Federatiunea, iunie 1871 (Anul 4, nr. 55-65)
1871-06-25 / nr. 64
Arturu Loth. Cardinalulu Riario Sfortia conduse una deputat, d’in Neapole. In fine mulţime de străini, cari au doritu a face in persona omagiele loru jubilariului. Se intielege de sine toti veniră d’acasa, adeca neci unulu cu man’a gote, incâtu denarii lui Petru adunaţi in asta dî s’a urcatu bine preste sumuliti’a de 20 milione de lei n. (franci). Darulu tramisu de Appulu de Breslavi’a se pote numeră intre cele mai grase, câci acestua, d’in partea sa, si a „sermaneloru“ Ursuline (Calugaritie) darui 100.000 franci! Se dice, ca S. Părinte au fostu miscatu de atâtea semne de iubire, dar’ că au trebuitu se le platesca scumpu fiindu silita se asculte pana in capetu tote adressele celea nenumerate si neterminabile. Intre adrese, celea mai plăcute Pontefi celui au fostu, adress’a reuniunii romane pentru interessele catolice, in a careia frunte stă principele Mariu Ghigi si a reuniunii curioseloru femei catolice, in a careia frunte sta marchis’a Clara Antici. In tote besericele s’au cetită cu solenitatea. liturgia ti s’a intonatu „Te Deum“ (Mărire intru cei de sus, etc.) Alta dî (17. 1. c.) mare serbatore si cuminecarea gerate a curiosiloru in capell’a Sixtina. Serbatorea, — precum se anunciase mai d’inainte, — tiene d’in 16. pana 21. iuniu, a. c. era după alte sciti una semptemana intrega. In dîlele celea d’antâiu poporatiunea Romei privia cu neîncredere si aversiune la deputatatiunile si cetele credinciosiloru veniti la Rom’a, pentru cuventulu ca ultramuntanii clericali vestise de mai nainte, ca tote aceste deputatiuni ar’ fi venitu cu scopu d’a face demomstratiuni si proteste in contr’a guvernului Italiei, dar’, afara de vre o doue casuri isolate, nu s’a facutu, pentru ca străinii s’au contenitu, era guvernuluital, luase mesurele necessarie spre a se padi de una parte ordinea si de alta dreptulu de ospetalitate. — In 18. 1. c. mai tote casele Urbei eterne fusera decorate cu flamure in colorile nationale, pote cu intentiunea d’a aretâ strainiloru sentiemintele Romaniloru. Cu asta ocasiune si ospetariulu de la „hotel d’ Angleterre“ lasâ a flutura flamur’a tricolore de pre balconulu hotelului. Acesta balconu se tienea vnse de una chilia închiriata de doue domne si doi domni d’in deput anglica. Acesti ospeti sosindu acasa si observandu flamur’a, unulu d’intr’insii, Lordulu Gansburg, o trase josu si o calcă in peciore. Poporulu vediendu acést’a incepu a se aduna si prin siierature, amenintiari, etc. dedespressiune desplacerii sale, pretindiendu reinnaltiarea steagului. Questura, incunoscintiata, tramise doue organe de securitate, totu de una data sosi si unu pelotonu de guardia nationala, carea impedcă pre poporu de a-si luă resbunare in contra englesului. Acesta misiune nu era usiora, pentru ca celalatu englesu, Sir Noel si fiia-sa, parura pre balconu si strigară „Eviva Pio nono! — Abasso, fuori Victorio Emmanuele!“ („Viedie Piu IX.! — „Josu, afara Victoriu Emmanuilu“) Ospetariulu cu omenii sei siliră pre englesi a se da josu de pre Balconu si a esî d’in ospetana. Politi’a i-au trasu la respundere pentru ca au cutediatu in modu necuviinciosu demonstrativu a vatema sentiemintele nationale ale cetatieniloru. Acestu singuru casu au fostu ce au turburatu liniscea serbatoriei. In 17. au poateficatu in vaticanu D. Aulici Mattei că patriarchu alu besericei vaticane. După liturgia s’a cantate „Te Deum“, după care ospetii străini se resipira in tote părțile, pentru a vedea memorabiliele urbei eterne. Pretutuindene Romanii i-au intempinatu cu cea mai mare