Făclia, ianuarie-martie 1972 (Anul 26, nr. 7821-7896)

1972-01-14 / 7830. szám

PROLETAR* DIN TOATE TARILE, MNIJI-VÄ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DIN PRIMA LUNA A ANULUI lucrările de investiții din agricultura județului să fie ritmic realizate . Prin planul cincinal de dez­voltare a economiei naționale pe perioada 1971—1975 s-au pus sarcini deosebit de impor­tante în fața agriculturii noas­tre, cît și a industriei alimen­­tare, rezultatele acestor acti­vități repercutîndu-se direct asupra creșterii nivelului de trai al întregului popor. în vederea înfăptuirii acestor prevederi, ramurile respecti­ve ale economiei naționale be­neficiază în actualul cincinal de fonduri de investiții, din partea statului, simțitor spo­rite. ■* Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agricultu­rii și industriei alimentare din județul Cluj, în acest an se vor aloca din fondurile cen­tralizate ale statului sute de milioane lei, în afară de a­­cestea, unitățile agricole coo­peratiste vor mai participa, pentru realizarea obiectivelor de investiții prevăzute, cu cir­ca 70 milioane lei din fonduri proprii. Aceste importante fonduri materiale și bănești alocate implică și răspunderi deosebi­te pentru utilizarea lor cu maximum de eficiență. Pentru ca noile obiective ce se reali­zează să dea în cel mai scurt timp efectele scontate, trebuie respectate riguros prevederile legale referitoare la colabora­rea strînsă și permanentă din­tre titularii de investiții, pro­iectanți, constructori și furni­zori de utilaje și materiale, în vederea identificării tuturor posibilităților de reducere a investiției specifice și implicit de sporire a eficienței produc­ției viitoare. O bază de plecare pentru îndeplinirea sarcinilor pe a­­cest an o constituie realizările din anul 1971. Din rezultatele și experiența bună cîștigată, cît și din neajunsurile mani­festate este necesar să se des­prindă învățăminte și să fie luate cele mai eficiente măsuri pentru preîntâmpinarea și în­lăturarea neajunsurilor. în anul trecut, în sectorul de stat al agriculturii și în in­dustria alimentară din județul Cluj s-au finanțat investiții în valoare de 206 milioane lei, care s-au concretizat în lu­crări și obiective importante, printre care Acumularea de apă Gilău cu o capacitate de 4 milioane mc anual, depozi­tul celular Baciu cu o capaci­tate de 21 800 tone, Centrul de depozitare, condiționare și îm­­buteliere din Cluj cu o capaci­tate de 360 vagoane, care au fost terminate și puse în func­țiune la termenele prevăzute și Fabrica de produse lactate Cluj, cu o capacitate de 900 hi lapte pe zi, și 1400 tone unt anual. Complexul de pui pentru carne din cadrul Intre-Aurel LOLONȚI, directorul Sucursalei jude­țene Cluj a Băncii pentru agricultură și industrie alimentară (Continuare în pag. a­u­l­o) PREGĂTIRI INTENSE PENTRU CM DE PRIMĂVARĂ Stadiul reparațiilor la tractoare și mașini agricole în S.M.A. Grijă deosebită pentru perfecționarea pregătirii pro­fesionale și educarea mecanizatorilor Noi dotări care vor permite extinderea și diversifica­rea mecanizării lucrărilor agricole se mai despart doar cîteva săptămîni de începere a lucră­rilor din campania agricolă de primăvară. E­xperiența din a­­nul trecut și cea din anii an­teriori demonstrează impor­tanța deosebită ce o au în bu­na desfășurare a acesteia, în­cheierea la timp și executarea la un nivel calitativ ridicat a reparațiilor la mijloacele mecanice, extinderea și di­versificarea lucrărilor meca­nizate, perfecționarea pregăti­rii mecanizatorilor și întări­rea simțului de răspundere față de calitatea lucrărilor, îm­bunătățirea organizării mun­cii în S.M.A. și secțiile de mecanizare ale C.A.P. Pe te­ma celor de mai sus am adre­sat tov. ing. CORNEL ONEȚ, inginer șef al întreprinderii pentru mecanizarea agricultu­rii Cluj, citeva întrebări: — Care este stadiul repara­țiilor la mijloacele mecanice — tractoare și mașini agricole — ce vor fi utilizate în cam­pania de primăvară din acest an? — Prin măsurile tehnico-or­­ganizatorice luate de condu­cerea I.M.A., sub îndrumarea organizației