în mod flagrant actele normative în vigoare, care reglementează asigurarea integrității proprietății socialiste. O îndatorire primordială a tuturor celor investiți cu răspunderea de a conduce organizațiile socialiste este deci aceea de a cunoaște și de a aplica riguros actele normative respective și, in primul rînd, Legea nr. 5/1970, care-i împuternicește și-i determină în mod ferm și categoric să organizeze judicios buna gospodărire a bunurilor și evidența mijloacelor, să exercite permanent controlul ierarhieioperativ — curent, considerat în unanimitate ca un mijloc foarte eficient de prevenire a pagubelor pe care elementele descompuse le pricinuiesc avuției naționale. Biroul permanent al Comitetului executiv a indicat participanților la ședință un program de acțiune extrem de concret, cuprinzînd cele mai urgente măsuri și sarcini pentru apărarea avutului obștesc, cu obligativitatea expresă de a le înfăptui neabătut în perioada imediat următoare. Nu insistăm asupra acestor măsuri și sarcini, pentru că sunt cunoscute de toți conducătorii de unități și sperăm că se bucură de atenția cuvenită pretutindeni. în schjmb, ținem să subliniem neapărat că apărarea avutului obștesc nu este numai obligația conducătorilor organizațiilor socialiste, ci, așa cum stipulează Constituția Republicii Socialiste România, o îndatorire sacră a tuturor cetățenilor. Din acest punct de vedere privită problema, e clar că organizațiilor de partid, conducerilor unităților, organizațiilor de masă și obștești le revine sarcina de a-i educa pe toți salariații în spiritul apărării și dezvoltații avuției naționale, in spiritul celei mai ascuțite intoleranțe față de toți cei care îndrăznesc să săvîrșească furturi, delapidări și sustrageri. De asemenea, trebuie vegheat la stricta respectare a legalității socialiste, in sensul ca toți cei prinși păgubind avutul obștesc să fie pedepsiți fără nici o excepție, în raport cu gravitatea infracțiunii pornise. Campionatul municipal de fotbal Fruntașele clasamentului au obținut noi victorii clare, în cea de-a XI-a etaipă a campionatului municipal de fotbal. Rezultate. Gloria I.L.I.C. — Triumf 0-0, Dinamo —■ Bradul 10-2, A.S. Surzilor . — Partizanul 0-3, Armătura — Textila 1-0, Universitatea I — Metalul roșu 1-4, Construcția — Porțelanul 2-9, Politehnica — Universitatea III 7-1. In clasament: Partizanul Baciu 19 p., Dinamo 17 p., Porțelanul 18 p. etc. Programul etapei a XXI-a: SÎMBATA,’ 27 NOIEMBRIE, stadionul Clujeana, ora 14,45. Porțelanul — Universitatea III; terenul de zgură, ora 14,45: Textila Universitatea II; DUMINICĂ, 28 NOIEMBRIE, teren Aurel Vlaicu, ora 10,30: Triumf — Dinamo, teren Luna, ora 9: Metalul roșu — Construcția, ora 11: Bradul —• A S Surzilor, teren Baciu, ora 10,45: Partizanul — Armătura, stadionul Clujeana, ora 9: Gloria I.L.I.C. — Politehnica. DEZVOLTAREA PUTERNICĂ A ZOOTEHNIEI OBIECTIV PRINCIPAL (Urmare din pag.i a) :....... teșitul lunii octombrie, efectivele de bovine reprezintă doar 90%, iar la vaci și juninci 87%. Un exemplu bun privind creșterea efectivelor de bovine oferă C.A.P. din Luna, Mihai Viteazul, Plăiești, Cojocna, Sîncrai, Macău și altele, unde prevederile planului au fost realizate. Sunt însă cooperative cu efective de bovine mult sub sarcina de plan, ca, de exemplu, cele din Bonțida, Cămăraș, Suatu, Jucu, Borșa, Ceanu Mare, Soperii de Cîmpie, Apahida, Vrezmir, Gheorgheni, Cătina, Unguraș, Izvorul Crișului etc. în aceste unități, efectivele totale de bovine sunt mai mici cu peste 100 capete, iar efectivelemarcă cu peste 50 capete față de prevederile planului. Cu totul necorespunzătoare se prezintă situația la cooperativele agricole din Bonțida, Jucu, Boju, Fizeșul Gherlei, Bolduț, Buza, Soporul de Cîmpie etc. unde, datorită slabei organizări a reproducției s-a realizat un procent de natalitate sub 60% la