Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)
1972-12-07 / 8109. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Spectacol și spectatori-artă și sociologie (III) SCENA ȘI PRESA VEDETELE ȘI PUBLICUL Cine este cel mai în măsură să informeze spectatorii asupra spectacolelor și interpreților, dramaturgilor și compozitorilor, regizorilor și dirijorilor, asupra realizărilor și asupra intențiilor viitoare ale teatrului (liric ori de proză) și Filarmonicii. Cine, deci, face în primul rînd publicitatea și trezește interesul spectatorilor? Răspunsul este pe cit de simplu, pe atît de întemeiat: teatrul și opera și Filarmonica cu un cuvînt, SCENA respectivă. Unii artiști și unii conducători de instituții de artă au convingerea că această obligație revine în special aliatului lor firesc, PRESA. Convingerea este pe cit de falsă, pe atît de dăunătoare unei bune prospectări, informări și influențări a publicului. Vom începe argumentația prin a enunța un adevăr rostit de toți marii oameni de teatru: cea mai bună publicitate este un spectacol bun. Autorii acestei afirmații n-au făcut-o din lenea de a gindi, ci cunoscînd psihologia publicului, știind că cel mai adesea impresia spectatorului, împărtășită unui prieten, influențează mai mult decit o cronică de specialitate. In al doilea rînd, cine altcineva decit instituția respectivă cunoaște mai bine eforturile depuse, succesele și eșecurile (pe care publicitatea trebuie să le evite, nu?), intențiile și șansele, talentele încă neafirmate? Cine, dacă nu teatrul, opera și filarmonica, au obligația de a pune în valoare toate calitățile angajaților lor? Cine, dacă nu producătorul, trebuie să facă publicitate respectivului produs, pentru a valorifica la maximum efortul moral și financiar investit în el? In sfirșit, instituțiile de spectacol au drept menire educația estetică și morală a publicului, misiune complexă, ale cărei mijloace de realizare încep cu aspectul exterior al clădirii și ținuta personalului de sală, continuă cu alegerea interpreților și repertoriului etc. și se încheie cu propria popularizare a instituției. Dar presa? Presa are o multitudine de obligații față de cititorii săi, care sunt și spectatori, dar nu în totalitatea lor. Presa are obligația de a forma și informa opinia publică (dar nu de a o malforma și dezinforma), de a contribui, prin forța sa de influențare, la realizarea politicii partidului și statului nostru. In această multitudine de obligații, un capitol îl constituie educația estetică și etică a publicului, prin variate mijloace gazetărești — dintre care cele mai eficiente sunt informația (în sens larg), cronica de specialitate, dezbaterile criticilor, opiniile cititorilor. O precizare se impune: presa are obligații față de cititori, față de educația lor estetică, nu — în primul rînd — față de una sau alta dintre instituțiile de spectacol. In schimb, scena și presa (și nu numai ele) se întîlnesc în obligațiile lor comune de a face educație estetică — și sub acest aspect, colaborarea lor nu este numai necesară, ci inevitabilă.. Este adevărat că mulți conducători de întreprinderi și instituții s-au obișnuit să ignore obligațiile față de public, sau față de cumpărător, sau față de partener, iar colaborarea s-o înțeleagă drept ajutor. Așa se face că, in unele ședințe, am văzut directori, ingineri șefi etc., care încercau să scuze neîndeplinirea obligațiilor de serviciu prin lipsa ... ajutorului cuiva. Or. ajutorul este benevol, nicidecum obligatoriu. De aceea, e bine ca și relația scenă — presă să nu fie văzută prin prisma „ajutorului”1, ci a obligațiilor specifice fiecăreia față de public și a colaborării inevitabile. La amintita consfătuire, directorul unei instituții de spectacol se plîngea că presa locală nu se ocupă suficient de instituția respectivă. Ei bine, numai semnatarul acestor rînduri a scris cinci articole și cîteva informații