de partid, prin hărnicia mecanicilor de atelie­re și a tuturor lucrătorilor în­treprinderii noastre, pînă la data de 11 ianuarie au putut fi reparate și puse în stare de funcționare 71 la sută din trac­toare, 88 la sută din semănă­­torile de păioase, 91 la sută din semănătorile de prășitoa­­re, 95 la sută din grapele cu discuri, 94 la sută din sapele rotative, 94 la sută din mași­nile de plantat cartofi, 82 la sută din combinatoare și 71 la sută din mașinile de com­batere a dăunătorilor — pla­nificate pentru reparații capi­tale și curente. în curând, în stațiunile pentru mecanizare, care sunt pe terminate cu re­parațiile,­­ va începe suprare­­cepția utilajelor, de către co­misiile formate din specialiști din cadrul întreprinderii și al S.M.A.-urilor. Pentru a se putea efectua de bună calitate, reparațiile de gradul doi au fost execu­e. CALUGARU (Continuare în pag. a lll-a) Anul XXVIII Nr. 7830 Vineri În ianuarie 1972 • 4 pagini 30 bani Secvență de muncă la „Electroceramica" Turda DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ • DIN ȚARĂ SPECIALIȘTII din întreprinderile indus­triale ale județului Dolj au elaborat, în cursul anului trecut 287 studii de organi­zare a producției și a muncii, din care 213 s-au aplicat în producție. La uzina „Elec­­troputere“, de exemplu, în urma studiilor întreprinse s-a schimbat sistemul de cir­culație a pieselor în atelierul de acoperiri galvanice, măsură prin a cărei aplicare se obțin, în decurs de un an, economii la prețul de cost în valoare de peste un mi­lion lei. De asemenea, îmbunătățirea gra­ficelor de lucru la întreprinderea de trans­porturi auto Craiova a contribuit la creș­terea volumului de activități, — efectuate cu același parc de mașini — cu 3 577 000 tone-kilometri. Comparativ cu indicii obținuți în 1970, aplicarea măsurilor de organizare științi­fică a producției și a muncii pe baza stu­diilor elaborate de specialiști a adus ju­dețului importante sporuri de producție contribuind, totodată la creșterea de 2,2­­ ori a volumului de economii și de 6 ori a ce­lui de beneficii. ȘI ÎN ACESTE ZILE DE IARNA, pe șan­tierele de construcții din Capitală se des­fășoară o activitate intensă. La Uzina „Timpuri Noi" se află în fază de finisaj patru ateliere și secții noi, la care lucră­rile vor fi terminate încă în această lună. în paralel se fac pregătiri pentru începerea lucrului la alte obiective, care urmează a fi date în exploatare pînă la sfîrșitul anului, în ritm intens se muncește și pe șantierul Centralei electrice de termofi­care Bucu­­rești-sud. La alte obiective timpul prielnic permite constructorilor să toarne în me­die, zilnic, circa 150 m.c. betoane. Și șan­tierul Uzinei de medicamente, unde se lu­crează în continuare la dezvoltarea capaci­tăților de producție, constructorii și mon­­torii au executat, de la începutul anului, un volum de lucrări în valoare de peste 500 000 lei. (Agerpres) PREOCUPĂRI PENTRU MODERNIZAREA PRODUCȚIEI In ultimii 4 ani la Fabrica de ciment din Turda produc­ția a crescut cu circa 150 000 tone, fără investiții spectacu­loase, mai mult prin eforturi­le proprii ale experimentatu­lui colectiv de muncitori, in­gineri și tehnicieni de aici, ca­re sunt preocupați, în cel mai înalt grad de a valorifica noi surse interne de creștere a producției, a productivității muncii, de îmbunătățire a ca­lității producției și de ridicare a eficienței acesteia. Am vizitat fabrica la în­ceput de an, am întîlnit la toate nivelele acel optimism propriu comuniștilor, oameni­lor angajați în marea bătălie a edificării societății socialis­te multilateral dezvoltate. Di­rectorul întreprinderii, inginer Carol Herzl, într-o scurtă con­vorbire ne-a redat aspecte din preocupările conducerii, a în­tregului colectiv, pentru a fa­ce față sarcinilor de plan spo­rite, atît pentru nevoile inter­ne, cît și pentru export. — încep cu cariera — ne spune directorul —, nu numai pentru că aici începe procesul tehnologic de fabricare a ci­mentului, ci și pentru faptul că dacă aici merg lucrurile bi­ne, in rest greutățile pot fi mai ușor învinse. Nu o dată