Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-06-28 / 7971. szám
Pentru a doua oară în acest an, agitatorii din fabrica Clujeana s-au întrunit pentru a-și împărtăși unul altuia experiența. Organizat sub directa îndrumare a comitetului de partid din întreprindere, schimbul de experiență s-a dovedit deosebit de util pentru numeroșii agitatori care au luat parte, putînd fiecare să tragă concluzii folositoare pentru activitatea lor viitoare. Astfel, de la tovarășul Alexandru Marton, agitator de la secția ștanță, brigadier, cei prezenți au aflat cum îmbină el munca de conducător tehnic cu munca politică. Ținînd cont de faptul că secția deservește 15 linii tehnologice de tălpuit, că activitatea ei influențează întregul proces de confecționare a încălțămintei, tovarășul Marton și-a fixat ca obiectiv principal în activitatea politică, lămurirea muncitorilor asupra importanței efectuării unei munci de calitate și folosirii economicoase a materialului din care lucrează. Acest lucru este cu atît mai necesar că cu 90 la sută din salariații secției sínt tineri. Sunt folosite în acest scop și alte miijloace ale muncii politice, cum ar fi gazeta de perete, ziarele centrale și locale, lozincile mobilizatoare etc. Principala metodă este însă munca de la om la om. — Discul cu fiecare muncitor în parte — a spus tovarășul Martos — dar în special cu acei care ne fac greutăți. Caut împreună cu ceilalți agitatori să-l lămuresc să lucreze mai atent, să-și folosească cât mai judicios timpul de lucru, să scoată cât mai multe piese din aceeași suprafață de material. Am organizat și raiduri pe la locurile de muncă pentru a controla instantaneu calitatea muncii. — Și care este rezultatul muncii politice? a fost întrebat tovarășul Marton. Munca politică desfășurată în secția noastră s-a soldat cu rezultate bune. Iată, de pildă, dacă la începutul anului 15 tineri din secție nu reușeau să-și realizeze planul, azi, nu numai că îl realizează, dar îl și depășesc. De asemenea, colectivul secției a realizat în acest an o economie de 16 000 kg talpă. Referindu-mă doar la ultimele evenimente, urmărite cu viu interes de muncitori, noi, agitatorii, discutăm cu salariații anumite probleme asupra cărora credem că e cazul să insistăm. Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea pe țară cu inginerii și tehnicienii din întreprinderi, problema dezbătută zi de zi este cea referitoare la îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. Și în secția noastră s-a creat o atmosferă de entuziasm, oamenii fiind dornici să întîmpine cu cele mai frumoase rezultate cele două mari evenimente din viața partidului și poporului nostru, Conferința Națională a P.C.R. și cea de-a 25-a aniversare a proclamării Republicii. Ținînd seama de greutățile pe care le întîmpină întreprinderea în aprovizionarea cu piei crude, noi, agitatorii, îndrumați de organizația de bază, am stat de vorbă cu spălțuitorii, le-am arătat valoarea fiecărei bucăți de piele și necesitatea utilizării ei la maximum. Interesante și pline de învățăminte au fost cele spuse de tovarășul Kerekeș Ștefan de la etajul II încălțăminte. La linia la care lucrează, au fost confecționate două panouri. Unul oglindește sarcinile de plan și realizările zilnice ale liniei, iar celălalt este „oglinda" disciplinei în secție. Aici apar cei care întîrzie, își părăsec locul de muncă sau dau produse de calitate necorespunzătoare. Efectul celui de-al doilea panou este foarte mare. Dacă în lună mai, cînd a fost confecționat, pe panou au apărut mai multe nume, în luna aceasta, ca urmare a discuțiilor purtate de noi, agitatorii, „oglinda“ este curată. Actele de indisciplină s-au redus la