operative — avînd ca mobil ... o singură premieră și cîteva intenții! Cititorii își mai pot aminti cu cît entuziasm și sinceră simpatie a relatat ziarul nostru toate succesele instituțiilor de spectacol clujean (inclusiv ale Teatrului de Stat din Turda) în turneele lor la București și în străinătate. Dar presa trebuie să răspundă și celeilalte obligații: de a face o selecție critică în inevitabila sa publicitate. Ceea ce nu este destul de bine înțeles. Numai așa se poate explica faptul că o actriță, într-o ședință, mi-a cerut ca, atunci cînd un spectacol este slab interpretat, să scriu în așa fel cronica dramatică, încît publicul să nu înțeleagă adevărul. Regret — dar nu se poate. Unde este respectul față de cititori, față de noi înșine. în ultimă instanță nu putem glumi cu prestigiul ziarului, cu misiunea încredințată presei de partid. La consfătuire s-a mai discutat despre funcția estetică, dar mai ales socială și publicitară a vedetelor, subliniindu-se pe drept cuvînt necesitatea de a se oferi publicului VEDETELE de care are nevoie. Intr-adevăr, Clujul este in fericita situație de a avea un foarte mare număr de interpreți valoroși, reale sau virtuale vedete. Firește, vedetele se nasc numai și numai pe scenă sau pe podiumul de concert, prin mari creații. Operele, teatrele și filarmonica au cîțiva interpreți de mare talent, ale câror nume pe afiș este o garanție pentru spectator. Ce-i drept, numărul vedetelor reale este mai mic decit al vedetelor virtuale — pe care numai instituțiile respective se pot impune, și numai prin roluri mari. Spun roluri mari, nu roluri bine jucate, personaje sau partituri celebre, cărora publicul le va asocia întotdeauna numele interpretului. (Este adevărat, există și vedete ale rolurilor mici: americanii acordă un Oscar pentru cel mai bun rol episodic ...) Este de înțeles ce mare responsabilitate revine regizorilor în alegerea interpreților, în valorificarea integrală a vocației fiecăruia. Ceea ce nu s-a intimplat întotdeauna. Firește, și presa poate cultiva vedetele, dar numai dacă acestea există (reale, nu potențiale) — o vedetă inventată de presă, dar inexistentă pe scenă, nu e nimic, decît compromitere. Opera Română, spre exemplu, are o foarte valoroasă garnitură de cîntăreți tineri; am fi vrut să le vedem numele pe afișe cu litere de-o șchioapă, panouri cu fotografiile lor, am fi vrut să le vedem în concerte speciale pentru tineret.... Vedetele Naționalului am fi vrut să le vedem întreținîndu-se cu publicul la avanpremiere, sau la întîlniri cu tinerii, sau cu numele altfel scrise pe afiș și în caieteleprogram ș.a.m.d. Și, mai ales, am fi vrut în ultimele stagiuni să le putem aplauda în cîteva creații mari, care să le justifice scrierea numelui pe afiș cu cea mai mare literă. Dar, despre mijloacele de publicitate, în special despre AFIȘ— în numărul viitor — o anchetă cu Vasile Pop-Silaghi, Alexandru Cristea, Szabó Vasile și Octavian Bour. Ilie CALIAN Expunere Zilele trecute, Comisia de femei de pe lângă I.O.T.C. a organizat o interesantă manifestare închinată aniversării Republicii. Peste 200 de femei au urmărit expunerea prof. univ. Călina Mare „Realizările Republicii în ultimul sfert de veac și afirmarea femeii“. colimator ADRESĂ NU-I NICI ÎNTR-UN CAZ „Tov. (trec intenționat peste nume), str. (nu interesează) sînteți obligată a vă prezenta în data de 7—9—16— 18 zilnic între orele 7—9 iar sîmbăta.........? la Policlinica Nr. (?), camera 32 pentru examen oncologic. în caz de neprezentare se va dresa proces verbal de sancționare conform H.C.M. 2506/1969, cu amendă de la 150—300 Lei“. Urmează o ștampilă. Semnătura, titulatura unității expediante, Joc! Trebuie să-ți omori ochii descifrînd ștampila ca să afli că e vorba de Policlinica numărul 1. Ce ați zice dacă vi s-ar inmîna o asemenea adresă? Ați crede fie că e vorba de o glumă, fie că revista de Rebus și-a schimba profilul și un joc de cuvinte încrucișate, se ocupă cu ghicitul la domiciliu. Cei care in școală au fost mai slabi la limbă ar putea să creadă că fostul lor profesor se ține de șotii și le-a trimis un test să se convingă dacă intre timp au mai progresat. Și încă ce test! Cred că ați reținut. ..