Familia, 1886 (Anul 22, nr. 1-52)
1886-11-23 / nr. 47
566 Cea mai frumoasa. • Vedi ilustrațiunea depe pagina 566 — Cine a fost? Dumnedeu știe. Fote că nici n’a esistat. A fost numai un vis poetic, un ideal al pictorului, care vise nici lui nu i s’a ivit aieve. Dar fiind că eră tot înaintea lui, a eternisat-o, s’o veita și alții și s’o admire. Nu i-a șciut numele. A subscris numai aceste vorbe: »Cea mai frumosă!« I. H. Literatură si arte. Scrii literare si artistice. Dl V. A. Urechia a cetit in şedinţa din vinerea trecută a Academiei Române un memoriu asupra mai multor documente necunoscute încă, relativ la istoria ţăranului român; totodată a comunicat şi alt document relativ la Miron Costin. — Dl C. Popovici a publicat la Cernăuţi un volum intitulat »Fântânele şi codicii dreptului bisericesc ortodox.« — Dl Sever Murisan, care a studiat pictura şi archeologia, in timpul din urmă in München, s’a numit profesor suplinitor la catedra de estetică şi istoria artelor la şcola de belearte din Iaşi. — Dl Negrescu din România, care işi urmeză studiile la şcola de belearte din Paris, secţia de architectură, a obţinut prima medalie. — Sculptorul Georgescu a terminat doue busturi, unul al lui C. Bostan şi altul al lui Manolache Costache, cari se vor pune in sala şedinţelor senatului României. Un călindar frumos. Librăria Socec et Teclu din Bucureşci a edat şi pe anul viitor un »Almanach literar ilustrat« precedat şi d’o parte calendaristică. Almanacul, menit pentru clasele mai culte, atât ca tecst, cât şi ca esecutare, este un product ce merită sprijinire. Scrieri reproduse şi publicate aici interaptă de unii din cei mai buni scriitori ai noştri, precum şi nişte portrete şi ilustaţiuni originale făcute cu gust, fac demna cartea aceasta de orice mesa de salon românesc. In ea cetim: Istoria Suferinței, novelă alegorică de Carmen Sylva, ce o reproducem in nul de astâdi; Luceaferul, poesie de Eminescu, publicată deja și in foaia nostra; Erna vine, poesie de V. Alecsandri, asemene publicată și ’n foaia nostră; mai găsim aforisme de Carmen Sylva, T. Maiorescu; novele de A. Chibici-Rovnean, E Baican, Ion Creanga, Ioan Slavici, D. R Rossetti, de la Vrancea; poesii de A. Vlahuța, Ascanio, N. Bălcescu, D. C. Olanescu, C. A. Rosetti, Duiliu Zamfirescu, Iacob Negruzzi, M. Gregoriadi Bonachi, I. Văcărescu; scrieri istorice de D. C. Olanescu, V. A. Ureche, B. P. Haşdeu. Cartea e înzestrată cu patru portrete: C. A. Rosetti, V. A. Urechie, Iacob Negruzzi şi Ioan Slavici, şi cu alte ilustraţiuni, dintre cari amintim statua lui Lazar, celelalte infăţoşeză diverse locuri din România. Se alătură charta poştelor, telegrafelor şi căilor ferate. Tot ce nu putem pricepe este, că ce caută in fruntea unui almanac literar »rasele ministeriale in România.« Preţul 3 lei. Biblioteca copiilor. Librăria Nicolae I. Ciurcu din Braşov a inceput să publice o întreprindere nouă sub titlul: »Biblioteca copiilor.