Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-12-04 / 7797. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 pagini 30 bani Anul XXVII Nr. 7797 • Sâmbăta 4 decembrie 1971 • • IN PREZENȚA tovarășului Nicolae Ceaușescu s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existență a Uzinei de autocamioane din Brașov Una din importantele între­prinderi constructoare de ma­șini, nu numai ale Brașovu­lui, dar și ale țării. Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul unei ju­mătăți de secol de prodigioasă existență. Cu prilejul festivi­tății, m­iile de muncitori, ingi­neri și tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România. Moment fe­ricit pentru harnicul colectiv de aici de a-și exprima senti­mentele de dragoste și prețui­re față de conducătorul parti­dului și statului, de­ a raporta succesele dobîndite în înfăp­tuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cin­cinalul construcțiilor de ma­șini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanț al etapei parcurse de la înființare și pînă astăzi al marilor înfăp­tuiri obținute sub conducerea partidului în anii socialismu­lui. In vizita la Brașov, secreta­rul general al partidului a fost însoțit de tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Ber­ghianu și Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructo­rilor de autocamioane iau par­te numeroși foști muncitori, ingineri și tehnicieni ai uzi­nei, astăzi pensionari, sau că­rora în decursul anilor le-au fost încredințate munci de­­ răspundere în activul de partid și de stat, muncitori și teh­nicieni de la uzinele de trac­toare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de re­nume din centrul industrial Brașov, aniversarea întreprin­derii fiind o sărbătoare a tu­turor brașovenilor, a întregii ramuri a construcțiilor de ma­șini, încă de la intrarea în județ, unde tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sunt salutați de tovarășul Constan­tin Drăgan, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului Județean­ Brașov al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, au venit în întîm­­pinare un mare număr de oa­meni ai muncii. Toți cei pre­zenți fac oaspeților o primire deosebit de călduroasă. Se ovaționează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porțile uzinei sărbă­torite — la Predeal, la Timiș, la Dîrste —, mulțimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați de Ioan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Constantin Cîrțînă, prim-se­­cretar al Comitetului muni­cipal Brașov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul ge­neral al centralei industriale de autocamioane și tractoare, director general al uzinei, Pavel Ștefan, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R., de reprezentanți ai conducerii în­treprinderii și un mare număr de muncitori, tehnicieni și in­gineri. Populația muncitoare a uzinei ovaționează în­delung, aplaudă, scandează „Ceaușescu—P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul ge­neral al partidului, pe ceilalți oaspeți; un grup de fete în­­minează buchete de flori. Bu­chete de flori oferă și pionie­rii, viitorii muncitori, tehni­cieni, ingineri ai industriei brașovene. Creată în 1921 sub denu­mirea de fabrica românească de locomotive și vagoane, ac­tuala unitate industrială pen­tru producția de autocamioa­ne s-a făcut cunoscută în­deosebi în ultimul sfert de veac, cîștigîndu-și un bineme­ritat renume nu numai în ța­ră, dar și peste hotare, auto­camioanele purtînd marca uzi­nelor brașovene fiind cunoscu­te în numeroase țări ale lu­mii. Secretarul general al parti­dului, ceilalți conducători de partid și de stat sînt invitați să ia cunoștință de cîteva din înfăptuirile importante ale în­treprinderii, în­ fața unei machete, a unor grafice, inginerul Gheorghe Trică dă ample explicații cu privire la stadiul actual al întreprinderii, perspectivele ei de dezvoltare. In actualul cincinal, prin ex­tinderea capacităților de pro­ducție, prin­­ asimilarea de pro­duse noi, uzina de autoca­­mioane­ Brașov își va dubla a­­proape volumul producției. Se va dubla, de asemenea­­ vo­lumul producției destinate ex­portului. La finele cincinalu­lui, producing în serie mare anumite tipuri de motoare Diesel, uzina va atinge un Înalt grad de specializare și integrare Se vizitează uzina. Itinerariul, care înscrie cî­teva din sectoarele noi, are ca prim obiectiv noua turnăto­rie de fontă, care se numără printre cele mai mari și mai moderne de acest gen din Eu­ropa. Muncitorii fac o primire deosebit de călduroasă secre­tarului general al partidului, celorlalți oaspeți. Topitorul Ion Cimpeanu, care lucrează în linia nr. 3 de formare, li­nie complet automatizată, a­­dresează o urare de bun venit și exprimă angajamentul to­pitorilor și turnătorilor de a munci fără preget pentru în­deplinirea sarcinilor de plan, pentru ridicarea continuă a calității producției, a produc­tivității muncii, pentru înfăp­tuirea politicii marxist—leni­niste, interne și externe, a partidului, în dialogul cu factorii de răspundere din uzină, cu mi­nistrul industriei construcții­lor de mașini, secretarul de­l Continuare in pag. a lll­a) Drag­ tovarăși. Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarășul Maurer și pentru ceilalți to­varăși de a lua parte la ani­versarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei — eveniment important­ din isto­ria întreprinderii dumnea­voastră, a minunatului ei co­lectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicie­nilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consi­­liul de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplau­ze puternice, prelungite,­ în cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a par­curs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai pu­ternice uzine constructoare de mașini din România, cu un co­lectiv de peste 15 000 de sa­lariați. După cum cunoașteți, în această perioadă în uzină s-au produs multe mașini și utilaje. Mica expoziție pe care am văzut-o astăzi reamintește tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată; se arată cum a crescut, cum s-a dez­voltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la rea­lizarea autocamionului româ­nesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în țară, cît și în străinătate. (A­­plauze prelungite.) Vizitînd u­­nele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plă­cere să constat că se intro­duce cu fermitate tehnica a­­vansată, mecanizarea, automa­tizarea proceselor de produc­ție, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producției, la îmbunătățirea continuă a calității camionu­lui românesc. Dacă­­ am com­para cum arăta uzina cu trei­­patru ani în urmă și cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcție. Desigur, nu s-­ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut — dar rezultatele obținute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un co­lectiv puternic în stare să re­zolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în ur­mătorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprin­deri de construcții de mașini din România. Vă urez din toată inima să atingeți acest nivel în cel mai scurt timp.­­Aplauze puternice­ orale.­ Ați obținut an de an rezul­tate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-ați realizat în bune condițiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actua­lului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion mo­dern —. de asemenea se rea­lizează și chiar se depășește cu un anumit procent. înțeleg că uzina este în transformare, că are loc, odată cu asigurarea producției, și dezvoltarea și dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sunt bune, cu toate că ele nu sunt încă pe măsura acestui puternic­ co­lectiv. Am convingerea că in următorii patru ani ai cinci­nalului veți obține asemenea rezultate vicit, la sfîrșitul a­­nului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa­ 38 000 de camioane, să o de­pășiți cu cel puțin cîteva mii de camioane. Există toate po­sibilitățile pentru aceasta, iar construcțiile pe care le reali­zați acum vor permite să se producă mult mai mult decit este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pen­tru rezultatele bune obținute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din pri­mul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiați cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze pu­ternice.) Pe toți ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfășoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activi­tate­ — al producției, produc­tivității muncii, al calității — obține an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deși sintem­ la o sărbătoare și de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuși, o serie de deficiențe care trebuie înlătu­rate. Este necesar să se aibă in vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbună­tățiri producției uzinei incit autocamionul românesc să poată concura cu oricare ca­mion modern similar existent pe piața internațională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ținînd seama de dotarea uzinei și mai cu seamă de va­loarea colectivului ei de mun­citori, tehnicieni și ingineri în stare să răspundă în mod co­respunzător cerințelor progre­sului continuu al uzinei și, prin aceasta, și al economiei noastre naționale. De aceea, este n­ecesar ca întreg colec­tivul de cercetători, tehnolo­gi, muncitori