Federatiunea, februarie 1871 (Anul 4, nr. 8-18)

1871-02-26 / nr. 18

pest’a, Domineca, 26/14 februaria, 1871. tocminti’a Redactorului si Inflafi’a Redactiunm e in trat’a tragatoriului [Leeszutcza], Nr 5. ^fisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespunzi regulari ai „Federatiunii.Cirticii trainisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicui. Va esî Mercuria, Vineria si hominee’a. Predola de Prenumeratione. Pre trei lune . . . 3 fl. v. a-Pre siese lune. . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Bontani'» ; prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 1« „ = 16 „ „ ” 3 ~ 8 „ 8 „ „ Pentru Incertinul : 10 or. de linia, si 30 or. taes’a timbrare pentru fiesce-care pubiicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 25/13 fauru, 1871, pace seu reînnoirea perniciosului resbelu, acést’a este cestiunea fatala, carea preocupa in momentulu prezinte intrega Europ’a. E dreptu ck d’in tote porțile se telegrafeza, ck pacea ar’ fi asie dîcundu asecurata, fiindu ck Franci’a se va supune si trebue se se supună conditiuniloru de pace, propuse de nemți. Cu tote aceste inse in dîtele d’in urma se iviră nesce simfome, cari tradeza pre-si care negiguritate d’in partea prusiloru cu privire la regultatulu finale alu negociatiuniloru d’in Versailig. Diuai iulu oficialu alu nemtiloru „Monitoriulu de Versaili’a“ a inceputu a lua unu tonu amenintiatoriu, dechiarandu ck, daca Franci’a nu este aplicata a se supune pretensiuniloru nemtiesci fara de a spori multe vorbe, bandele regelui Wilhelmu voru inunda si tienuturile sudice ale Franciei scutite pana acum’a de răpirile si jafurile loru, si corespondintii nemtiesci inspirati anuncia degik, ck atunci resbelulu se va porta cu furia si armaretiune mare plina la total’a nimicire a Franciei. Omnipotentii d’in Versail’a nu potu neci decâtu suferi, ca d’intr’unu capetu alu Franciei plina ;n celu-alaltu se resune d’in ce in ce mai tare ecoulu resbunkrii si alu resplatirei. Daca unu verme calcatu in pitiore are dreptulu a se incova atunci nu se pote opri neci leulu sangerandu d’a imple aerulu cu strigetulu seu de dorere. E giguru, ck in situatiunea presinta Franci’a e la totu casulu aplicata d’a primi conditiuni umane de pace. Se presupunemu, ck conditiunile de pace ce se offere Franciei dlu de Bismarck voru parea panului Thiers si adunarii nationale d’in Bordeaux pre aspre, si prin urmare neacceptabile, atunci se nasce întrebarea, ck pre poterile neutrale, • mișcate de aceasta tratare ntumana cu una națiune nobila si liberala, nu voru fi împinse in acţiune? !)ispusetiunea spireteloru anti-prusiana d’in Angli’a si-a ajunsu degik punctulu culminatiunei. Cabinetulu cu totulu impotentu Granville-Gladstone va puté fi delaturatu in una clipita, si initîativ’a Angliei va trage cu sine mai multe state continentale. Ordele principelui Fridericu Carolu voru da un promenad’a loru catra Bordeaux de man’a amenintiatoria a Angliei, si la casa candu aceste bande si voru lua calea spre Lyon, atunci Itali’a inca trebue se iesa d’in neutralitatea sa lasia, neonesta si nemultiumitoria, intielegemu pre poporulu italianu, care de siguru sentiesce si cugeta mai nobilu decâtu guvernulu seu. Dlu Bismarck are se grigesca ca se nu-si incorde arculu pre tare, caci i s’ar’ pote pre usioru intempla ca in urma se-si veda nimicite tote intrntiunile sale, ba se pota fi chiaru si constrinsu a lasa d’in asprimea pretensiuniloru, indestulindu-se mai cu putieuu, decâtu pote ar’ capeta asta-di. Afirmatiunea, ck Franci’a trebue umilita cu totulu, pentru ca estu modu se nu mai cugete la vre unu resbelu de resbunare, e de totu absurda, ckci una națiune de 40 milione, plina de potere si vietia, nu va poté fi neci candu atâtu de tare prosternuta la pamentu, in câtu se nu se mai pota misca, si se dispara d’in anim’a ei tote urmele vandalismului prusiacu. Nu incape neci una indoiela, ci neutralisarea Alsaciei si a Lotaringiei sub garanti’a poteriloru europene, precum si demolirea fortaretteloru, e mediu-loculu celu mai accomodatu, pentru a face pentru totu-de- un’a impossibile erumperea unui nou resbelu intre aceste naţiuni ; inse nesăţioşii nemţi pretindu territoriu francesu si milliarde, pentru ca estu modu se se asigure contr’a Franciei, si nu vedu, seu si daca vedu nu voiescu se veda, ck chiaru de aci trebue se erumpa mai tardu una conflagratiune