bovine, fapt care a determinat neindeplinirea sarcinilor de plan privind creșterea efectivelor. O serie de unități nu și-au realizat efectivele și din cauză că nu au cumpărat vacile, junipcnle sau vițezele prevăzute în plan, cum sunt C.A.Suatu, Caian, Ceanu Mare, Iacobeni, Floscoș, Apahida, Gheorgheni, Căpuș, Unguraș, Izvorul Crișului și altele. O altă cauză care a dus la nerealizarea efectivelor o constituie numărul mare de pierderi prin mortalități și sacrificări de necesitate. La C.Ar’loriul de Cîmpie, Cătina, Geaca, Hășdate, Sic, Crăiești, Soporul de Cîmpie, Ceanu Mare, Bîrlea, Dăbica, Căiaiu, Bonțida, procentul de pierderi se ridică la peste 3% din efectivul rulat. La nerealizarea prevederilor de plan privind creșterea bovinelor a contribuit și slaba preocupare a consiliilor de conducere din unele cooperative agricole pentru asigurarea furajelor necesare efectivelor existente. Prevederile de plan privind creșterea efectivelor de ovine pe județ au fost realizate în proporție de 90%. La unele cooperative agricole, cum sînt cele din Sînmărtin, Sintioana, Bunești, Sic, Lujerdiu, Chiuești, Rugășești și Ticu, efectivele de ovine sînt mai mici cu peste 500 capete față de sarcina anuală de plan, în creșterea porcinelor există condiții de realizare atît a efectivului total, cit și a celui matcă. Nerealizarea efectivelor de bovine și ovine prevăzute în plan și producțiile scăzute obținute de o serie de unități au influențat negativ și asupra îndeplinirii sarcinilor de plan la carne și lapte. Prevederile planului pe total județ la total carne au fost realizate în proporție de numai 88%, iar la carne de porc 77% pînă la sfîrșitul lunii octombrie. Cele mai slabe rezultate au fost obținute în această privință în sectorul gospodăriilor populației, datorită insuficientei preocupări manifestate de întreprinderea de industrializare a cărnii și unele consilii populare comunale. La lapte de vacă, prevederile planului pe total sectoare au fost realizate pînă la sfîrșitul lunii octombrie în proporție de 94%. Sub media județului sunt realizările unităților agricole de stat, cu 90%, și ale cooperativelor agricole cu 82% din prevederile planului. Această situație a fost determinată de producțiile slabe obținute în primul semestru de către o serie de cooperative agricole, unde s-a resimțit influența deficitului de furaje. Dar, în același timp, există unități, unde nu lipsa de furaje a fost cauza determinantă a producțiilor slabe, ci mai ales modul în care acestea au fost gospodărite și administrate în hrana animalelor. Chiar și în prezent există o serie de cooperative unde consiliile de conducere și specialiștii nu au asigurat o furajare rațională a animalelor pe baza unor rații judicios întocmite. De asemenea, conducerile unor unități nu au asigurat îngrijitori corespunzători și nu s-au preocupat de cointeresarea lor materială, cum este cazul la C.A.P. Cătina, Vutureni, Infrățirea- Cluj, Unirea-Turda, Tureni și altele. Dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere este de neconceput fără asigurarea unei baze furajere corespunzătoare, astfel incit printr-o alimentație rațională să se pună cât mai eficient în valoare potențialul biologic al animalelor. Este necesar ca în lumina prevederilor proiectului de lege privind organizarea producerii și folosirii raționale a resurselor de nutrețuri, în fiecare unitate să se întreprindă măsuri chibzuite pentru asigurarea necesarului de furaje fibroase, suculente și concentrate, prin cultivarea unor plante valoroase de nutreț și obținerea unor producții sporite la unitatea de suprafață. De asemenea, o grijă deosebită va trebui să se acorde acțiunilor de îmbunătățire a pajiștilor naturale în fiecare imitate și comună. Așa cum rezultă din balanțele furajere întocmite în urma recalculării rațiilor furajere pe baza Ordinului