iernile ne-au provocat stag­nări din lipsă de calcar. Iar­na aceasta este mai „blîndă“, dar nu sînt excluse surprizele — zăpada, gerul — cînd pro­ductivitatea în carieră este mai mică. Orice s-ar întîm­­pla, acum nu mai putem avea necazuri. Stocul de calcar e­­xistent poate face față orică­rei situații. Planul este de­pășit zilnic cu cel puțin 1000 tone. A intrat în funcțiune și cea de-a patra linie de con­­casare care elimină strangulă­rile la presortări. Ceea ce vreau să scot în evidență la carieră, este faptul că acum lucrările se desfășoară pe ba­za unui grafic coordonator în­tocmit pe întregul an de că­tre inginerul șef Nicolae Po­pa, pe "baza unui studiu­­ amplu"și care ne dă posibilitatea să programăm întreaga activitate în funcție de necesitățile pro­ducției și ale beneficiarilor, să sesizăm la vreme eventua­lele deficiențe și să le înlătu­răm, în rest, la morile brute, la cuptoarele de clincher, la morile de ciment, la secția de var ritmul producției este cel programat. Unele greutăți le întîmpinăm la secția cărămizi refractare, întrucît furnizorul nostru de șamoturi, între­prinderea de produse refracta­re din Alba lulia, nu-și respectă angajamentul de a efectua rit­mic livrările. Din această­ cau­ză avem nu numai dificultăți interne, ci și cu beneficiarii noștrii — alte fabrici de ci­ment și de sticlărie din țară. — Știm că la „Cimentul“ sporurile de producție înregis­trate în anii precedenți sunt rodul preocupărilor pentru u­­tilizarea cu randament a uti­lajelor, creșterii continue a indicilor intensivi și exten­sivi. Ce se va întreprinde pe această linie în acest an? — în momentul de față două cuptoare de clincher sunt în stagnare pentru, reparații. ’"Planul lunar nu­i va avea de suferit, în schimb cuptoarele vor avea de cîștigat, vor fi modernizate și echipate în așa fel încît să le crească randa­mentul, gradul de economici­tate. Vrem să experimentăm printre altele un nou tip de arzător cu autoaspirație, cu o flacără mai concentrică, ast­fel că procesul de clincheti­­zare se realizează într-un timp mai scurt. Asta înseam­nă randament sporit, scade consumul de energie electrică și de cărămizi. Vrem ca a­­ceste arzătoare să le extindem și la celelalte cuptoare. Și la mori este prevăzută modifi­carea în bine a unor angre­naje pentru creșterea indice­lui de utilizare extensivă. Se prevede de asemenea îmbu­nătățirea funcționării agre­gatelor de la cuptoarele de var pentru a le mări durabili­tatea. Printr-o seamă de lu­crări de investiții mai mă­runte se elimină locuri „în­guste“, uscarea zgurei, măci­narea pastei etc. Există un plan cuprinzător de moderni­zări, mecanizări și îmbunătă­țiri în funcționarea unor u­­tilaje și agregate, plan ce va fi de bună seamă completat la viitoarea adunare generală a reprezentanților salariaților cu noi elemente rezultate din practica de fiecare zi. — Am aflat că în acest an întreprinderea are sarcini spo­rite la export, în afarăl de a­­ceasta ridicarea gradului de rezistență a cimentului este un deziderat justificat al con­structorilor de pe șantierele noastre. Ce preconizați pentru ridicarea calității cimenturi­lor? — Ca element nou al pla­nului pe acest an este creș­terea ponderii cimenturilor cu caracteristici superioare. Se va trece în acest an de la Interviu consemnat de M. ALEXANDRU (Continuare în pag. a llI-a) LA „CIMENTUL” DIN CARNETUL SCRIITORULUI Neajunsurile culturii Este un adevăr axiomatic faptul că in secolul acesta, foarte grăbit, cunoașterea evo­luează atît de rapid vncit, pen­tru a nu pierde pasul sau mă­car pentru a te menține la mică distanță de valul princi­pal, este nevoie de un efort considerabil, de o muncă im­presionantă, și de o informa­ție cit se poate de diversă. Izolat, un om oricit ar fi de dotat, oricit s-ar biciui poate să descopere în cel mai bun caz o Americă de mult desco­perită. A apus de mult vremea omului suficient sieși, nici o formulă oricit de miraculoasă ar fi ea și oricât de tare ar fi acreditată nu poate să trans­forme apa în vin sau siliciul în aur. De altfel, sunt foarte puțini cei ce cred in formule