în data (deși e vorba de date) 7— 9—16—18, zilnic (insă în care lună? Și apoi, dacă e în data de 7, 9. 16, 18 nu poate fi zilnic), între orele 7—9 iar sîmbăta (cînd, trebuie ghicit) Policlinica Nr. (care număr și de ce numărul cu n mare, de ce cel cu I mare etc. etc. etc.). Deci, dacă nu-i glumă, e redus, dacă nu-i redus e test. Adresă nu poate fi nici într-un caz. Ar fi prea de Tot. De ce tot cu t mare. Așa, ca să vă pun și eu la încercare. I. CONSTANTINESCU BREDDDHE! măruntă . La redacție a sosit o propunere pentru I.O.T.C. Mai mulți studenți ai Facultății de studii economice roagă conducerea acestei întreprinderi să creeze încă o stație pe linia nr. 10 de autobuze, undeva în apropiere de facultatea lor. Actuala stație este la o distanță destul de mare de facultate. Sperăm că propunerea aceasta va fi analizată și soluționată. • Cu numai cîteva zile în urmă, unele străzi din apropierea centrului Clujului nu prea străluceau de curățenie. In ultimele zile, situația pare mult schimbată în bine, lucru care nu poate decît să ne bucure. • Microcentrala din str. Craiova nr. 28—30 asigură încălzirea și apa caldă și pentru blocurile din str. Decebăl nr. 12—14. In această toamnă, comitetul Asociației locatarilor din blocul de pe Str. Craiova a luat inițiativa realizării de economii. In acest scop au dispus ca fochiștii să încălzească apa numai pînâ la temperatura de 45—50 grade, inițiativa n-ar fi rea dacă nu s-ar* pringe locatarii de pe str. Decebal nr. 1ă—14 la care apa ajunge doar la o temperatură de 12—20 grade. Așa stînd lucrurile, ar fi bine ca I.L.L. să verifice care este adevărata situație și să ia măsuri in consecință. • Există în Cluj un cetățean. Se numește Gh. Biji. Pentru a o spiona pe fosta concubină s-a cățărat pe burlanele unui bloc pină la etajul Șapte. Pentru marea lui „temeritate“ a fost amendat contravențional. Dar putea să fie și altfel sancționat pentru o asemenea nebunie. Din dorința și inițiativa câtorva studenți ai secției profesori de muzică, îndrumați de lector univ. Constantin Rîpă, la Conservatorul „G. Dima“ există din 1970 formația corală de muzică contemporană „Antifonia”. In pragul concertului de joi, am solicitat conducătorului formației: Constantin RÎPĂ, o discuție legată de activitatea de pină acum. — Formația „Antifonia“ are, oarecum, o existență aparte. Fiind alcătuită in exclusivitate din studenți, componența ei se schimbă de la an la an. Ce efect are aceasta asupra activității artistice a corului? — Prin specificul muzicii pe care o interpretăm, se ivesc multiple dificultăți. Desigur că pentru a le învinge, este nevoie de o perioadă destul de mare, pe care însă membrii formației nu o pot acoperi (mă refer la studenții viitori absolvenți) Consecința directă este repertoriul relativ restrîns. — Cum vă selecționați interpreții? — Selecționarea depinde de două criterii de bază: dotare muzicală și o bună deprindere in cititul muzical, iar apoi calitatea vocii: o voce clară, stabilă, fără un timbru specific, prea colorat. — Majorității coriștilor le sînteți cadru didactic. Ce rezultate deosebite credeți că adaugă munca în formația activității lor profesionale? — Și după declarațiile absolvenților care ne-au părăsit, munca în corul „Antifonia“ le-a dat în primul rînd o mare lejeritate de intonație a celor mai dificile texte muzicale. — Pe cine servește formația dv., compozitorul, interpreții sau publicul — și cum? — Sigur, am dori să-i putem servi pe toți. Este de datoria noastră să dăm publi c mNCRONICA Rului ceea ce s-a scris valoros de către compozitorii contemporani. Marile instituții