să acționeze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficiențele care mai există și pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producției din uzina dumneavoastră. în al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obținut rezultate bune — mai cu seamă în ul­timii doi ani­­— pe linia auto­­dotării. Aveți, în această pri­vință, un program bun pînă în 1975. Dar și în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteți, de fapt abia la în­ceput, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat și mașini-unelte, deci are o ex­periență în această direcție; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza de­cit de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se a­­corde mai multă atenție dez­voltării sectorului de autodo­­tare, creării de mașini-unelte, de mașini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci și pentru necesitățile altor în­treprinderi din România. Cu­­ timpul — și aș dori ca acest timp să nu fie prea îndepăr­tat —,va trebui să participăm și la export cu această pro­ducție de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă și mai renta­bilă pe piața internațională. Consider că și în această di­recție colectivul dumneavoas­tră este capabil să realizeze in scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depășească. Aș dori din toată inima să ob­țineți pe acest drum realizări mult mai mari decit prevede­rile stabilite în plan. (Aplauze prelungite.) Nu aș dori să vorbesc pe larg de productivitatea mun­cii, de economii, de reducerea consumurilor de metal și de materiale; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creșterea producției cu un preț de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea con­tribuției la creșterea venitu­lui național, la crearea re­surselor necesare pentru dez­voltarea în continuare a eco­nomiei și pentru ridicarea ni­velului de viață al întregului nostru popor, în această pri­vință, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate și trebuie acționat pentru pune­rea lor cît mai deplină în valoare. Cunoașteți că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei na­ționale; producția industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcțiilor de mașini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cinci­nal „cincinalul construcțiilor de mașini“, pentru că în­­tr-adevăr dorim ca în 1975 construcția de mașini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producție similară din orice țară a lumii. Numai pe aceas­tă cale industria noastră con­structoare de mașini își va putea îndeplini marele său rol in înzestrarea și dotarea eco­nomiei naționale, în asigura­rea dezvoltării ei în ritm sus­ținut, corespunzător cerințe­lor revoluției tehnico-științifi­­ce mondiale. în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bu­ne. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăși­te cu aproape două procente; realizările uzinei dumneavoas­tră sunt însă sub această ci­fră de depășire. Așa cum am spus, sper că în următorii pa­tru ani veți reuși să vă ridi­cați cel puțin la nivelul depă­șirii pe țară, deși posibilită­țile uzinei dumneavoastră sînt mai mari. Rezultatele econo­mice generale dovedesc că am început noul plan în con­dițiuni bune, ceea ce expri­mă atît realismul planului cincinal, cît și posibilitățile industriei noastre, ale munci­torilor și tuturor oamenilor muncii din România, de a a­­sigura înfăptuirea cu succese programului elaborat de Con­gresul al X-lea — program care prevede făurirea societă­ții socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră, ridi­carea bunăstării și fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, orale). Cunoașteți prevederile din acest cincinal, precum și mă­surile ce se au în vedere pen­(Continuare în pag. a IlI-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU DECRETE ALE CONSILIUL DE STAT privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Uzinei de autocamioane Brașov Pentru contribuția adusă la industrializarea țării și par­ticiparea activă a colectivului Uzinei de autocamioane Brașov la opera de construire a socialismului și meritele sale în promovarea progresului tehnic al economiei națio­nale, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Uzinei de autocamioane Brașov. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste" Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea Uzinei de autocamioane Brașov. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Pentru merite deosebite in întreaga activitate desfășu­rată în anii construcției socialiste a țării și pentru contri­buția personală adusă la dezvoltarea Uzinei de autocamioane Brașov, se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor; Comanici Nicolae, șef de atelier; Sultanui I. Vasile, prim-topitor; Man G. Dionisie, sculer. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT: NICOLAE CEAUȘESCU In DEZBATEREA PUICĂ­RII UII PROIECT DI REGII REGIMUL PRETURILOR ȘI TARIFELOR Presa centrală a publicat tot proiectul de lege cu privi­re la regimul prețurilor și tarifelor. In baza hotărîrii Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 30 noiembrie 1971, proiectul este supus dezbaterii publice pentru a da posibili­tatea cadrelor din economie, specialiștilor din acest dome­niu­i énfiiíark« nimnnîlno mimni­ «r>îi_oî nririnn «rvn ~ *­Vk» • ll.ui.vf VUIUIUI UHUIV titlUl I­UUIV­I o«~of UUUVU VUII­tribuția la definitivarea acestei legi. Sistemul de prețuri are o importanță deosebită în proce­sul de organizare și condu­cere planificată a economiei naționale. El contribuie la re­partizarea planificată a mun­cii sociale pe ramuri, sub­­ramuri și produse, constituie un instrument de măsurare a aportului fiecărei întreprinderi și ramuri la crearea venitului național precum și de funda­mentare a opțiunilor și deci­ziilor în vederea realizării efi­cienței maxime a întregii ac­tivități economice. După cum se arată în Proiect, prețurile și tarifele trebuie să reflecte cheltuielile sociale de produc­ție, să țină seama de valoarea de întrebuințare a produselor și să contribuie la înfăptuirea politicii partidului și statului de dezvoltare în ritm înalt a economiei naționale. Pentru ca sistemul de pre­țuri și tarife să devină un real instrument al dezvoltării eco­nomice și sociale a țării noas­tre. Proiectul aduce o seamă de îmbunătățiri sistemelor a­­plicate anterior, îmbunătățiri menite în special să stimule­ze reducerea continuă a chel­tuielilor de producție și desfa­cere, extinderea gamei de sor­timente etc., etc. Se propune ca în economia națională sistemul de prețuri să cuprindă: prețuri ale pro­ducătorilor (care revin unită­ților industriale, de lucrări de construcții-montaj, agricole precum și altor producători), prețuri de livrare (la care cir­culă mărfurile între unitățile socialiste), prețuri cu amănun­tul (pentru desfacerea produ­selor și executarea lucrărilor de construcții pentru popu­lație­ și tarife pentru prestă­rile de servicii. La baza stabilirii oricărei categorii de prețuri va sta și în continuare prețul de cost, care va cuprinde următoarele elemente de cheltuieli: materii prime și materiale; combusti­bil, energie, apă; salarii și contribuții asupra salariilor; amortizarea fondurilor fixe; taxa asupra fondurilor de pro­ducție; taxa asupra terenuri­lor; cheltuieli pentru intro­ducerea tehnicii noi; dobînzi și alte cheltuieli bănești. E­­lementele noi introduse, cum sunt taxa asupra fondurilor de producție și taxa asupra te­renurilor, au menirea să sti­muleze utilizarea cît mai ra­țională a acestora. In ceea ce privește diverse­le cheltuieli neproductive, în proiect se arată: La stabilirea prețului de cost antecalculat este interzisă luarea în consi­derare a cheltuielilor determi­nate de rebuturi, amenzi, pe­nalizări și alte cheltuieli ne­productive. în continuare se precizează: Pierderile din re­buturi vor putea fi avute d­e vedere în prețul de cost ante­calculat numai în cazuri ex­cepționale, cînd acestea sînt inevitabile din punct de vede­re tehnologic — în limitele prevăzute de licențele de fa­bricație sau,, în documentațiile și normele Regal aprobate — iar scăzămintele de materii prime, materiale și produse fi­nite, în limita cotelor norma­te de pierderi tehnologice, de transport și de depozitare. In aceeași ordine de idei se mai arată: Cheltuielile mai mari, determinate de repartizarea nerațională între unități a fa­bricării unui produs, precum și alte cheltuieli nejustificate rezultate din organizarea de­fectuoasă a producției și a muncii, nu vor fi luate în con­siderare la stabilirea prețuri­lor. Iată, așadar, cîteva impor­tante pierderi care au meni­rea să determine luarea ce­lor mai eficiente măsuri în Ion GOIA (Continuare în pag. a ll-a) Clujeana la a 60-a aniversare FAMILIA CELOR PESTE 7.000 Dacă vreți să cunoașteți Clu­jeana, nu vă lăsați furați de somptuozitatea impunătoarelor hale ce-și înalță semeț, silueta spre înalțuri. Nu cedați nici în fața irezistibilei atracții e­­xercitată de complicatele și modemele mașini și utilaje. E adevărat că acestea își au semnificația lor, însă Clujeanu se impune în primul rînd prin oamenii ei. Desigur, nimeni de aici nu e croit după calapodul perfec­țiunii ideale. Cînd îi întîlnești, unii dintre cei peste șapte mii de salariați îți întind mina cu simpatie și afecțiune, alții trec pe lângă tine fără să te ia în seamă. Fiecare om își are fe­lul lui de a fi: personalitatea, planurile, visurile, aspirațiile