« Scopul acestei biblioteci, ne spune anunţul, este de a deprinde pe micii şcolari a ceti o lectură frumosă şi alesă numai pentru ei. »Biblioteca copiilor« va cuprinde: istoricre morale, fabule, legende, basme şi poesii poporale alese din literatura română. Apare odată pe săptămână. Preţul unui numer va fi 2 cr. Două numere au şi apărut; primul conţine poesia »Peneş Curcanul« de V. Alecsandri, al doile »Talpa şi Ştefan Vodă« tradiţiune poporală de S. Fr. Marian, »Ţăranul şi pescarul« fabulă de C. Bălâcescu. Noi credem, că deci acesta întreprindere se numeşce »Biblioteca copiilor,« ar trebui să cuprindă lucruri potrivite anume pentru copii, nu ca aceste, din cari numai fabula din urmă e pentru copii. Un ţăran sculptor. Cetim in »Foaia Diecesană« din Caransebeş, că ţăranul român Nistor Bosioc din comuna Berlişce, cercul Iam, face pre frumoase sculpturi in lemn, incât pot fi admirate de orice artist in materia aceea. De curănd densul a făcut pentru biserica din Jurjova doue tronuri si trei uşi de la templu, numai sculptură in lemn. Lucrul ţăranului sculptor a mulţămit pe toţi, de aceea se recomandă şi altor comunităţi bisericeşci Şcola de bele-arte din Bucureşci. Mai multe tinere domnişore au depus la ministerul cultelor o petiţie prin care cer a li se îngădui şi lor admiterea in şcola de bele-arte de acolo. Când s’au deschis acestui sees toate şcolile noastre, scrie »Epoca,« nu înţelegem pentru ce i s’ar refuză şcola de bele-arte Şi cu toate aceste din septembre şi până azi, nu s’a dat nici un resultat acelei petiţii. Carte de scără. Dl Gavril Trifu, profesor preparandial in Zelau, a scos la lumină in Gherla o lucrare intitulată »Carte conducătoare« la propunerea calculării in şcola poporală, pentru învăţători şi preparandi. Broşura I. Materie de invăţământ a claselor I, II si III ale şcolei poporale. îndemnarea la lucrarea »aceasta a fost »voinţa autorului de a folosi ceva învăţământului poporal « In lucrare a observat autorul mersul din cartea conducătore a lui Kárpáti şi dr. V. Emericzy, dar şi esperinţele densului. » Cartea e întocmită după planul ministerial. Preţul 80 cr. In ediţiunea „Amicului Familiei“ in Gherla a apărut: »Probitatea in copilărie,« schiţă din sfera educaţiunii. După Ernest Legouvé, membru al academiei FAMILIA din partea societăţii Schröder in a cărei folos se dădu acesta piesă, Dna Wolter serbeza in radiu iubireu. Atunci se împlinesc 25 ani de când renumita tragediană păşi pentru prima dată pe scena de la Burgteatru. In cercurile teatrale au şi început pregătirile pentru acesta serbare. Tot in dilele aceste debuta la Burg cu succes dra Berta Hausner dela teatrul din Graz. Tinera artistă, ce are un organ frumos şi plăcut, isi câştigă indată simpatia publicului de aici şi atât jocul cel naiv şi graţios, cât şi aparinţa drăgălaşe făcură impresiune bună. Dra Hausner placa ca Eva in comedia lui Lindau »Ein Erfolg,« precum si ca Hariet in piesa »Schach dem König.« In teatrul »An der Wien« se dau cu succes operetele: »der Vice-admiral« de Mülöcker şi der »Hofnarr,« de Müller jun. In Carlteatru opereta »der Vagabund« de Zeller a ajuns a 40-a represintaţiune. Ce se ţine de aceste piese frumoase, cu atâte marşuri şi valsuri şi arii melodiose, o să revin mai tardiu. Atâta numai Ţie, că direcţiunea acestor teatre se întrece pe sine cu înscenarea cea briliantă a pieselor. Comicul Girardi atrage »an der Wien,« Knak in Carhteatru, inse ori intr’unul ori intr’altul, in ambele iti petreci bine in decurs de trei ore. O artistă â la Cumberland se presintâ asemene in dilele aceste înaintea publicului de aici. Densa se numesce Lucie de Gentry, o rusă francesită, işi îndeplini producţiunile sale cu siguritate mare. Cu deosebire dsora de Gentry escela in arta de a ghici şi ceti cugetele, asemene şi in aflarea obiectelor. Publicul o onoră cu o mulţime de aplause. Valeriu Russu. Anul XXII.