artistice (Filarmonica, operele) nu pot reda tot repertoriul. Noi ne adresăm, în egală măsură, oricărui gen de public, dar mai ales aceluia lipsit de prejudecăți față de noțiunea de „muzică modernă“; muzică, ce consider că nu se adresează sincer, direct, sugestiv. O muzică ce poate fi acceptată și înțeleasă fără dificultăți. Ceea ce poate deranja este lipsa de obișnuință cu ceea ce pare „ostentație“ sau „obstinație“. — Ca o primă cunoștință, înainte de concert, vă rugăm să prezentați cîteva dintre cele mai interesante lucrări ce Ie aveți in momentul de față in repertoriu. — Lucrarea compozitorului clujean Dan Voiculescu, ,,Omagiu lui Blaga“, conține mai cu seamă acel lirism adinc și bine realizat, specific compozitorului. Textul ei cuprinde titluri de poezii sau de cicluri ale lui Blaga, integrate muzical in secțiuni contrastante ca expresivitate și tehnică de scriitură. „Aforisme de Heraclit“ de Ștefan Niculescu este lucrarea cea mai „modernă“. A pus probleme cu totul specifice de interpretare, fiind scrisă pentru 20 de voci, fiecărui corist revenindu-i o partidă. De la un aforism la altul se schimbă și tehnica de compoziție. Din lucrările maestrului Sigismund Toduță am ales piesa „Colo joșu“. Pe construcția de multiple pedale disonante, melodia simplă a colindului apare într-un efect sonor și emoțional deosebit. — Amintiți-ne cîteva momente din activitatea concertistică de pină acum. — Suntem o formație modestă, ce abia iși croiește drum. Și succesele noastre, deci, nu sunt din cele de formidabil ecou. Pe lingă concerte clujene, ocazionale sau nu, am cîntat și în alte orașe. Peste tot am fost primiți mai ales cu uimire. O amintire deosebită ne-au lăsat-o ascultătorii brașoveni, care ne-au primit cu entuziasm. — Tradiționala întrebare de încheiere: planuri de viitor? — Cu toate greutățile pe care le avem vom încerca să ne cucerim un loc. Pentru a pune punct discuției noastre, voi invita, în numele corului „Antifonia” pe toți cei ce așteaptă prilejul de a lua contact cu arta contemporană, la concertul ce va avea loc joi, 7 decembrie ora, 20, la Muzeul de artă. Rodiță POPESCU MUZICĂ CORALĂ CONTEMPORANĂ CU FORMAȚIA „ANTIFONIA" Viitorii matematicieni Tribuna nr. 49 (833) Interviul cu Mihail Burlacu, secretar cu probleme de propagandă al Comitetului județean Botoșani al P.C.R. deschide numărul de azi al revistei Tribuna. Critica e susținută de Victor Felea care semnează: In memoriam Victor Eftimiu, recenzia la cartea de poeme a Anei Blandiana. Octombrie, noiembrie, decembrie: Nicolae Prelipceanu se ocupă de cărțile poeților Marius Robescu. Clar și singurătate: Ion Murgeanu Datoria, Lucian Valea întoarcerea lui Don Quijote, Kantar Lajos semnează Poezie agresivă? Ion Pop publică partea a doua a studiului despre Ion Gheorghe, Mihai din povestirea Natură moartă cu un bătrân, Eugen Zehan un fragment de roman. Rocadă, Alexandru Căprariu și Mircea Curticeanu dau publicării corespondența dintre Lucian Blaga și Ion Breazu, Nicolae Prelipceanu semnează un interviu cu Corneliu Ștefanache, Ion Cocora scrie despre Doua premiere la Timișoara, Mircea Țoca despre Jurnalul unui geniu, Radu Penciulescu cîteva Note de regizor. Aureliu Manea — Acțiunea — noapte și lumină. Ilie Călian semnează un interviu foarte interesant cu Radomir Eliska, Iustin Cernea scrie dspre Drum in penumbră, Dumitru V. Firoiu continuă S-au gîndit la Republică și au luptat pentru ea (IV), O. Fodor, despre o Sesiune științifică la I.M.F. Cluj, Ion Marcea recenzează Trei cărți de psihologie, Bogdan Stugren, pornind de la Știința și filosofia informației scrie despre Universul informațional: Constantin Zărnescu semnează un amplu articol intitulat Henri Coandă. V. Anania continuă Legendele Hawaiului (Alpha II), Viorel Cacoveanu susține rubrica Sport iar Teofil Răchițeanu Cenaclul Asociației Scriitorilor. Cronica infracțiunii — Priza de apă fatală semnată de Dan Rebreanu și Lt. col. Tuliu Olteanu. Poșta redacției (proză) de Dan Rebreanu. Ultima pagină cuprinde o prezentare și versuri de Delmira Agostini semnate de A. E. Baconsky. D. ȘTEFAN calendar 7 DECEMBRIE ROMÂNIA: 1884 — S-a născut Petru Groza, patriot de seamă, eminent om de stat (m. 1958). CUBA. 1896 — A murit Antonio Maceo, erou național: „Zi națională de doliu în memoria eroilor“. R. P. UNGARĂ — „Ziua presei“. 