și veleitățile sale. Intr-un a­­nume fel, oricare din oamenii fabricii ■— muncitor, inginer, tehnician, economist — repre­zintă un unicat. In ciuda personalității dis­tincte ce-i deosebește, toți la un loc formează o mare și trainică familie. Sunt apropiați, uniți prin dragostea ce o nu­tresc pentru întreprindere, prin munca lor neobosită de a imprima pieți brute utilități și frumuseți de neabănuit, prin respectul față de meserie, prin tenacitatea, hotărîrea și consecvența cu care-și fac da­toria. Oamenii fabricii sunt realiști, nu-și idealizează me­seria, dar și-o iubesc nespus de mult. Nu neagă eventualele neajunsuri, dar nici nu uită cum a fost și cum este astăzi, fabrica lor. La tăbăcărie, locul unde pie­lea ia forma de produs indus­trial mirosul este destul de pronunțat, mai au loc degajări de aburi. Cu toate aceste in­conveniente, cei care lucrează aici îți vorbesc cu drag de me­seria lor. Și pe bună dreptate. Fac o treabă interesantă, de mare valoare. Aici, în miro­sul de chimicale și al degajă­rilor de abur, mulți dintre ei s-au afirmat ca buni mese­riași, și-au cîștigat stima în­tregii întreprinderi. Mîndria lor are și un alt su­port. Dintr-o muncă brută, is­tovitoare, care nu impunea prea multă pricepere, tăbăcă­­ria, a devenit o adevărată artă. Pieile, a căror povară o pur­tau tot timpul pe umeri, în­­covoindu-i, sunt astăzi ma­nevrate mecanic. Decarnarea, operație renumită pentru par­ticularitatea ei neplăcută, cînd se făcea rudimentar, acum se execută cu dispozitive spe­ciale, înnoirile petrecute în secții, metamorfozele cunoscute de meseriile de odinioară sunt ro­dul hărniciei, dăruirii oameni­lor. Despre unul dintre aceș­tia — muncitorul Costin Ga­­vrilă —, secretarul comitetu­lui de partid ne-a spus că are două inimi. L-am întîlnit în vizita făcută în fabrică. Omul acesta este neastîmpărat — ca argintul viu, întotdeauna este prezent acolo unde e mai mare nevoie. Deși nu-i decit unul din cei peste șapte mii de a­­nonimi, el a fost dascălul mul­tora din colegii săi muncitori, tehnicieni, ingineri,­­ Entuziaști, îndrăzneți și curajoși, acești oameni din­ mîinile cărora ies zilnic valori de milioane de lei au și micile lor slăbiciuni. Renumită prin hărnicia sa, iubită pentru su­fletul pe care îl pune în tot ce face, fermă și categorică în majoritatea împrejurărilor, muncitoarea Ileana Mureșan, I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Aici, la capătul benzii, din 28 în 28 de secunde apare o nouă pereche de cism­e IN 448 DI PAGINI Almanahul SCINTEZA 1972 oferă o interesantă înmănunchere de manuale, dicționare, breviare, compendii, enciclopedii și dosare pe mari probleme ale lumii contemporane. Dialoguri despre educația socialistă, con­știința Revoluției și Revoluția în conștiințe. Specialiști în științele sociale răspund unor întrebări privind formarea conștiinței socia­liste în ansamblul vieții sociale, în familie, în școală, în muncă, în facultate, în colec­tivitate. Mic dicționar economic. O inițiere utilă, accesibilă, indiferent de domeniul de activitate. 50 de termeni de cea mai mare actualitate, comentați de specialiști. O micro-enciclopedie utilă tuturor: Orașele României. Ultimele date demografice. Poziție geogra­fică. Istorie. Economie. Instituții de învăță­­mînt, cultură, artă, știință. Obiective turistice. Terra lansează un semnal grav: S.O.S. — Natura! Cum îl recepționează omenirea! La ancheta mondială organizată de almanahul „Scânteia“ participă 30 de savanți din 15 țări ale lumii. In dezbatere: Aerul pe care-1 respi­răm, apa pe care o bem, pămîntul care ne hrănește. ~~ O prezență tradițională și totuși nouă: Breviar Juridic. Avocatul casei vă oferă 21 de consultații Juridic. Documentar mondial: Organizația Națiu­nilor Unite. Ce reprezintă și cum funcționează O.N.U. Principalele organe, instituții specia­lizate, organisme și programe. Există „O artă de a trăi?" La această întrebare, oameni de știință de prestigiu mondial împărtășesc cititorilor re­comandări și rețete cu privire la alimentație, somn și relaxare. Un atractiv ghid turistic: România pito­rească 1972. Itinerare diverse, sugestii pentru concediu, recomandări pentru locuri de popas, 10 hărți la indemîna turiștilor. Lung tratat de rîso­­logie a secolului XX. Un documentar al olimpiadelor moderne, o prezentare a pre­gătirilor ce se fac la Saporto și München. O an­chetă despre o industrie a poluării morale: sex-business. Un îndreptar în tehnica mun­cii intelectuale. Almanahul „Scînteia“ 1972 vă oferă două albume miniaturale în culori: Distincții ale Republicii Socialiste România. Comori de artă veche. La chioșcurile de ziare și în librării, re­țineți cartea pe care ați așteptat-o 365 de zile ALMANAHUL SCÎNTEIA 1972.

Next