Federatiunea, martie 1871 (Anul 4, nr. 19-31)
1871-03-31 / nr. 31
Î Pest’a, Vineri, 31/19. martiu, 1871. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Nr. 81-499. Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Redactiunii e in Strat’a tragatoriului [X.Ovészutcza], Nr 5. Sni'iaorile nefrancats nu se voru primi decatu mimai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu. Ca esi Mercilirl». VÎBieri-sî si noiMiaeca. I’retiulu de Frenumeratiane: Pre trei lune . . . 3 fl. v. a- Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Pentru Homanl’n : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ = 16 „ „ .. 38 „ = 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de linia, si 30 or. tacs’a timbrare pentru fiespecare publicatiune separatu. In loculu desehisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr. Invitare de prenumeratiune JEVER ATilYKA" pre trilimiulu 11 (aprile—ttmiu) 18T1.‘ DD. abonați, alui caroru abonamentu espira cu finea triluniului ianuariu-martiu, se binevoiesca a-si reînnoi abonamentele celu multu plina in 8. api lB, pentru ca estu-modu respectivii DD. abonați se pota fi feriți de irregularitati in primirea dinariului, era Administratiunea si Espeditur’a de complicatiuni cari provinu d’in intardatele mâinii kri la abonamentu. Acei DD. abonati, cari sunt in restantia cu pretiulu de prenumeratiune, sunt rogati se binevoiesca a-si jefui socotelele, cât mai curundu, pentru ca sum’a restantielor e mare si administratiunea ingreunata. Totu una data ne rogkaiu, ca DD. abonaui sfe alăture in epistolele de prenumeratiune seu okira asemnatele postali câte una adressa tipărită. Pretiulu de prenumeratiune e cunoscuta d’in fruntea foiei. Administratiunea. ALESANDRU HURMUZACHI Senatoru imper. Deputatu in camera provine, a Bucovinei, Membru Societăţii Academice romane din Bucuresci, in 20. mart. .1871, au repausatu in Neapole, unde mersese a si caută, sub ceriulu celu blandu alu Italiei, restaurarea sanetatii struncinate de luptele celle grelle ale viiei sale pururea active pentru binele naţiunii romane. Acestu mare fiiu alu naţiunii si alu Bucovinei au fostu anulu d’intre numeroşii membri ai illustrei familie Hormuzachiane, d’in ale careia sinu au e.Alu primula impulsu spre regenerarea semitului natiunalu si spre desceptarea consciintiei Romaniloru d’in Bucovina, unde spiretulu Românismului amortise si sufere inca de greu’a suflare a crivetiului nemtiescu desnatiunalisatoriu. Natiunea romana plânge perderea unuia d’intre cei mai credinciosi fii ai sei. Ilustr’a familia, in profund’a sa durere, se aiba mangaiarea ca cu ea d’impreuna plange natiunea intrega, binecuventandu memori’a fericitului. Fie-i tierm’a ustora si memori’a eterna. Pest’», 30/18 martiu, 1871. Soirite electrice sosite pana acum despre alegerile d’in Paris sunt necomplete, abié câtiva, membri ai comitetului centrale ni-su cunoscuți pana acum (vedi spirile electr.) Atât’a se pare a fi siguru, că comitetulu centrale n’a asceptatu terminulu pusu de poterea esecutiva cu invoirea Adunării nat. de Versali’a (3. aprile) ci a trenutu alegerile in diua de 26. martiu, precum se decisese mai nainte prin decretulu seu. Se dice cu resultatulu alegeriloru e favorabilii comitetului centralu, lucru firescu, ckci comitetulu domnesce situatiunea in Paris, era de alta parte contrarii comitetului, in mare numeru, precum se asecura, abtienendu-se de la votare, au contribuitu multu la învingerea comitetului centralu, usiorata si prin ordinea admiralului Saisset (guvernamentalu) carele concediase guardi’a natiunale de sub comandulu seu, a se duce acasa. Astfelu Adunar’ea nationala, prin spiretulu teu de reactiune, ostilitatea (dusmani’«) sa pentru ideea republicana, vointi’a sa cea rea crtra primarii si deputatii d’in Paris, egoismulu si incapacitatea sa reale, a contribuitu forte multu la deslegarea ce se produse in Paris. Ea au incoragiatu eligentiele