magice, cei ce acceptă adevă­rurile fără ca — mai devre­me sau mai tirziu — să le ve­rifice (deși, de multe ori, pen­tru a fi lăsați în pace unii se străduiesc să creeze o astfel de impresie). Exiști prin ceea ce produci efectiv, prin rezul­tatul muncii tale, prin inteli­gența ta acordată ritmului vremii. O diplomă oricit ar fi ea de formidabilă, un carnet de membru intr-o asociație profesională, o funcție etc. n-au ținut niciodată loc de cap. In realitate spus, cutare are profesia cutare nu după cum se recomandă, nu după suma titlurilor, ci abia după ce l-ai auzit vorbind, după ce il simți că trăiește concomitent ritmul profesiei dar și al vremii. Bi­neînțeles, certificatele pot fu­ra vederea, dar numai vede­rea celor care la rindul lor se acoperă cu diploma, a ca­botinilor care-și mimează pro­fesia, care n-o mai acoperă cu realizări, ci numai cu vor­be, cu formule. Unii, pentru a nu fi demachiați, încearcă să răspindească frica in jur, alții se izolează într-un cerc de și mai mediocri. Alții se stră­duiesc să-i oprească pe cei buni, pe cei conștienți de me­nirea lor, indiferent prin ce mijloace, pentru ca odată cu trecerea vremii și „bunii“ și „răii" să se egalizeze, să de­vină o apă și un pămînt. Reu­șesc insă de foarte puține ori deoarece, indiferent de împre­jurări, valoarea răzbește. Cauzele ratării acestor stele care trăiesc prin lumina emisă o dată (diploma) ele in reali­tate murind de mult, sunt multiple. Unele țin de struc­tura psihicului, altele insă se datoresc inculturii, refuzului culturii sau a mulțumirii cu foarte puțin. Literatura, arta modelează psihicul, mărește disponibilitățile afective și intelectuale, potențează imens orice efort, cu­ ar fi el de specializat. De multe ori din păcate, chiar și cei acoperiți cu diplome, cei ce trăiesc pe un piedestal autoinălțat, cei Augustin BUZURA (Continuare în pag. a lll-a) Cartea de vizită a fetelor din Bolduț Despre fetele de la Bolduț am auzit la Comitetul jude­țean al U.T.C. „Sunt vreo 25 de fete — ni se spune — una și una, care își desfășoară ac­tivitatea în cooperativa agri­colă de producție. Sunt recu­noscute nu numai pentru hăr­nicie, ci și pentru participarea la activitățile desfășurate de organizația U.T.C.“. Nimic neobișnuit, ne-am zis. Nimic neobișnuit, chiar dacă e vorba de 25 de fete harnice, care au știut să-și facă un titlu de cinste din calitatea de cooperatoare. Numai că cele 25 de fete reprezintă o forță in cooperativă, o prezență vie in tot ce se întreprinde în sat. Apoi, majoritatea membrilor organizației U.T.C. din sat sînt tot fete. Iată pentru ce am în­cercat să le descifrăm gîndu­­rile, aspirațiile. Dimineața, la sediul coope­rativei, am intîlnit-o pe Mari­cica Ciocan, membră în comi­tetul organizației U.T.C. din sat. „Suntem­ mulți tineri în sat. Unii lucrează în cooperativa agricolă de producție, alții la întreprinderi din Turda și Cîmpia Turzii. Important e că lucrează toți și n-am aflat să se facă cineva de rușine". Această prezentare este completată de Ioan Moldovan, locțiitorul secretarului comite­­tului de partid: „Mai ales, in brigăzile de la culturile mari își desfășoară activitatea fete­le. Să nu vă gîndiți că e o muncă mai grea, potrivită pentru băieți. Să nu uităm că principalele lucrări agricole sînt mecanizate; apoi, cînd cineva e harnic și vrea să muncească, nu ține seama de toate greutățile. Oricine știe că munca nu e ușoară, dar asta nu intră în socoteală, cînd iți place să fii in rind cu oa­menii care își fac datoria. Să știți, la noi în sat nu e pen­tru nimeni o cinste să piardă timpul la taclale, să ardă ga­zul, cum se zice. Lucrul ăsta se simte și la producție. A­­nul trecut, la griu am obținut 2.350 kilograme la hectar, iar la porumb 3.164. In condițiile aplicării acordului global, oa­menii au realizat cîștiguri fru­moase. Marea majoritate a ti­nerilor au contribuit din plin la obținerea acestor rezultate“. Ne-am imaginat atunci, ce înseamnă „a contribui din plin“. Am văzut în fața ochi­lor ogoarele întinse, traversa­te de tractoare și semănători, apoi lanurile de griu și de porumb abia