zero. Un alt rezultat bun al muncii politice desfășurate de agitatori este creșterea numărului de abonamente la presă, în luna martie existau în atelier abia 56 abonamente. In prezent numărul lor a crescut la 156, fiecare salariat fiind abonat la cel puțin un ziar central sau local. Acest fapt se răsfrînge binefăcător și asupra muncii politice. Discuțiile cu oamenii se desfășoară la un nivel mai înalt. Numeroși vorbitori au subliniat în cuvîntul lor ajutorul substanțial pe care-l primesc agitatorii prin instructajele periodice pe care le fac cu ei secretarii organizațiilor de partid, indicindu-le principalele obiective pe care să le urmărească, izvorîte din sarcinile ce revin întreprinderii în diferite etape. MișCANDIT Agitatorii își împărtășesc din bogata lor experiență Preludiu radiofonic: Restructurare de program pe 330 metri "Arhiva de corespondența a Studioului de radio și televiziune din Cluj păstrează un număr aproape incalculabil de scrisori primite — în cei aproape 20 de ani de existență — de la ascultătorii programelor transmise de postul clujean. Acest impresionant dialog este semnificativ cel puțin în două aspecte ale sale: dovedește, în primul rînd, că radioul — în ciuda „veteranității" sale între mijloacele noi de comunicare (jurnalul cinematografic, televiziunea etc.) — beneficiază de atașamentul sufletesc al marelui public; în al doilea rînd, este mărturia faptului că Clujul radiofonic are un public al său, bine definit din punct de vedere geografic și extrem de divers sub raport etnic și cultural. Intr-adevăr, studioul s-a conturat de la începuturile sale ca un post radiofonic al Transilvaniei, faza de cuprindere a emisiunilor vizirul două treimi din această parte a țării. Se emit programe realizate în șapte județe: Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj. Pulsul vieții noi de pe aceste meleaguri, realizările oamenilor muncii conduși de partid, efervescența socială și culturală din nord-vestul țării șiau găsit și își găsesc o oglindă pe cit posibil fidelă în emisiunile radiofonice de pe unda de 330 metri. Nu mai puțin important este faptul că studioul clujean transmite în două limbi, română și maghiară, ilustrînd frăția de veacuri a oamenilor muncii de orice neam, „români și neromâni, dar patrioți“ din clasica Transilvanie. Pentru ascultătorii săi, Studioul de radio și televiziune din Cluj anunță o noutate îmbucurătoare: trecerea, începind cu 1 iulie, de la un program radiofonic zilnic de 4 ore, la un program de 6 ore. Evident, extinderea timpului de emitere va aduce după sine schimbări subtanțiale în structura programelor, a emisiunilor, în esență, va crește numărul emisiunilor economice, sociale și culturale, se vor îmbunătăți mai atît de îndrăgitele emisiuni muzicale. In noua structură, principalele emisiuni vorbite în limba română vor fi următoarele: Viața economică — luni, ora 21,30. Știința și producția — joi, ora 20,20. Atlasul Transilvaniei (reportaj literar) — luni, ora 22,00. Satul românesc contemporan — marți și joi, ora 21,30. Tinerețe, visuri împlinite — joi, ora 21,10. Universitaria — duminică, ora 12,30. Antena literară — duminică, ora 13,30. Breviar cultura? — vineri, ora 22,10. Incunabulum și File de aur (istorie culturală) — vineri, ora 21,30. Dezbateri juridice —• miercuri, ora 20,20. Se vor difuza zilnic, la deschiderea programului de seară, (ora 20,00) buletine de actualități. De luni pînă sîmbătă, zilnic la ora 20,30 programe de muzică populară și ușoară la cererea ascultătorilor. Redacția muzicală inițiază, în noua structură, «misiuni interesante care își propun să consemneze la zi noutatea muzicală românească și din alte țări.Transmitem pe