nr. 25/1971 al M.A.I.A.S.A., necesarul de nutrețuri pentru perioada de stabulație care urmează a fost asigurat integral în cooperativele agricole la fibrioase, grosiere și concentrate, dar numai în proporție de 56% la suculente. In spiritul acestui ordin se impune ca toate conducerile unităților și specialiștii să se preocupe îndeaproape de asigurarea integrală a necesarului de furaje, atît pentru întreținere cit și pentru producție, iar stocul de furaje să fie judicios gospodărit și protejat pentru a se evita orice risipă sau degradare a nutrețurilor. O problemă deosebit de importantă este și asigurarea forței de muncă necesare executării lucrărilor din sectorul zootehnic, în urma organizării muncii în ferme și aplicării sistemului de retribuție în acord global într-o serie de cooperative agricole s-a reușit să se asigure permanentizarea îngrijitorilor de animale. Cu toate acestea, există unități unde nu s-au asigurat îngrijitorii corespunzători. Lichidarea cât mai grabnică a acestui neajuns va trebui să preocupe îndeaproape consiliile de conducere. Pentru reducerea brațelor de muncă necesare executării lucrărilor în sectorul zootehnic și pentru ridicarea productivității muncii o preocupare mai mare În Viitor va trebui să se acorde extinderii mecanizării jn ferme. In această privință, aportul întreprinderii județene de mecanizare a agriculturii va trebui să se facă mai mult simțit și în sectorul zootehnic al cooperativelor agricole. In cursul acestui an, au fost luate măsuri și pentru îmbunătățirea activității cadrelor sanitar-veterinare care au reușit să asigure o asistență mai eficientă în apărarea sănătății animalelor. Dar, dacă în combaterea bolilor cronice, printre care tuberculoza bovină, s-au obținut rezultate bune, nu se poate spune același lucru despre bolile de creștere ale tineretului taurin, care au generat o serie de pierderi și sacrificări de necesitate. Principalii vinovați pentru aceste pierderi sunt conducerile și specialiștii unităților, care n-au respectat indicațiile date de personalul sanitar-veterinar și nu s-au îngrijit de aplicarea măsurilor de zoo-igienă, alimentație și îngrijire stabilite. Aceleași neajunsuri s-au manifestat și în combaterea parazitozelor, in special la ovine, unde instalarea paraziților este mijit favorizată de starea fiziologică necorespunzătoare și de pășunatul pe locuri joase, cu exces de umiditate. Această stare de lucruri este cu atît mai gravă cu cit, la nivelul fiecărei cooperative agricole s-au întocmit planuri de măsuri, precizîndu-se terenurile interzise pentru pășunat. Din analiza realizărilor obținute in sectorul zootehnic rezultă că se manifestă încă multe deficiențe în organizarea producției și a muncii în ferme, în aplicarea unor tehnologii corespunzătoare, ceea ce denotă că consiliile de conducere și cadrele de specialiști din numeroase cooperative agricole n-au privit cu tot simțul răspunderii îndeplinirea sarcinilor de Plan în acest domeniu. Se impune, ca încă din această iarnă, să se facă o cotitură hotărîtă în fiecare unitate în direcția îmbunătățirii muncii in zootehnie și a valorificării rezervelor existente pentru obținerea unor producții sporite de carne, lapte și alte produse animaliere. Pentru aceasta, este necesar ca activitatea și rezultatele din fermele zootehnice să fie analizate cu spirit de răspundere, iar sub îndrumarea organizațiilor de partid și cu sprijinul consiliilor populare, conducerile tuturor cooperativelor agricole să întreprindă cele mai eficiente măsuri menite să asigure realizarea efectivelor planificate și creșterea producției. Pe această cale, cooperativele agricole își vor putea aduce o contribuție sporită la fondul central al statului, pentru buna aprovizionare a populației cu produse animaliere și să-și asigure o importantă sursă de venituri bănești