răsărite. Și prin­tre ceilalți cooperatori 25 de fete își alătură hărnicia pen­tru a face pămîntul să ro­dească mai bogat. Zi de zi, săptămînă de săptămînă, lună de lună, tinerele cooperatoare se află acolo unde este nevoie mai mare, neobosite, pricepu­te, pină cînd recolta ajunge în hambare. In aceeași zi, puțin mai tir­­ziu, am cunoscut pe citeva dintre tinerele care prin acti­vitatea lor au dobîndit res­pectul cuvenit celor vrednici, laudele pe care le merită cei harnici. Manuța Ciocan, recent a­­leasă secretară a Comitetului U.T.C. pe sat, Viorica Ciurtin, Cornelia Picovici, Viorica Ro­tari, Valeria Rusu și-au legat numele de cele mai impor­tante realizări ale cooperativei agricole de producție din Bol­dur. Se spune că hărnicia și mo­destia sunt cele mai frumoase podoabe pentru fete. Mai mult ca oricare alte calități, aces­tea d­ezășuiesc că viitoarea soție și mamă își va cinsti ca­sa așa cum trebuie. Deși vîrsta lor medie se si­tuează sub 20 de ani, fetele din Boldur au demonstrat că la școala muncii au dobîndit învățătură bună, nu numai pricepere și îndemînare, dar și o credință mai presus aces­tora, moștenită de la părinți, de la bunici, comună țărani­lor noștrii, că unul dintre lu­crurile frumoase din viață este să ții mereu fruntea sus, ne­pătată, să nu aai niciodată cinstea pe rușine. Că lucrurile stau așa, se poate convinge oricine cu ușurință. In primul rind, cartea lor de vizită o constituie recoltele realizate a­­nul trecut. Toate au înregis­trn RUS (Continuare în pag. a Ill-a) VIORICA CIURTIN CORNELIA WCOVICI VIORICA ROTAHc CIOCAN MARICICA CIOCAN M­­ARIUȚA VALERIA RUSU C.C.H. Dej. Cascada pentru bioxid de clor PRIN LUME-PRIN LUME PRIN LUME- PRIN LUME MELBOURNE S-a constatat că majoritatea celor care scriu despre cel de-al șaselea continent dintr-o preferință greu de explicat fac cunoscut cititorilor Sydney-ul. Contracarînd avantajele Sydney-ului — mai vechea lui fondare, primatul industrial, faimoasa clădire a operei, fotogenicul Harbour Bridge — Melbourne a acumulat treptat atuuri devenind un subiect de evocare publicistică nu mai puțin tentant. Poate nu în total acord cu sobrietatea atmosferei sale victoriene, găzdui­rea celei de-a 16-a ediții a Jocurilor Olimpice, în 1956, a asigurat orașului Melbourne o proeminență ulterior men­ținută și consolidată. Adevărul rămîne acela că, departe de a-ți crea o ne­tedă pistă de decolare reportericească, „vidul istoric" al orașului te lipsește de introducere, îndeobște consacrată re­levării unor celebre vestigii și citării de mărturii măgulitoare. „Declarația"1 de fondare a orașului („Iată un loc ideal de ridicare a unui oraș") rostită la vederea unui luminiș de pădure de tasmanianul John Batman, în timp ce își arunca de pe umăr avutul grămădit într-un sac de pînză grosolană, datează abia de la 1835, deci aproximativ cînd Alecsandri și viitorul domnitor Cuza luau poștalionul spre un pension parizian. Ajungînd la o mie de locuitori, Mel­­bourne-ul își reclamă autocefalia administrativă. O patentă regală îi acordă­ și un hinterland, și, la 1840, din statul Noua Galie de sud (cu centrul la Sydney), se desprinde un altul, rămas pînă azi cel mai redus ca teritoriu și denumit (firește, în 1840 ...) Victoria. Temîndu-se de rezultatele excesivei afluențe a imigran­ților, unul din guvernatori va încerca zadarnic să cenzu­reze știrea existenței aurului în statul Victoria. Or, tocmai acest zeu colorat și solid va atrage, în cinci decenii, o populație de o jumătate milion și va impune orașului o configurație edilitară solidă și geometrică,­­ corespunzînd siguranței resimțite de proaspeții îmbogățiți. Reorientarea, bazată în prezent pe exporturile de lină, piei, carne, produse cerealiere și lactate (amintim că Austra­lia realizează 30 la sută din producția mondială de lînă și dispune de 14 milioane bovine), precum și stabilirea unor comunități sud și central europene nu au dus la răsturnarea profilului arhitectonic, similar așezărilor urbane din Scoția și Țara Galilor. Este legitimă astfel surprinderea atunci (Continuare în pag. a IV-a) Ilie VASILE

Next