amicabilitate. — In 18. demineti’a se ceti alta liturgia, solena de card. Cardoni in.beser. st. Maria-Magiore, se canta Te Deum, apoi urma a doua ceremonia, desvelirea urmatorei inscriptiuni : Ad Memoriam Providentiae Coelestis Qua Pius IX. P. M. Infaustis Temporibus Summum Sacerdotium B. Petri Annis Aequavit. Ordo Canonicorum Et Beneficiarii Basil. Liber. Pontifici Optime De Eo Merito Laetitiae Causa Dedicarunt. Unu despartiementu a deputatiuniloru catol. (ca la 200 capete) au facutu escursiune (in 18 demineti’a) la icon’a St. Mariei „Madonna di Grottaferrata“ la Frascati. Pana acolo fusera, la cererea loru propria, escortati de lancieri si carabinieri. La 9 ore sosiră la pescera ferata si daruira Madonei una corona de argintu aclamandu „Viva Maria !* respective alu cetatii, in fruntea scauneloru secuiesci judele regescu supremu (főkirálybiró), in fruntea districteloru capitanulu supremu, in fruntea districtului scepusianu grafulu districtului, pre carii denumesce si i destitue regele la propunerea ministrului de interne fara privire laocomitii supremi ereditari. Unu comite supremu de comitatu nu pete îmbracă oficiulu de comite supremu alu cetatiloru aflatorie in teritoriulu comitatului si investite cu dreptu municipale. — Inse mnulu si acelu a-si comite supremu pote se fia si cornitele supremu alu mai multoru cetati. § 53. Cornitele supremu (judele regescu supremu, etc.) e representantele poterei essecutive ; ca atare controleaza guvernarea de sine municipale, si veghieza asupra interesei administratiunei publice de stătu, midiulocita prin municipiu, spre acestu scopu : a) înainte de adunările generali ordinarie comitatense, scaunali si districtuali, tiene scaunuscontrale (számonkéröszék) compusu d’in vice-comite, notariulu generale, procuroru si d’in vice-presiedintii comitetului permanente ; b) io la reviziune in persoana in totu anulu celu pucinu odata ducerea de oficiu a amploiatiioru municipali, si visiteaza, de câte ori afla de bine, ordinatiunile guverniali si alte esibite sosite la vice-comite sau la primariulu cetatii; c) pote ordină cercetare in contr’a amploiatului negrigentu si culpabilu si a-lu suspendă dela oficiu pentru durat’a cercetarei; inse pre vice-comite si pre primariulu cetatii numai cu aprobarea ministrului de interne i pote suspindă; d) substitue cu altii provisoriu pre amploiatii suspinsi cu esceptiunea vice-comitelui , respective a primăriului cetatii ; e) face raportu motivatu guvernului, daca vice-comitele sau primariulu cetatii nu afla de essecutabile vre-o ordinatiune de a guvernului, §-la 58 punctulu d), la care raportul de a se alatura si dechiaratiunea vice-comitelui, respective a primăriului cetatii; f) esserceza dreptulu candidatîonale in adunările restaurationali (tisztujtó székeken), conformu §-lui 68 si in casurile §-lui 43 punctulu g) ; g) denumesce pre amploiaţii desemnaţi la §-lu 65 si amesuratu lipsei pre amploiaţii onorari ; elu denumesce mai departe in comitate, scaune, districte după ascultarea vicecomitelui pre comisariulu de securitate, pre castelanu, si in generale intregu personalulu ajutatoriu si de manipulatiune ; h) esserceza tote drepturile si detorinttele, cari prin legea de facta sunt înviate la comitele supremu. §. 54. Daca municipiulu calea seu nu implinesce cu puntualitate detorinti’a sa* legale prescrisa la § 16, seu vice-comitele, respective primariulu cetatii ceea d’in §lu 58 punctulu e); in acestua casu ministeriulu pote autorisă pre corinţele supremu (judele regescu supremu, etc.) de a dispune nemidiulocitu preste toti amploiaţii si organele municipiului, de cari are necesitate la essecutarea ordinatiunei neessecutate. In acestu casu amploiatii si organele sunt obligate a implini fara amenare si neconditionate ordinatiunile comitelui supremu (judelui regescu supremu, etc.) relative la essecutare, si pentru acestea nu se potu trage la responsabilitate de municipiu. §. 