europena. Cu privire la conferinti’a d’in Londr’a aflkrnuck, dupa ce in Frenci’a s’a constituitu degik unu guvernu, conferinti’a ascepta pre representantele francesu, pentru ca cu succursulu Franciei se proceda la revisiunea conventiunei de Parisu. Se afirma degik cu tota siguritatea, ca acestu tratatu, creatu in 1856, va suferi acum’a modificari esențiale, cari voru reduce asié dîcundu la nulla re- Bultatele resbelului d’in Crimea. La inceputu s’a fostu pusu in desbaterea conferintiei, ca ocgiditiune anteriora pentru delaturarea restringeriloru impuse Rusiei cu privire la Marea Negra, resolverea cestiunei Dardaneleloru si a Dunărei, inse de ocam data se pare, ca diplomatî’a vousce a se margini numai la resolverea faptica a cestiunei prime, si la resolverea principiala a cestiunei danubiane. Acést’a apare d’in impresuarea, ck cu privire la cestiunea Dardaneleloru s’a adusu degik una seria de conduse, era cestiunea danubiana se afla inca si acum’a totu in stadiulu, in care a fostu innainte de deschiderea conferintiei. Tote soirile d’in Franci’a constata, ca inchiaiarea preliminarieloru de pace e asie dîcundu fapta. Ambele parti contrahente sunt degiri unite in tote punctele, si acum’a se mai negocieza numai in privinti’a ficsarii] desdaunarii de resbelu, in privinti’a careia cancelariulu nemtiescu a dechiaratu de admisibilu unu compromisu. D’in invecinatulu principatu Muntenegru ni vinu schi neliniscitotie. De una parte, principele Muntenegrului si-a sporitu poterile armate cu jumetatea starii efective de plina acum’a, a introdusu regulamentulu rusescu si a deoblegatu comandele districtuale a face pre si cari pregătiri militarie. De alta parte Port’a a eroisu unu pasia pentru inspidarea si eventual’a înarmare a fortaretieîoru sale de la confintele Muntenegrului. Asceptimusciri detaiate in acésta privintia. VTr. 18484. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Canter’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 22. f e b r., 1871. Siedinti’a se deschide la 10 ore a. m., sub presiedinti’a ordinaria a presiedintelui Paula Somssick. — După Verificarea processului verbali: «&• -tedintiei precedinte, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, intre cari si un’a subscrisa de Ernestu S i m o n y i d’impreuna cu alti 67 deputati, prin care ceru ca camera se delibere petitiunile ce se presinta in tota diura si cari se referescu la intrevenirea in favorulu intregitati territoriului francesu. Se transmitu comissiunei petitionarie. Georgiu Stratimirovies, caruia i s’a concesu asi face de alta data observările sale la respunsulu ministrului-presiedinte, luandu cuventulu, după una vorbire mai lunga presinta unu projectu de conclusu, după care camer’a invita guvernulu, ca influintiei sale legale asupr’a politicei esterne se-i dée unu astu-feliu de direcțiune, ca d’in partea monarciei se nu se puna neci una jpedeca eventualei eliberări a crestiniloru de sub domnirea mohamedana. — Camer’a ie ,actu despre respunsulu ministrului, era projectulu de conclusu se va tipări si distribui. Mauritiu Wahrmann presinta unu projectu de conclusu relativu la delaturarea celamitatiloru de comunicatiune. — Projectulu se va tipări si pertrata de una-data cu bugetulu ministrului de comunicatiune. Colomanu Széli pune pre biuroulu camerei raportulu comissiunei financiarie relativu la projectulu de lege despre immunitate. — Sa va tipări si tramite la secţiuni. Emericu Hodossy relateza, ca comissiunea de immunitate a permisu inceperea investigatiunei criminale contr’a deputatului Beniaminu G u t h y. — Presiedintele comunica, câ G u t h y l’a recercatu prin una epistola, ca camer’a se lase cursu libera, justiţiei. Raportulu comissiunei se va tipări si pune in desbaterea camerei. Camer’a trece la ordinea dîtei : desbaterea speciala asupr’a bugetului ministrului de culte si instructiune publica. Titlului, despre stipendie, se voteza fara observare. Se pune in desbaterea camerei titlului d’in bugetu si se accepteza. Siedinti’a se inchiaia la \l/2 ora d. m. S i e d i n t i’a de la 23. f e b r. 1871. