Familia, 1874 (Anul 10, nr. 1-51)

1874-03-31 / nr. 13

BUDAPESTA 31 Martiu. O a a\~/£'\. Va esî Domineca. Nr. 13. Anulu X. Pretiulu pe unu anu 10 fl. 12 Aprile. Redact.: strad’a iernei nr. 1. 1874. Pentru Romani’a 2 galbeni, jjjjj Dumnedieulu nostru. Cu Sarmatulu si Magiarulu, Candu Eternulu se scolâ. audati-lu că e mare, Dumnedieu! Ce-a pazitu cu mana tare, Pe Romanu, poporulu seu. Elu din veci ni-a fostu Părinte, Si stapanu; Nici de asta-di­­nainte N’a se uite pe Romanu. Mare e a lui potere, Si va fi, Si de câte ori vomu cere Se ne-ajute, va vini. Avemu secuii mărturia, C’alu seu scutu, Aperandu-ne ’n urgia, Printre valuri ne-a trecutu. Candu veniau glote barbare Peste noi, Dumnedieulu nostru mare Ni da bratie de eroi. Turculu, Lesiulu si Tatarulu Tremură, Laudati-lu, că e mare, Dumnedieu! Ce-a pazitu cu mana tare, Pe Romanu, poporulu seu. Elu ni-a scrisu pe sant’a-i cruce: „Biruiţi! Si ori unde ve veti duce, Laurii se grămădiţi!“ Si ne-a datu apoi cercării, S’aretămu, Că si ’n jugulu apesării, Alu seu nume­lu adorămu. Candu portamu in grea robia, Lantiulu greu; Noi credeamu in barbatîa, Si intr’alu nostru Dumnedieu. L’amu chiamatu sé ne redice, Si-a venitu; Si din lantiuri inimice Bratiele ne-a despletitu. I

Next