comitetului centralu, au slabitu auctoritatea morala si spiretulu de resistintia a primariloru in funcţiune, au vatematu si atîtiatu sentiemintele guardiei nationale, cartea voia cu periclulu vietiei a salvă remasitiele legalităţii. Prin urmare Adunarea nat. este aspru judecata atâtu la Paris câtu si in tote părțile politicesce mai luminate ale Franciei. I se imputa, si cu totu dreptu cugetulu reservatu de a restitui monarchi’a si este acusata de a lasă tieir’a a merge cu pasi repedi spre resbstulu civilu, pentru că apoi pre ruinele acestuia se pota amediă una potere legitimista clericala. Din asta causa stang’a acestei triste Adunări nationale, au trebuitii firesce, sfe se ocupe de urmările la cari pote fi impinsa camer’a prin spiretulu de reactiune alu dreptei. Stang’a dara tiena in 26. martiu, una reuniune, in carea decise a sprigiul guvernulu actualii, inse numai pana candu acestu a se va tiene pre terenulu republicanu. „Dailly New.“ pretinde ca miscămentulu inauguratu la Paris se latiesce si in provincia. Informaţiunile sigure lipsescu in asta privintia, atâta se ecie ck turburari s’a iscatu la Marsili’a, Lyon, Limogs, etc. dar’ ck aceste crikti s’ar’ fi supusu era potestatii legali, pellu pncuiti ultimele sc’ri oficiale comunicate Adunării nat. la Yersali’a prin ministrulu E. Picardu, asie spunu, dar nu potemu soi câtu crediementu avemu sk dotnu acelloru sciri oficiale. Situatiunea are sk se lamure:ca in scurtu, seu cellu pucinu sortile se voru aruncă au in drept’a au in sfing’a. Noi dorimu ca intieleptiunea cetatieniloru sk feresca Franci’a de desastrele unui resbellu civilu, ce pote deveni mai furestu decâtu au fostu invasiunea. Negot’atiunile, cari au trebuitu sa se incepa la Brussell’a, pentru a regulă pacea definitiva, nu sunt suspinse, precum se dîciu ce ar’ fi d’in caus’a turburariloru d’in Paris, ci se cam traganedia firesce, d’in caus’a intardiarei instructiuniloru precise ce ascepta plenipotentiarii francei. Este inse adeverata suspensiunea retramiterii prisonieriloru francesi, parte d’in lips’a mediuloceloru de transportu, neavendu guvernulu francesu destulle carra la dispusetiune pentru a poté transportă de odata mai multe sute de mii de fetiori internaţi in Germani’a, parte si pote fi mai vertosu d’in lips’a încrederii guvernului in cea mai nare parte a prisonieriloru, presupusi Bonapartisti. Marea batalia parlamentaria, ce făcuse atât’a sfara in tiera si se pusese in scena la 24. martiu in senatulu imp. de Orien’a, intre partitulu centralistei (nemtiescu) si ministeriu’u lui Hohenwart, s’a terminata fara de resultatu. Toti capii partitului (Herbst, Rechbauer, Giskra, Lasser, etc.) intrase in lupta si atacara ministeriulu d’in tote partile. Contele Hohenwarth se margini a declară in tota umîlinti’a ck va tiei o socotela de observațiunile audîte si ck se va tiene strinsu intre marginile constitutiunii. D’in asta causa se lisa si de alegerile directe, pentru ck intruducerea loru in Austri’a ar’ necessita schimbarea constitutiunii. Ministeriele austriace sunt ursite a trai d’in mana in gura (de pre una de pre alt’a) fara a fi conduse de una idee regeneratorice. Inaugurarea „federalismului“ accentuata cu ocasiunea inaugurării noului ministeriu, au fostu numai vorba gola si menita pote a inspaimentă pre nemţi, că acestia se capete minte si să fie mai tratabili. Situatiunea data in Austrî’a renume, cura au fostu, încurcata. Majoritatea senatului imp. si ministeriulu se neutralisedia împrumutaţii. Credemu inse ca dîtele a estui ministeriu impotente sunt numerate. Diuariulu „Itali’a“ (d’in Florentia) in Nr. sku d’in 25. 