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a de astadi a camerei representantiloru la 10 ore a. m. După verificarea processului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se transpunu comissiunei petitionarie d’impreuna cu petitiunile presintate de deputatii Ignatiu Hef y, Miehailu Táncsics si Ernestu S imo nyi. Ladislau Berzenczey interpelleza pre ministrulu presiedinte, daca sunt adeverate faimele, cu conferinti’a d’in Londr’a intrunita in cestiunea pontica, nimicindu conventiunea de pace d’in anulu 1856, a concesu Russiei infiintiarea unei poteri marinarie pre Marea-Negra, si daca acésta s a potutu face cu consensulu representantelui austromagiaru ? — Se va comunică ministrului concerninte. Macsimilianu Ürményi relateza d’in partea comissiunei centrali in privinti’a prelungârii indemnității. — Raportulu se va tipări si pune la ordinea dîlei in siedinti’a prossima (24. fauru.). Camer’a trece la ordinea dîlei: desbaterea speciala asupr’a bugetului ministrului de culte si instrucțiune publica. Titlulu 7, despre pensiuni, se voteza cu 31,940 fl., si cu acestea sunt deliberate recerintiele ordinarie. __ Se pune in desbaterea camerei recerintiele estra-ordinarie ale bugetului din cestiune. Sub titlulu 1 sunt preliminari 310,000 fl. pentru scopuri confessionale. Comissiunea financiaria propune reducerea acestei sume la 290,000 fl. Reducerile de 20,000 fl. se motiveza prin urmatoarele : pentru beserica greco-orientala sunt preliminari 100,000 fl. ; comissiunea financiaria propune reducerea acestei sume la 80.000 fl. Totu in acestu intielesu se pronuncia si cu privire la petitiunea ălora patru districte besericesci reformate, cari ceru sporirea subventiunei. .Gregoriu Sima y invita camer’a a consideră si ritulu armenu alu besericei catolice ; dreptu-ace’a presinta unu projectu de conclusu, după care camer’a se voteze 5000 fl. pentru acestu ritu. — Gregoriu Patrubănu sprijinesce projectulu d’in cestiune. Ladislau Gon d a presinta urmatoriulu projectu de conclusu : „Camer’a invita pre ministru a cere de la confessiunile subventionate unu ratiudiunu despre intrebuintiarea sumeloru ce li se accorda, si acestua se-lu aduca la cunosciinti’a camerei, apoi se se pronuncie, candu cugeta a fi possibile sistarea subventiuniloru pentru confessiuni. “ Secretariulu de statu, Georgiu Ioanoviciu, pledeza in favorulu votării sumei de 100.000 fl. preliminați de comissiunea financiaria. Eduardu Zsedényi presinta unu projectu de conclusu, după care suma de 36.000 fl. accordata besericei evangelice de confessiunea augsburica, se se intregesca pre anulu 1871 inca cu 8000 fl. Colomanu Tisza ar’ dori ca statulu se nu dée neci una subventiune confessiuniloru, câci acést’a e incompatibile cu autonomi’a, carea e mai presusu de tote. Cu privire la projected de conclusu presintate, oratorele dechiara, câ nu pote acceptă projectulu deputatului G o n d a, pentru că acestua nimisesce independinti’a si autonomi’a confessiuniloru, ori celelalte projecte, presintate cu privire la singuratecele positiuni, oratorele doresce a se transpune comissiunei financiarie. Procedendu-se la votare, projectulu lui G o n d a se respinge , projected deputatiloru Zsedényi si Simay se transpuna comissiunei financiarie, era pentru confessiunea greco-orientala se voteza 100.000 fl. Titlulu 2, despre direcțiunea afaceriloru scolari, se voteza cu 5030 fl. Titlulu 3., despre institutele de invetiamentu, e preliminata cu 27.000 fl. (Pentru gimnasiulu romanu d’in Brasiovu 4000 fl. ; pentru scol’areale d’in Sabliu 5000 fl.; pentru gimnasiulu d’inNeoplant’a 8000 fl., si pentru infiintiarea unui aquariu in gradin’a botanica d’in Pest’a 10.000 fl.) Comissiunea financiaria propune a nu se votă nemic’a pentru aquariu, era pentru gimnasiulu d’in Neoplant’a numai 6200 fl. v. a. Sigismundu Borlea propune a se suscepe in bugetu 4000 fl. pentru gimnasiulu romanu d’in Bradu. — Stef. P a v o v i c s doresce a se votă pentru gimnasiulu d’in Neoplant’a 9740 fl. — Demetriu Ionescu propune a se primi in bugetu 4000 fl. pentru gimnasiulu romanu d’in Beiusiu. Propunerile se transmitu comissiunei financiarie, era positiunile titlului d’in discusiune se voteza după preliminariulu comissiunei financiarie. Titlului, despre immultîrea colectiuniloru museului nationalu, e preliminatu cu 41.400 fl. — Gregoriu Simay propune, ca camer’a se primesca in estra-ordinariu sum’a de 10.000 fl. pentru museulu ardelenescu. Se transpune comissiunei financiarie. — Franciscu Palszky propune susceperea unei sume de 5000 fl. pentru procurarea unei collectiuni minerale. — Se transpune de asemenea comissiunei financiarie. — In fine titlulu se voteza in suma de 42.400 fl.