55. In casurile §-lui 54 corniţele supremu (judele reg. supremu, etc.) pote trage in acţiune fiscale pre amploiatulu si organulu neascultatoriu, a-lu suspendă de la oficiu sau a-lu destitui, si in locu-i a substitui pre altulu. Amploiaţii si organele estu-modu substituate remanu in posturile loru până la restauratiunea de amploiati generale urmatoria si in respectulu drepturiloru si obligamenteloru sunt pre deplinu egali cu ceialalti amploiati. §. 56. Poterea esceptionale a comitelui supremu înceta de odata cu essecutarea ordinatiunei guverniali. Municipiulu, daca afla de vatematoria procedur’a guvernului, pote cercă remediu la camer’a deputatiloru. §. 57. Amploiatii centrali ai comitatului, scaunului districtului sunt: vice-comitele, notariulu, procurorulu, presedintele si asesorulu orfanale, cassariulu, fisiculu generale, ingineriulu generale, archivariulu, esactorulu generale, tutorulu publicu, veterinariulu. Amploiati esterui sunt: stefulu de cercu (szolgabiru, subprefectu), primarii cetatiloru provediute cu magistrate regulate, si amesuratu relatiuniloru locali mediculu cercuale, ingineriulu cercuale, esactorulu cercuale, tutorulu publicu cercuale. Amploiaţii d’in centru sunt obligati a avè locuinti’a la resiedinti’a municipiului, or’ amploiaţii esterui in cerculu (despartiementulu) respectivu. §. 58. Vice-comitele e primulu amploiatu alu comitatului, scaunului si districtului; că atare: a) conduce administratiunea publica in numele municipiului, dispune in tote căusele, cari nu sunt înviate la cerculu de activitate alu adunarei generali sau alu organeloru singuratece; b) essecuta conclusitunile adunarei generali; c) primesce ordinatiunile guverniali, scrisorile, raporturile îndreptate câtra universitatea municipiului; d) essecuta ordinatiunile guvernului. Inse daca afla ca ore-care-va ordinatiune e contraria legei, sau ca intre relatiunile locali e daunosa seu chiaru neessecutabile, atunci raporteza despre acést’a rin -24 ore .comitelui supremu (§-lu 53 punctulu e) si in absenti’aaceStuia srepresentéza (felir) la ministrulu respectivu. Daca ministrulu in contr’a acestei representatiuni si-ar suistiene ordinatiunea si mai departe, si vice-comitele si după rescriptelu ministeriale nu sar sentî obligatu la' essecutarea ordinatiunei, face reportu la comitele supremu numai deeâtu, si la ordinulu aceluia, sau daca e absinte, in numele lui conchiama numai deeâtu o adunare generale estraordinaria celu mai multu pre terminu de 10 dîle, si asterne ordinatiunea adunarei generali, care este obligata a o luă la desbatere fara amenare; e) essecuteaza acele ordinatiuni ale guvernului, cari după §lu 16 sunt a se essecuta fără amenare si necondiționate, si despre procederea sa raporteza celei mai de apropo adunări generali; f) subsemna documentele, corespondintiele si raporturile date in numele municipiului; g) veghieza, cu representatiunea indreptata in contra ordinatiunei guverniali si se susterna in 3 dîte (§ 16); h) e custodele sigilului municipiului; i) asemneaza d’un cass’a domestica intre marginile preliminariului speseloru ; k) dispune de amploiatii si personalele ajutatoriu si de manipulatiune ai municipiului, si daca unulu sau altulu nu procede cu puntualitate intru împlinirea