această cale ascultătorilor noștri din toate părțile Transilvaniei, din toată țara, cele mai călduroase salutări, angajîndu-ne să înmănunchem în emisiunile radiofonice ale noastre acele gînduri și sentimente care îi animă și îi interesează în mod deosebit. In noua structură, orele de emitere ale Clujului în limba română sînt: Programul de dimineață: ■— zilnic între orele 7,00—8,00. Programul de seară: ■— zilnic între orele 20,00— 22,30. Programul de duminică: — între orele 11,00—14,00. Programul emisiunilor în limba maghiară: — zilnic între orele 13,30— 14,30; 18,00—19,30. Programul de duminică: — între orele 7,30—9,00. lT utilizării mijloacelor automate de prelucrare a datelor In condițiile actualului dinamism al economiei românești, apare necesitatea introducerii în toate ramurile economice a sistemelor de prelucrare automată a datelor. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 18 aprilie 1972 privind perfecționarea sitemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în perioada 1971—1980, sintetizează preocupările conducerii de partid și de stat privind stabilirea unor baze trainice, științifice, informaticii economiei naționale, cu scopul creării unui sistem informatic național organizat în mod judicios și dotat cu tehnică de calcul cu mare capacitate de înmagazinare și prelucrare a datelor. La Centrala minelor de fier și nemetalifere, preocuparea în această direcție este evidentă. Conducerea centralei, sub îndrumarea comitetului de partid, a dat dovadă de inițiativă și spirit novator, trecînd la fixarea obiectivelor în domeniul prelucrării automate a datelor și specializării cadrelor în analiza și programarea pe calculatoare electronice. De asemenea, s-a dat o atenție deosebită sensibilizării cadrelor de conducere din compartimentele direct vizate de introducerea noilor sisteme de prelucrare — sensibilizare efectuată in cadrul cursurilor organizate de Facultatea de studii economice Cluj. Datorită preocupării permanente a conducerii centralei și a comitetului de partid în formarea cadrelor de analiști de sisteme, programatori pentru calculatorul electronic FELIX C — 256 și operatori la mașinile electronice de contabilizat și facturat FC — 15, s-a putut trece încă din 1971 la formarea unui nucleu de calcul care să facă legătură intre centrală și Centrul teritorial de calcul, atît la prezentarea datelor cit și în interpretarea rezultatelor. Acest compartiment, ridicat ulterior la nivel de serviciu de informatică, cu sarcini multiple de cercetare, analiză, elaborare de programe pentru rezolvarea diverselor probleme de gestiune economică, dispune de cadre specializate atît la CEPECA cit și în cadrul cursurilor de analizăprogramare organizate de Institutul central pentru sisteme de conducere cu mijloace de automatizare. S-a creat, de asemenea, un birou de mecanizare dotat cu 8 mașini electronice de facturat și contabilizat FC —15, unde se prelucrează informațiile primare și se trec pe bandă perforată , — acestea fiind suportul de intrare al informațiilor în calculator. Obiectivele prezente de lucru ale serviciului de informatică sunt întreținerea sistemelor de exploatare, extinderea acestora de la nivelul subunităților la nivelul întregii centrale, dezvoltarea sistemelor existente și trecerea unor noi domenii economice pe sisteme de prelucrare automată. Astfel s-a abordat gestiunea mijloacelor fixe, urmînd ca în etapele viitoare să fie rezolvate problemele privind aprovizionarea, calculul salariilor și calculul prețului de cost. Contribuțiile aduse de introducerea acestor sisteme de prelucrare automată a datelor se reflectă atât în aspectul general al activității economice, cit