1. CV 9,00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9,05 — România în lume. 9,35 — O viață pentru o idee: Anghel Saligny. 10,00 — Curs de limba rusă — secția 31-a. 10,30 — De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. O privire în lumea insectelor. 10,60 — Teleobiectiv. 11,10 — Telecinemateca: „Hoții de biciclete". 12,30 — Variațiuni pe muzică de Haydn. 12,50 — Telejurnal. 16,00—17,00 — Teleșcoală. Geografia României (anul IV liceu). Dunărea. — Biologie — Planta în natură — film didactic. — Economie politică — Construcții. 17,30 — Emisiune în limba maghiară. 18,30 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 — Cronica literară. 19,00 — Satul contemporan. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20,10 — Comentariu la 40 steme — Județul Olt. 20,30 — Studioul de poezie al T.V. prezintă spectacolul literarmuzical coregrafic: „La porțile dorului“ *— partea a II-a. 21,30 — Pagini de umor: Retrospectivă Walt Disney. 21,50 — Tinerii despre ei înșiși. 22,30 — „24 de ore“, radio Programul Studioului Cluj JOI, 7 decembrie, 20,00 — Actualitatea sonoră — ediție de știri, note și reportaje la zi # 20,15 —■ Interludiu melodic • 20,20 — Forum 25 — în cinstea aniversării Republicii 9 20,30 — Unda preferințelor —muzică ușoară la cererea ascultătorilor 9 21,00 — Glose lirice: Heinrich Heine 9 21,10 — Universitaria. In cuprins: itinerar fotografic, practica profesională în program de învățămînt, superior agronomic, rubrica „Curier“, moment muzical 9 21,30 — Din creația corală a compozitorilor clujeni 9 21,45 — Agenda științifică: Medicamentul — prieten sau dușman? Masă rotundă. Participă prof. univ. dr. Șt. Hărăguș, prof. V. Arieșeanu și prof. dr. Constantinescu , 22,00 — Compozitorul — poet al sunetelor: G. Enescu (II). VINERI, 8 decembrie, 7,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd rubricile „Semafor“, „Album cultural“, „Copiii povestind copiilor“, buletinul meteorologic, sport, teatru Teatrul National Cluj (19,30): GAIȚELE. Teatrul de păpuși (10,00): POVESTIRILE LUX BENEDEK ELEK (în limba maghiară). Opera Opera Maghiară de Stat (19,30): TÂRGUL DE FETE gust; DOAMNA ȘI VAGABONDUL, film american (11; 13; 15: 17); ODISEEA GENERALULUI JOSE, film cubanez (ora 19) —Timpuri noi: TOAMNA CHEYENNILOR, cinemascop, seriile I și II, film american (8; 11; 14; 17; 20) — Muncitoresc; FERMA DIN ARIZONA, cinemascop, film american, seriile I și II orele 11; 14; 17: 20 — Steaua roșie. muzee * concerte Conservatorul de muzică „G. Dima“ Cluj, sala festivă, ora 20. Concert de muzică contemporană. Formația „ANTIFONIA“. Dirijor: CONSTANTIN RÎPĂ. In program: Voiculescu, Terényi, Ștoiculescu, C. Rîpă, Hindemith, Poulenc. UNIVERSITATEA POPULARĂ CLUJ Azi, 7 decembrie, ora 18, în sala mică a Casei Universitarilor, ciclul: „Obiceiuri și tradiții folclorice transilvănene“. Expunerea: OBICEIURI AGRARE DIN TRANSILVANIA. Expune, cu exemplificări: Maria Bocșe, cercetător științific, Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, deschis miercuri, joi, vineri și sîmbătă, orele 11—18, duminică, orele 11—19, luni și marți închis • Muzeul de istorie al Transilvaniei, str. Emil Isac nr. 2, deschis zilnic, între orele 9—13, marți și vineri și între orele 17—19,30, duminică între orele 9—14. Luni închis. Același orar și pentru Colecția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28 9 Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, orele 11—18, luni