detorintiei sale oficiali séu in pre care va insarcinare oficiale , insarcinéza cu împlinirea agendeloru pre altu amploiatu ordinariu seu onorariu, si aceluia insemnéza diurne d’un cass’a domestica pre salariulu amploiatului negriginte ; l) face dispusetiuni in cause de incortelarea militariloru ; m) ordina intrebuintiarea bradului armatu (Brachium), pune si destitue pre gendarmi (panduri), asemenea aplica, cu privire destincta la ostasii si militii esti d’in servitiu, pre sierbitorii municipali, — cari, daca si implinescu deforinitele cu credintia, remanu aplicati pre vietia; n) revede in tota lunga celu pucinu odata cassele municipiului cu intrevenirea esactorului si a procurorului municipale ; o) face raportu esactu adunarei generali si comitelui supremu despre dispusetiunile sale si despre starea municipiului ; p) dispune despre prelucrarea obiecteloru adunarei generali prin comitetulu permanente, ai despre instruarea perfecta a acteloru singuratece ; q) indeplinesce tote acele afaceri, cari prin una gep alta lege sunt incredintiate vice-comitelui. Singuratecii potu recură in contr’a conclusiuniloru ingreunatorie ale vice-comitelui la ministrulu deinterne. §. 59. Notarii ducu protocoled adunarei generali, ale comitetului permanente si verificationale si ale comisiuniloru de specialitate si delegatiuniloru provisorie. Ei concipieaza conclusiunile, representatiunile, raporturile, corespondintiele provenitorie dela adunarea generale, si dela vice-comite. Ei prelucra documentele dande in numele municipiului si refereaza obiectele de desbatere in adunarea generale. Daca vice-comitele e morbosu seu absinte, seu postulă de vice-comite e vacante; notariulu generale implinesce agendele vice-comitelui. §. 60. Procurorulu municipiale e membrulu scaunului orfanale si jurisconsultulu municipiului. In acele cause, in cari punctulu de vedere alu dreptului e decidietoriu, înainte de a aduce, decisiune totu-de-un’a e de a se ascultă parerea lui. Elu e veghietoriulu legiloru, alu dreptului consvetudinariu in vigore, alu statuteloru municipali in sfer’a guternarei de sine si in adunările generali. Elu representéza municipiulu in afacerile sale private. Elu urdiesce acţiunile de violarea sesiune! si propune cuantulu multtei mesurande. Elu efeptue acţiunea fiscale ordinată in contr’a amploiatiloru (§. 77). § 61. Stefulu de cercii! (szolgabiró )**■’ subprefectulu) e primulu amploiatu alu cercului (despartiementului). Elu duce inspectiunea preste comunele supuse lui, si esserceaza acele drepturi si detorintie, curi legea si statutele le invieza la elu. Instructiunile — incâtu legea esceptionalmente nu dispune altmintrea — si le ie dela vice-comite si pre calea vice-comitelui, si sta, in atingere nemidialocita cu acelu-a-Elu are sigilii separate, cu emblem’a municipiului si cu inscriptiunea ce contiene numele cercului (d-Vurtiementului). Spre prevederea punctuale a agendeloru sale du ticne unu cancelistu pre spesele municipiului, de care elu di-pune liberu pre responsabilitatea sa propria. Singuratecii'poturecură in contr’a decisiuniloru ingreimatoric, aduse de sine statoriu prin siefulu cercuale in sfer’a sa de activitate, def-liuiata prin lege si statuteste vice-comite si'dd acolo la ministrulu de interne. Artic* In de lege XLII din an. 1870 despre regularea municipieloru (jurisdictiuniloru.) (Urmare.) * Capu IV. Despre cornitele supremu si despre organele municipali. § 52. In fruntea comitateloru si a cetatiloru investite cu dreptu municipale sta cornitele supreme ale comitatului. • A se vede nnii 61, 62 si 63 ai „Federal.* 254