1. o. publica unu articlu forte importanţii despre svereoiturele germanismului ce din di in dî si redica fora sfiela capulu in Austri’a ; nemţii austriaci, dîce „Italia“, voru a se amalgamisă cu Germani’a si a impinge in castre străine pre numerosele popore negermane ale frumosului statu de la Dunăre. Acestu diurnalu descopere temerile sale, ca germanismulu austriacu va duce neaperatu nu numai la resbelu civile, ci si la conflicte cu alte staturi si ek prin urmare miscamintele elementului nemtiescu in Austria sunt unu periclu pentru Europ’a. Observare pre nemerita ! Bismarcu va gasi leaculu. Atunci magiarii inca voru capeta minte si noi vomu isbuti mai usioru a ne trage socotelele cu ei, spre a poté ajunge odata la impacatiune durabila. Camer’a Ungariei urmédia desbaterile sale asupr’a legii communale. Daca se va face si acestea, nu lipsesce decâtu a mai schimbă legea electorale totu in spiretulu reactionariu alu acesteia si a legii municipale, apoi contele Andrăssy se pote retrage cu gloria, lasandu confratiloru ski, ruginitiloru conservativi, a culege mai departe fruptele osteneleloru sale. Conservativii reactionari si aristocrao-feudali, in semnu de recunoscintia vomu grăbi a vedică monumentu, cellui ce au fostu atâtu de abila de a da era ti era pre man’a loru, forfecandu si pucinele libertăți eluptate la 1848. Nou semper sie erir. Situatiunea in Romani’a este trista. Domnitor iulu depopularisatu cu totulu, tiei’a sfasiata in partite, cari se manca una pre alt’a, camer’a desfiintiata. Ce va urmă ? asceptimu cu nerăbdare. Ar’ fi tempulu cu toti Romanii, calcandu spiretulu de pirtita, sa se unesca intr’unu mare partitu natiunalu spre a firi patri’a de una catatrofa. In mominteie supreme Romanii au sciutu stă la innaltîmea missiunei loru, sperkmu ck asta data inca voru sei dă dovedi de inaaltu patriotismu. Camer’a representantiioru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 27. m a r t. 1871. Presiedinte : Paulu Somssich. Pre bancele ministeriali: Teodora Pauler, Vilhelmu Tóth, Baltasara Horváth, Iosifu Szlávy, cont. Iuliu Andrássy, Carolu Kerkapoly si Stefanu Gorove. După verificarea processului verbalu alu siedintiei trecute, deputatulu Rudolfu O c s k a y si depune mandatulu d’in cause sanitarie. — Se va publică alegere noua in cerculu electoralu alu Nitrei devenitu vacantu. — Presiedintele anuncia apoi mai multe petitiuni, cari se trecu la comissiunea petitionaria d’impreuna cu petitiunile presintate de deputaţii Alesandru Csanády, Sigismundu Popoviciu, Sav’a Vukovics, Geizs a Szallo, Gabriela Lónyay, Paulu Királyi si Daniela Szakácsy. Alessandru Almássy intraba pre ministrulu de comunicatiune, daca are cunosciintia ca calea ferata ungureasca de statu amenintia Ungaria cu germanisare. Daniela Irányi si reinnoiesce doue interpellatiuni ale sale adressate mai de multu ministrului de interne si remase nerespinse inca. — Interpellatiunile se voru comunică ministriloru concerninti. Presiedintele spune, ca prin depunerea mandatului lui Iosifu Hosszú si prin lungulu concediu alu deputatului Augustu Klobusitzky comissiunea de 25 a devenitu necompleta ; dreptu-ace’a invita camer’a a suplini locurile vacante. — Alegerea se va face in siedinti’a prossima (28. martiu). După ace’a camer’a trece la ordinea dîlei: continuarea desbaterei speciale asupr’a projectului de lege despre organisarea comuneloru, si respective a supr’a §-ului 34 d’in acestu projectu, care trateza despre representanti’a comunale si votulu virilu. Iosifu V i d i c z k a y documenteza ca votulu virilu e una ir.ventiune a provisoriului, si nu insemne alta-ce decâtu unu regresu in desvoltarea constitutionale ; dreptu-ace’a accepteza votulu minorității, ca adeca representanti’a comunale se consiste numai d’in alesii comunei alegatorie. Mauritiu Brennerberg si Alessandru Török pledeza in favorulu tecstului comissiunei centrale, era cont. Teodora C s á k y, Carolu B o b o r y si Ales. Almássy pentru propunerea minorității, si contr’a votului virulu. Sav’a Vukovics condamna cu tota resolutiunea principiulu votului virulu, pentru ca elu produce numai discordia si inimicetia intre seraci si avuți. — Projectulu d’in cestiune privilegieza numai pre aceia, cari n’au trebuintia