Familia, 1871 (Anul 7, nr. 1-52)
1871-09-26 / nr. 39
458 din’a st. Dochii, homonima cuDakia séu Dacia, pe care elu a ilustrat’o prin balad’a „Dochi’a séu Traian’a.“ Părintele lui Greorgiu, care după moartea sociei sale a intratu in tagma calugaresca cu nume de Leonu, barbatu invetiatu, apretiuindu o educatiune clasica pentru crescerea fii loru, s’a mutatu cu famili’a sa la Leopole in Gralitic a. Din etatea de 9 ani Greorgiu a urmatu acolo cursulu studieloru in limbeiu polona, latina si germana, si la 1804 l’a incheiatu la universitate , capetandu si gradulu de doctoru de filosofia. Dara totu deodata elu s’a aplicatu la specialitatea inginieriei civile, si in etate de 17 ani a capetatu diplom’a de ingineru si architectu. Internandu-se in Iași, elu s’a aplicatu in lucrările artei sale. O grea pătimire, urmata după friguri îndelungate, l’a indetoritu după consultulu doctorului Belter, a schimbă clim’a. Dreptu care in lun a aug. 1805 a caletoritu la Vien’a , unde a urmatu studiulu inalteloru matematice sub direcţiunea celebrului astronomu Burg, carele fu de Napoleonu I destinatu pentru calcululu tableloru lunarie , atâtu de folositorie navigatiunii. Dara aceste studie fura întrerupte de invasiunea francesiloru si batali’a de la Austerlitz, dusa a trei imperati, intre Napoleonu I, imperatulu Rusiei si alu Austriei. După restatornicirea pacei, Asachi a urmatu la Vien’a studiele matematice si pictur’a pana in an. 1808. In acea epoca Moldov’a eră ocupata de armat’a rusiana, si admiralulu Ciceagof, supracomandantele ei, prin interventiunea părintelui lui Asachi, a fostu propusu acestuia in corpulu ingineriloru postu cu gradulu de locotenentu, dara elu preferindu invetiatur’a clasica, in locu de a se inturna in tier’a sa, apurcesu laRom’a, unde s’a aplicatu la studiulu archeologiei si alu limbei italiane, in care a publicatu mai multe compuneri, intre cari si Sonetulu inseratu in diurnalulu oficiale „II Campodoglio“ nr. 144, după care societatea literaria de Rom’a l’a admisu de membru estraordinariu. La an. 1812, candu Napoleonu I a intreprinsu a sa mare espeditiune in Rusi’a, generalulu Miollis comandantulu garnisoanei francese din Rom’a, a indemnatu pe Asachi a se inturna in Moldov’a, unde, după ducerea sa, armat’a francesa avea din Rusi’a se treca spre a restatornici imperiulu anticu alu Daciei* Asta idea a electrisatu pe Asachi, dara cu internarea sa la Iasi a audîtu despre memorabil’a catastrofa in Rusi’a, si in locu de francesi a aflatu pe principele Scarlatu Calimachi, cungiuratu de o ceata de fanarioți, cari in mandri’a loru despretiuiau totu simtiementulu de nationalitate romana, si Asachi se vediu strainu in patri’a sa. Tóate deregatoriele erau cuprinse de greci. Pe un’a numai nu poteau pune man’a, adeca, pe aceea a hotărniciei de mosîe împresurate , si care cereau nu numai cunoscinti’a limbei romane, ci inca si descifrarea vechiloru documinte. Asachi se folosi de asta impregiurare spre a espune nevoi’a ca hotărnicii, chiar pentru alu loru propriu interesu, să aiba cunoscintie geodesice. O asemenea propunere s’a adoptatu , si Asachi fu numitu la 1813 profesoru sciintiei teoretico-practice alu artei de ingineriu. Spre astu scopu, cu toata greutatea termineloru technice, elu a compusu cea antâia data in limba romana unu cursu de matematica, algebra si geometria. La 1817 Asachi a organisatu pe a sa cheltuéla unu teatru de societate in salonulu hatmanului Costache Grhica. Revolutiunea greceasca din an. 1821, care s’a fostu nascutu in Moldov’a, se făcu loganulu libertății eline, unde se formase combatenti, cari se respandira preste toata Turci’a, si cruciîmile făptuite de cetele greciloru numiți eteristi, a ocasionatu emigrarea acelei mai mari parti din locuitori. Asachi de asemenea a urmatu acestui povoiu si s’a refugitu in Basarabi’a. După ce Turci’a prin congresulu de la Laibach s’a autorisatu a intrena rescel’a grecesca, aici propuse, incâtu asta tiera a fostu loganulu renascerii eline. Partea a numitu de domnitoriu pe Ioanu Sandru Sturza, carele chiamă pe Asachi si lu rendui agentu diplomaticu alu Moldovei la curtea de Vien’a. In cursu de 5 ani alu petrecerii sale in acea capitala, elu avu norocirea a descoperi in mai multe orasie ale Gralitiei, chrisove de ale Domniloru Moldovei, pe cari mitropolitulu Dorofteiu in an. 1687 le-a fostu luatu cu sine in Polonia, unde se refugise in cursulu resbelului regelui polonu Ioanu Sobieschi. La asta ocasiune Asachi a avutu norocire de a cumperă documinte originale , cari adeveriau că călugării greci ai monastirii Trei ierarchi si-au fostu apropriatu de o suta cinci-dieci ani veniturile a loru trei mosîe, care principele Vasilie Lupu a fostu daruitu academiei de elu fondata in cuprinsulu acelei monastiri, de asemenea de elu făcută. Asachi, in a sa insusîme de referendariu seu directoriu alu scóleloru, a deschisu unu procesu calugariloru greci, care durase pana in 27 martie 1846, incâtu după