închis. • Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, orele 9— 13 # Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, zilnic între orele 12—19 0 Muzeu) botanic, strada Republicii nr. 42, deschis zilnic vizitatorilor de la orele 9—13,00 , iar Grădina și Complexul de sere de la orele 9—17,00 zilnic. filme SECERĂ VINTUL SĂLBATIC, film american (8; 11,14; 17, 20)— Republica; SĂGEATA CĂPITANULUI ION, film românesc (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Victoria; BALADA LUI CARLE HOGUE, film american (8; 10,30; 13; 15,30; 18; 20,30) — Arta; DACĂ E MARȚI, E BELGIA, film american (9; 11; 13, 15; 17: 19: 21 — 23 Au I Joi, 7 decembrie 1972, ora 19, va avea loc 1 conferința in limba română la M . 1 DE EDUCAȚIE 1 SANITARĂ CLUJ S== din strada 30 Decembrie nr. 6, cu tema: 1 PROFILAXIA ȘI TRATAMENTUL BOLILOR | VEZICII BILIARE. 1 1 0 Va. conferenția dr. Zoe Preda, medic primar. După conferință vor urma întrebări și răspunsuri, gj film sanitar și documentar. Intrarea liberă. g (7523) 1 I I ! Ili nttînniuiiiiiannmiiiiannniuiiipuiiiiiimianiiiuntr IRIC-CENTRUL OI CISIRIBUfif URBAN CLUJ aduce la cunoștința consumatorilor că în vederea efectuării unor lucrări importante va întrerupe furnizarea energiei electrice după cum urmează: Strada Calea Turzii de la strada Vulcan pînâ la capăt precum și străzile învecinate, începînd cu data de 8 decembrie 1972, pîna la 31 decembrie 1972, zilnic intre orele 8—16. (7530) SECȚIA DRUMURI ȘI BORURI CLUJ Str. Budai Nagy Antal nr. 144, telefon 218-77 5 angajează 5 § § 1 prin transfer sau Oficiul forței de muncă. I • MERCEOLOG. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute în Legegea nr. 12/1971. Condiții de salarizare — conform 5 H.C.M. 914/1968. Informații, la sediul unității. 5 (7528) § SECTORULUI METEOROLOGIE ȘI HIDROLOGIE CLUJ str. Vinătorului nr. 17. telefon 21883 angajează: • INGINER ELECTROMECANIC pentru funcția de șef birou tehnic • MECANIC pentru motoare Diesel • TRACTORIST RUTIERIST • CONDUCĂTOR AUTO • ELECTRICIAN AUTO plus întreținere rețea electrică. Condiții de angajare conform Legii nr. 12/1971. (7386) mtm ÎNTREPRINDEREA COMUNALA CLUJ Bulevardul Lenin nr. 79, telefon 1-10-12 angajează, prin concurs sau transfer, următorul personal: • ȘEF SERVICIU APROVIZIONARE • MAISTRU LA SECȚIA APA-CANAL • INGINER SAU INGINER PRINCIPAL, la secția gaz • INGINER sau INGINER PRINCIPAL la stația de tratare a apei din Gilău. 9 MAISTRU PRINCIPAL la stația de tratare a apei din Gilău . 2 TEHNICIENI la stația de tratare a apei din Gilău. Condiții de angajare conform Legii nr. 12/1971 iar salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Concursul va avea loc la data de 15 decembrie 1972, ora 8. Informații la sediul întreprinderii, zilnic între orele 7-15. (7518) C.P.L. GHERLA Str. Clujului nr. 7 angajează de urgență: • 2 FOCHIȘTI AUTORIZAȚI gradul II. Angajarea se face prin transfer sau Oficiul forței de muncă. Cei interesați se pot adresa zilnic între orele 7-15 la Serviciul personal învățămînt, telefon 118 interior 113. încadrarea și salarizarea se va face in conformitate cu Legea nr. 12/1971 și H.C.M. 1914/1968. (7520) I ■ R ■ B ■ ■ SI n WM* «H !« «fl m ** B> ns m »? m m. «r » sm wn — - I I.A.P. „ViTADlllCI” CLUJ | cu sediul în Cluj str. 30 Decembrie nr. 18 , angajează, prin transfer sau Oficiul forței de muncă: • 1 TINICHIGIU • 1 VITRIMIER-DECORATOR (bărbat) • 1 TIMPLAR • 1 ȘOFER • 2 PRIMITORI DISTRIBUITORI MĂRFURI (bărbați) • PRIMITORI DISTRIBUITORI PE MOTO-SCUTER. Angajarea se face în condițiile Legii nr. 12/1971, iar salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Sa aibă domiciliul stabil în municipiul Cluj sau in comunele apropiate. Relații suplimentare — Ia Biroul personal al întreprinderii, zilnic între orele 12-15. (7502) ȘANTIERUL I.P.C.J. CLUJ Str. Horticultorilor nr. 5 telefon 2-12-75 angajează: INGINERI TEHNICIENI CONSTRUCTORI MERCEOLOGI. (7389) -1 i II II1 ft 1