și în aspectul decizional al activității conducerii centralei. Introducerea sistemelor de prelucrare automată a datelor în domeniile gestiunii economice ale centralei a fost posibilă datorită muncii colective a tuturor comuniștilor și salariaților din conducere și servicii. Prin spiritul de inițiativă și entuziasmul unor comuniști ca ing. Alexandru Chiria, director economic comercial, ing. Horea Voicu, șef serviciu informatică, Lörinczy Arpad, șef serviciu contabilitate, precum și a colectivului de analiză-programare din cadrul Centrului teritorial de calcul Cluj s-a reușit ca intr-un timp foarte scurt Centrala minelor de fier și nemetalifere Cluj să devină una dintre primele unități economice din țară și singura în ramura minieră care utilizează sisteme de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor în activitatea economică. Ing. Ioan TIMBUS, secretarul comitetului de partid de la Centrala minelor de fier și nemetalifere Cluj Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej. „Dirijorul“ secției de fierbere immAmbßtm 1 POSTA REDACȚIEI R © Kalman Iosif, Cluj, str. Pietroasă nr. 7. Condițiile nu permit efectuarea operațiunii la care vă referiți. • Aici Vasile, Cluj str. 31 Decembrie nr. 8: Sperăm că sîrnteți mulțumit „cu măsurile luate. • Unui grup de locuitori, unui grup de salariați. Apahida: Stabilirea contribuției s-a făcut respectîndu-se întru totul prevederile legale. Vă atragem atenția că nu există (nici în acest sens) similitudine intre Cluj și comuna dr. Ștefan Teodor, Făget. Situația s-a rezolvat. Unui grup, Cluj — coop. „Solidaritatea“: La fața locului lucrurile se prezintă cu totul altfel, deci... • Las Minodora, Cacova Ierii. Pe toate le-ați spus, doar unde lucrează soțul, nu. Ori în situația dată acest „amănunt“ este foarte important. Ca să vă putem ajuta, faceți această precizare. • Schuller Martin, Chiț, str. Fr. Liszt nr. 22: întreprinderea ne-a asigurat că, în cel mai scurt timp, defecțiunile semnalate se vor remedia. ^ Banciu Stere, Turda, Piața Republicii nr. 7. Sperăm că măsurile luate vor face imposibilă, in viitor, repetarea unor astfel de fenomene. • Locatarilor din cart. Dealul Florilor, Dej. Amplasarea garajelor s-a făcut cu avizul organelor competente. Comitetele de bloc au fost atenționate ca să urmărească respectarea documentației aprobate. Chira Vasile, Cluj, str. Clinicilor nr. 31. Pentru a obține ceea ce doriți este necesar ca în termen de 10 zile, de la primirea înștiințării, să faceți o contestație (însoțită de o copie nelegalizată după certificatul de naștere al copilului), răspunsul de mai sus este valabil (de această dată se alătură contestației o copie nelegalizată după decizia de pensionare) și pentru Pricop Costache, Cluj, aleea Băișoara nr. 9. Anonimă, Cluj. Vă informăm că drumul Maia—Băbdiu este în curs de reparare. Sperăm că la o proximă deplasare, pe traseul cu pricina, nu veți mai avea prilejul să faceți constatări negative. Cel puțin așa susțin organele locale". © Florea Mariana, Boju: Plata abonamentelor nu este obligatorie pentru întreprindere. Ea se face în funcție de necesități. • U.I.C.C.-ul răspunde: cetățenilor din Săndulești, deficiența a fost înlăturată. Lazăr Vasile, Alion, s-au întreprins o serie de acțiuni ce au drept scop asigurarea unei aprovizionări ritmice. Locatarilor de pe str. Fabricii de chibrituri, Cluj, încă în cursul acestui an unitatea la care vă referiți își va schimba profilul, devenind un magazin tip „Gospodina“. Cristea R., Cluj: Odată cu terminarea lucrărilor de extindere aspectul semnalat de dv. nu va mai fi întîlnit. ” Pescaru Florica, Cluj, tn Cluj există numeroase cofetării la care se poate servi sirop