Familia, 1878 (Anul 14, nr. 1-98)
1878-01-15 / nr. 5
BUPA-PESTA 15 Ianuariu st. v. 27 Ianuariu st. n. Ya esî joi’a sihiminec’a. Redact.: strad’a Havas nr. 1. ■ ANXJLXJ XIV. 1878. Pretiulu pe unu anu 10 fl. 1 Pe V» de anu 5 fl.; pe % deti anu 2 fl. 70 cr. Pentru Romani’a 2 galbeni. CONSIDERATIUNI ASUPRA TIMPULUI SI SPACIULUI. III. Dar sie nu mesurâmu noi adânculu celu orribilu alu timpurilor numai cu aplicarea lor la spaciulu celu immensu alu universului, si la nenumeratele corpuri ceresci, ce sbera în largulu aceluia! Ni va ajunge cu abundantia, deca ne vom restringe si numai pe lângă comparatiunea cu obiectele cele mărginite ale globului terrestru. Spicuirea câtorva resultate mai marcabile, ce le-a raportatu studiele geologice, si în specialu cele paleontologice si archeologice, mai cu sema după descoperirile cele sensationale ale naturalistului Darwin (theoria despre descendintia seu selectiune) si ale geologului Lyel (despre anticitatea omului,) va ajunge de a ne uimi de anticitatea cea adânca a pământului peste totusi a omului în deosebi. Cea mai d’ântâiu atenţiune a scrutătorului s’a atrasu asupra făpturilor de mâni omenesci aflate sub diferitele strate ale suprafetiei pământului, precum sunt : instrumente, arme, vase, ornamente si alte asemene unelte, apoi a urmelor de nutrimentu, de locuintie si de schelete omenesci, cari de ce se aflau mai afundu sub pamântu acoperite de sedimente elementare, de ce erau însotîte de urme organice mai antice, — si de ce erau într’unu stadiu de petrificatiune mai perfecta, d’aceea se puteau consideră mai vechi. Esaminându-se acum mai de aprope si timpulu, în care s’au pututu asiedia si însîră unele pe altele stratele sedimentare, sub cari s’au aflatu acele obiecte, seu în cari au pututu ajunge processulu petrificatiunii, si combinându-se cu alte asemene momente decidetare, s’a pututu calculă aproximativii si etatea acelora, care înse a trecutu pre departe tare, foarte tare, er’a biblica a facerii. Asiă d. e, luându-se în calculare mușchii paladinosi de prin Dani’a, s’au aflatu unele în grossime până la 40 de urme, spre a cărei formare se recera la fia care urma a grossimei celu putînu un’a mia de ani, si asiă peste totu 40.000 ani, sub unu atare stratu s’a aflatu o secure de petra. La delt’a Nilului s’a socotitu, că grossimea nesipului, celu asiéza ap’a, la o suta de ani face unu stratu d’abiă de 2‘/2 policari; prin urmare o cărămidă arsa aflata în afundîmea stratului de 72 urme, ar trebui se aiba o etate celu putînu de 45.000 ani. Unu scheletu de omu din rass’a americana, aflatu sub stratulu din delt’a riului Missisipi, după calcululu lui Dawler trebue se aiba o etate celu putînu de 50,000 ani.