la pahar, tonete special amenajate etc., după informațiile ce le deținem, cartea respectivă , va apare într-un timp foarte scurt. ” C.I., Dej: La fiecare școală s-a trimis măcar câte o broșură cu liceele de specialitate. Locuitorilor cart. Gruia, Cluj: Lucrarea ce vă interesează este în curs de executare. © Vădan Ioan, Căpușul Mic: Restanțele vor fi lichidate în timp util. © Unui grup, Năsal: Cercetările nu confirmă afirmațiile dv. © O bunică, Cluj: V-am ruga să ne dați cîteva detalii — unde învață fetița, eventual cum se numește, altfel nu putem cerceta, veridicitatea celor ce susțineți. ” Unui cititor. Cluj: Din ancheta inițială nu s-a constatat nici o încălcare a dispozițiilor imn vigoare. © Pantilescu D-tru, Someșul Rece: Unitatea este închisă pentru efectuarea unui control al gestiunii. © Roșu Ilie, Cluj: Momentan nu putem da curs solicitării ce ne-o adresați. ” Moldovan Ioan. Cluj, str. Gheorgheni nr. 186. Profilul ziarului nostru nu permite materializarea propunerii dv. © Unui grup, Dîmbul Rotund: Conducerea întreprinderii se străduiește să elimine defecțiunile la care v-ați referit. © Boroș Matilda, Cluj: Din păcate scrisoarea dv. se referă la acțiuni care au avut loc mai de mult așa că nu-i mai putem da curs. © Tinerilor din Cristorel. Doleanța dv. a fost satisfăcută. Deci succes © Anonimă, Turda: Amenajarea drumului spre băile sărate, este în curs de execuție. m nri din pag iurnări din pag. i*terbări din pag s Constructorii Noi performanțe realui, in condițiile specifice lucrărilor hidroenergetice din țara noastră a determinat creșterea vitezei de escavare prin pușcare și a redus de aproximativ zece ori costul pe metrul liniar de înaintare in galerie, ceea ce înseamnă creșterea substanțială a eficienței investiției pe kilomat-oră. Imaginați-vă că această creștere a eficienței investiției pe kiloWat-oră este de-a dreptul spectaculoasă în sistemele hidroenergetice fundamentate pe un număr relativ mic de kilometri de galerie, așa cum este aceasta, din Munții Gilăului. Discuția noastră își schimbă decorul. Trecem din biroul șefului de șantier în centrala subterană. Mașina înaintează pe galeria de acces. Un miner ne face semn să oprim. Mai jos urmează o „pușcare“ de corecție a profilului. Ne adăpostim, cu mașină cu tot, într-o nișă laterală. Explozia izbucnește asurzitoare, făcîndu-ne să încremenim o clipă. Drumul e din nou liber. Ajungem în centrala subterană. Mai bine zis în zona ei superioară, unde brigada de mineri a lui Pavel Oțet desfășoară o activitate febrilă atît pe planul escavațiilor, cit și pe cel al betonării lamelelor bolții. Directorul tehnic e înaintea tuturor, înarmat cu o lanternă puternică, el face dovada unei sprinteneli uimitoare, în timp ce inginerul șef al șantierului ne șoptește discret că ....,e suferind de picioare, in urma unei flebite păcătoase“. Cercetează atent, cu fasciculul de lumină, fiecare metru pătrat de pămînt escavat, fiecare metru patrat betonat. Verifică dispunerea ancorelor și cintrelor, calitatea prizei și finisării betonării. Vede mici neajunsuri, sesizabile doar pentru ochiul versat al specialistului. Face observații critice. Dă dispoziții operative de îndreptare. Oamenii ascultă cu cel mai mare respect, își cunosc directorul tehnic. Dar și directorul tehnic îi cunoaște pe toți. La încheierea inspecției, convoacă factorii de răspundere, analizează situația, rezolvă problemele pe loc, notează necesități tehnico-materiale, nu promite decit lucruri esențiale, de strictă necesitate, dar și pe acestea cu mare zgîrcenie, recomandând utilizarea cît mai rațională și mai economicoasă a utilajelor și materialelor. In final, fixează termene precise de execuție pentru fiecare sarcină stabilită. Nu cere rapoarte. Va veni să se convingă singur asupra executării tuturor dispozițiior date. Istoria se repetă, pas cu pas, și în aducțiunea principală, iar frontul amonte de la Fereastra Leșului. Directorul tehnic controlează cu o rigurozitate impresionantă calitatea escavării și betonării. Lanterna lui nu lasă neluminat nici un colțișor. La atacul în rocă, discută cu minerii probleme legate de schema de pușcare, de asigurarea profilului, de duritatea granitului, de utilizarea cet mai productivă a utilajului de perforat, încărcat și transportat, de luarea tuturor măsurilor privind protecția și securitatea muncii, de intensificarea ritmului de execuție a betonării, în aducțiunea principală, care are în secțiunea transversală o mare suprafață, ne dăm perfect de bine seama ce înseamnă, aplicat în practică, cel mai modern sistem de sprijin subteran. Ne aducem aminte de Argeș, de Rotunda, de Oțel și de Morar, dar inginerul Alexandru Simionescu, directorul tehnic, nu ne dă răgaz de reflecții. El crede, bizuindu-se pe cuceririle exacte și generoase ale științei și tehnologiei, pe conștiința, experiența și capacitatea creatoare a oamenilor din subordine, că, în curând, în aducțiunea principală a hidrocentralei de la Mărișelu și în alte galerii, minerii vor realiza recorduri de viteză de înaintare nemaiîntîlnite în România, învăluiți de o sinceră și călduroasă admirație, n-avem nici un motiv să punem la îndoială crezul acestui om, cu adevărat constructor de energie și lumină. țiat o amplă muncă de căutare. Fiecare loc de muncă, fiecare mijloc de producție, fiecare proces tehnologic este supus unui amănunțit studiu, în cadrul acestui vast program de investigare, în care sunt antrenați tăbăcarii și pantofarii, inginerii și economiștii, maiștrii și tehnicienii, se conturează cu fiecare zi ce trece noi posibilități de sporire a producției, noi șanse de a da în plus tot mai multe produse. Numai pînă acum pe masa de lucru a consiliului oamenilor muncii au și fost depuse 60 de propuneri. Numărul acestora este însă în continuă creștere. Fapte la fel de trepidante, în fața cărora creionul începe să se simtă depășit, au loc insă pretutindeni. La „Someșul“, bunăoară, colectivul secției de tricotaje se pregătește să extindă gama de deservire de la o mașină la două. Asta înseamnă că actuala producție se va realiza numai cu jumătate din efectivul de pînă acum. Pentru un Recunoscător, faptul poate să nu prezinte prea mare importanță. Cine știe însă" că norma de deservire utilizată a fost stabilită pe baza unei cronometrări precise, pînă la secundă, a fiecărei faze, operații, nu poate să nu rămînă stupefiat. Pentru ei trecerea de la o mașină la două reliefează o adevărată revoluție a conceptului de deservire folosit, practicarea unor noi metode și procedee de lucru. Aceeași semnificație are pentru fabrică și recenta inovație a muncitorului Sigismund Török — dispozitivul pentru schimbarea culorilor. Folosirea acestuia facilitează creșterea substanțială a productivității muncii și reducerea pierderilor tehnologice cu 6—8 °/o. Deși de la materializarea ideii lui Török nu a trecut prea mult timp, 20 de mașini au și fost deja echipate. Întrucît separarea culorilor este o operație greoaie, care cere mare efort, colectivul fabricii a hotărît să confecționeze și pentru celelalte unități din sector asemenea dispozitive. Iată deci cum înalta conștiință muncitorească depășește limitele înguste ale intereselor întreprinderii, care, în iureșul întrecerii colaborarea și întrajutorarea tovărășească se întărește, cum munca modelează pe om nu numai din punct de vedere profesional ci și spiritual. Gesturi similare, dovadă a unei înalte conștiințe muncitorești, a dăruirii complete, a înaltului patriotism ce caracterizează atmosfera actualei competiții pentru mai mult și mai bine și care depășesc limitele obișnuitului, răsturnînd pînă și cele mai riguroase calcule și preliminări au loc permanent. Bătălia pentru mai mult se dă în secțiile productive și în serviciile funcționale, lingă strung sau raboteză, în timpul prelucrării unei piese sau acasă, în orele tîrzii ale nopții. • Ca barometrul realizărilor să indice cote cît mai mari, la Tehnofrig se lucrează cu ardoare nu numai la turnătorie și prelucrări, ci și la concepție și tehnic. Mașina de sfărîmat așchii a cărei proiectare a fost de-abia încheiată, sau cea de debitat cu abraziv, pusă deja în funcțiune, generalizarea sudurii automate, creație a inteligenței tehnice a cadrelor de aici, fac munca oamenilor mai productivă, permit să se lucreze mai bine și să se producă mai mult. Situîndu-se, prin dimensiunea, semnificația și conținutul lor, deasupra a ceea ce numim obișnuit, firesc, oglindă fidelă a unor înalte trăsături morale și politice, a unor minunate caractere, mărturii grăitoare ale unui adevăr ce se impune din ce în ce mai mult, faptele cu care ne întîlnim astăzi la orice pas, pagini glorioase în marea carte de aur a muncii, sînt uneori greu, de redat întocmai, chiar și cu ajutorul celor mai reușite metafore. FĂCLIA PAGINA 3 BDSGXE3| măruntă • In localitățile Gilău, Ciucea și Bucea sunt în curs de desfășurare lucrările de construcție a unor supermagazine ale cooperației de consum. Lucrările respective se află în stadiu de finisare. • I.L.L. Cluj a luat inițiativa schimbării conductelor de încălzire centrală la blocurile de locuințe de pe străzile Mamaia și Dragalina. Locatarii au fost anunțați că între 19— 24 iunie nu vor avea apă caldă. Ulterior, I.L.L. a hotărît să schimbe și conductele cu apă caldă pentru băi. După cite am aflat, în prezent I.L.L. nu dispune de conductele necesare. Așa stînd lucrurile, locatarii blocurilor amintite au toate... „șansele“ să nu aibă apă caldă cîteva săptămîni. • Am fost sesizați că taxatorii locului de parcare de lingă magazinul auto-motorele de pe str. Iașilor din Cluj abuzează de calitatea lor. Ei impun taxe și celor care parchează doar pentru cîteva minute. Cei în drept au obligația să-i instruiască temeinic pe acești taxatori pentru a nu abuza. • Pavel Pascu de pe str. Arany Janos nr. 21 din Cluj ne-a relatat, că în ziua de 21 Iunie unei femei care trecea prin Piața Libertății, i s-a făcut rău. Trecătorii i-au sărit, în ajutor. Unii au făcut apel la șoferul de pe autoturismul I-CJ-3784 să o transporte pe bolnavă la spital.. A refuzat pe motiv că nu-i plătește,, nimeni, benzina. Oare cum poate fi caracterizata o asemenea atitudine?. • Un oarecare Popescu ne scrie: „Pînă în prezent băile Someșeni, n-au fost încă deschise, deși se apropie sfirșitul lunii iunie. Poate că la 1 septembrie aceste băi vor fi închise“. în încheiere, semnatarul scrisorii „felicită“ întreprinderea balneo-climaterică pentru operativitate. • Un număr de șase salariați de la „Terapia“ înfierează pe această ,cale faptele— pe care ei le consideră huliganice — ale șoferului care a lucrat, în ziua de 17 iunie dimineața, pe autobuzul 31-CJ-457 a I.O.T.C. Cluj. Acesta a bătut un tînăr și era, gata să-l... „altoiască", pe încă un călător. Șoferul respectiv trebuie să știe că, în loc de decorații pentru asemenea acte de vitejie, se poate pomeni cu surprize cu totul neplăcute. ” Iosif Kelemen, fost salariat la fabrica de confecții „Flacăra“ din Cluj, a încercat să fure un costum de haine de la magazinul de prezentare al întreprinderii. Prins asupra faptului a fost trimis în judecată și condamnat la un an și șase luni închisoare. • Pentru nerespectarea regulilor de prevenire a incendiilor, magazionerul Ioan Gligor de la Depoul, C.F.R. din Turda a fost amendat contravențional. El nu folosea corect instalațiile de iluminat. Oameni buni, lasați-ma in pace! Să tot fie vreo 6 ani de cînd Thanatos mi-a încheiat socotelile pe Geea și m-a transferat in împărăția lui . Hades. Dar ce transfer? Nu cum se obișnuiește la Prefabricate. Azi te duci și mîine sau mai tirziu, vii înapoi. Adio! Ai încăput în luntrea lui. Charon, întoarcere nu mai există! Tot de atunci credeam că am dispărut în Lethe. Dar nu a fost așa, deși la despărțire, pămintenii mi-au făcut o urare scrisă negru pe... cruțe: „Dormim pace“... Aș dormi eu, dar, deocamdată, n-am relații cu Hypnos., Sunt detașat, la alt sector, Și-apoi...pâmîntenii,ăștia...nur mă_. uită,, domnule! Chiar ieri, cînd a venit Hermes cu corespondența, mi-am auzit numele,strigat. Credeam,că e mina lui, Eros la mijloc. Dar... era a tovarășilor de la Clinica medicală III din Cluj. Am semnat de primire, că așa e la noi: evidență strictă și răspundere! Altfel am risca să pățim ca Ioan Deji de la Șantierul 506 Turda. Omul trebuia să primească, conform mandatului poștal, nr. 3939 din 20 XII 1971, 250 lei și apoi cu mandatul 770 din 11 I 1972, 68 lei, sume care nici astăzi nu i-au parvenit! Să fi încurcat Hermes lucrurile în așa măsură și atunci să vezi cum intra Nemesis pe rol ! Și cum spuneam, mi-am luat cartea poștală și am citit-o. M-a revoltat de-a dreptul, deși, fie vorba între noi, nu-i pot acuza de impolitețe pe tovarășii de la Clinica medicală III. Spre edificare, redau textual, rîndurile care mi le-au adresat: „Stimate tovarășe, vă rugăm să vă prezentați la controlul pentru examenul clinic și analize de laborator la ambulanța Clinicii medicale III, în una din zilele de luni, miercuri și vineri, orele 7—9. a lunii iunie 1972“. Ce glumă stupidă ! Să mă prezint. Ușor de zis. Dar cine se încumetă să-i încerce vigilența lui Cerber? Măcar dacă ar fi și el de la paza contractuală. Că la Turda, în plin centru, magazinul de încălțăminte al cooperativei „Unirea“, cu toată paza, a fost devastat. La noi, așa ceva, e imposibil. De ciudă că am fost deranjat, era cît pe aici să-i reclam pe cei de la clinică lui Aesculapus. Doar el este șeful lor. M-am răspîndit însă. Dacă și reclamația mea va avea soarta unor cereri pe care locatarii le adresează I.L.L., pentru te miri ce reparații, atunci... mai bine m-am lăsat păgubaș. Totuși, pînă la urmă, am alcătuit o misivă. Nu în pauza de masă. Că la noi nu ține să mergi la cafea în pauză și în timpul serviciului, să mănînci. Nu! Am făcut-o în timpul liber. I-am încredințat-o lui Hermes și abia după ce a plecat el, mi-am dat seama ce misiune grea o să aibe. Nu de asta, dar l-am rugat să se abată puțin de la rută. Să treacă și prin Turda, pe la ai mei. Am uitat de gropile de pe strada Argeșului, de lipsa becurilor de pe strada Eminescu, de podețul care abia se ține pe picioare, de... Mai bine îi trimeteam pe Hecatonbeim. Cu sutele lor de brațe, în cîteva zile, ar putea pune totul la punct. Că ei nu lucrează în regie. Dar ce să o mai lungesc. Am făcut-o, am făcut-o. Măcar de ar ține pămintenii cont de rugămintea mea. Să mă lase o dată în pace. Aici unde sunt nu mai am nevoie nici de pensie, nici de îngrijire medicală, nici de revizii, controale și supercontroale. Am nevoie de liniște. De liniștea pe care mi-au făgăduit-o cînd m-am despărțit de ei. Și cu asta, salutăm de la acela care a fost B. V. de pe strada I. C. Frimu, nr. 8 din Turda. Pentru conformitate Ion CORDOȘ