Federatiunea, iulie 1871 (Anul 4, nr. 66-78)

1871-07-02 / nr. 66

nemții d’in Mo­itzfeld sau cu cei d’in Nitzki­­d­o­r­f si de prin alte comune ; apoi serbii d­ in Ver­si­e­­­i­u cu concetatienii loru nemţi, de ce pre nu se potu ei intielege in alta limba decâtu numai in cea ro­­manéasca?! Dora mi-ar sei splica din K. acestu lucru ciudatu ! Poftesca din corespundinte K. alu „A­l­f­ö­l­d­u­l­u­i“ odata la piatrulu d’in T­e­m­i­s­i o­r’a si la celu d’in A­­radu; cerce a se convinge in care limba negotiedia tie­­ranii unguri cu nemtii seu cu serbii, si vice versa, daca nu in cea romanesc­a. — Caus’a o lasamu se ni o esplice insi­si dumnealoru. Dar’ trebue, intr’adeveru, se ni esprime cu mirarea, câ ore de ce n­u­m­a­i bulgarii d’i­n V­i­n­g ’a sk fie condemnati, de ce numai pentru dinsii sk fie „gét’a rusînei“ ca vorbescu romanesce, si de ce nu si pentru nemtii d’in vecinele comune, buna-ora d’in O­r­c­z­i­­d­o­r­f (Cocot’a) si Dreispitz, etc. ? ! Ore in scolele loru propune-se limba m a g i­a r­a sau cea materna, carea o permite si prescrie legea instructiunei publice ? ! *) si acei nemți aşişderea au venitu in Ungari­a d’in alte tiere străine, ca si bulgarii; era DV. cărturării, inteligintii si aristocrații magiari si magiaroni de prin comunele nemtiesci nu regretaţi, nu ve sfiiţi a conversâ cu nemtii in limb’a loru, fâra d’a pretinde câ s­e scia unguresce? sau fara d’a-i condemna, a - fi atribui­­ rusîne* pentru ca se areta cu indiferentismu câtra limb’a magiara. Credeţi DVostre domniloru magiaroni d’in Ving’a, câ prin introducerea si preferinti’a limbei mag­hi­are in scolele popor­ale, in loculu lim­bei materne a invetiaceiloru, veti ma­­giarisâ, respective desnatiunalisâ ge­neraţi­unea viitori­a, sucrescinti’a si po­por­e­le nemagiare?? — tare ve instelati, d’in nemţi­u, bulgaru ori romanu pana va fi lumea nu veti face unguri sau turci! Pentru aceia vise fiti convinsi, dloru de la „Alföld“, cu poporulu nemagiaru, si mai vertosu Romanulu pururea si-a iubitu si si­ iubesce patri­a a manifestatu credintia, fi­delitate si loialitate catra tronu si patria, pentru care a sacratu avere si a versatu sânge, — câ si ungurulu ! Nu potemu suferi propunerea limbei magiare in scolele nostre poporale; la­­sati ca fiesce­ care compatriotu se-si cultivedie tenerimea in limb­a sa materna, baremu in scolele elementarie, deca nu li faceti posibila promovarea limbei nationale si la in­stitutele de invetiamentu mai inaltu , la universităţi si academie ! Prin astfeliu de apucature machiavellistice nu veti da nici candu probe de dreptate, f r a t î e t­a te si egalitate, ci, d’in contra, tîntindu la magianisare si desnationalisare, iusi­ve dara veti pricepe si recunosce, ca „înfrăţirile indegetate“ cu nationalitatile nemagiare, cu po­­porele compatriotice, sunt absolutu imposibile; era s­i­m­u­­lantele festivitati de infratîre „­ la Brasieu* se voru consideră pururea numai de nesce parade ilusorie si incercari amăgi­tor­­­e ! ! Si noi romanii, bulgarii, serbii, etc., dorimu d’in totu sufletulu infratîrea seriosa si sincera, — dar’ dîcemu sin­cera si nu fad­arnica, amagitoria! Asemenea dorimu d’in anima, ca scolele nostre popo­rale de prin comune sa fie bine ingbilate si inspectionate, chiaru prin domnii inspectori guverniali, cari, după prescri­sele legii, sunt chiamati si obligati spre acéstea, era nu spre a dictă limb’a magiara ! Inse nu dorimu nici nu suferimu, că concernintii doi. inspectori guverniali se tintésca spre a ni atacă si periclită „caracterulu confessionale“ alu scoleloru, cu scopu tendentiosu de a esploată merite prin eliminarea limbei natiunali d’in scole, sau prin introducerea altei limbe străine a nn desnatiunalisu sucrescinti’a,­ pana ce inca e frageda ! Defectele invetiamentului si preste totu ale scoleloru poporale de prin comune nu le esploateze doi. inspectori d’in caus’a nepropunerei limbei magiare, si nu afle aci n­o­­dulu in papura, ci eruedie-ie, constatedie-le fara partîalitate si fara intentiune, d’in adeveratulu loru sorginte. Nu lim­b’a propunerei este defectulu ce pune pedice neevitabile progresului instructiunei publice si inflorirei scoleloru poporali, ci caus’a defecteloru principali este : condemnabilulu indiferentismu alu organeloru administrative politice, alu antistieloru comunali, cari nici câtu e negrulu sub unghie nu se ingrigescu, nu li pasa de scolele poporale cu caracteru „confessiunalu“ scusandu-se cu legea, carea — după sinistr’a loru părere seu con­­formu falseloru si tendentioseloru informatiuni — i-aru opri de la veri­ ce ingerintia in privinti’a scoleloru confes­­siunali ? ? ! Aci face realu care, chiaru in intielesu contrariu cu despusetiunile legei, este forte daunosu si periculosu facia de scolele nostre confessionale. Daca organele politice cercuale si comunale amesuratu deforintiei s’ar’ ingriji despre defectele si neajunsurile sco­leloru, barem atât’a pre câtu se ingrigiau organele de sub regimuluabsolutisticu d’in timpurile lui Bach-Schmerling­"), atunci si scolele ar’ fi mai bine provediute, chiaru conformu recerintieloru legei, si bietii invetiatori poporali s’ar’ bucură de una subsistintia mai buna si n’aru fi espusi la o stare — in cele mai multe locuri — preste tota intipuirea, deplorabila si démna de compătimire ! Asi poté scrie o carte intrega despre dinsii ! Poporulu nostru, firesce numai indemnatu, iropintena­­tu si indetoratu prin auctoritatea comunala este dedatu a se ingriji si a contribui si pentru scopurile invetiamentului, pentru bunăstarea scoleloru si lefele invetiatoriloru ; era auctoritatile confessionale, după esperintiele de pana acum, net dispunendu de potere esecutiva : férte pucinu seu mai gata n­i­m­i­c­u nu potu influintiă si succurge intru reali­­sarea dorintiei de a conservă scolele in stare buna si a delatură defectele ce impedeca progresulu ! Altu­ cum m­-ar’ stă trebele cu scolele si cu invetiato­­rii nostri daca chiaru Inspectorii guverniali aru fi barbati de specialitate si de nationalitatea nostra, dar’ mai vertosu daca factorii comuneloru politice ar’ sprigini pre cei natiu­nali si besericesci intru tote întreprinderile loru ; dar’, spre dorere forte pucine si rari sunt acelea comune, unde si nu potemu bucură ca demnesce armonia si concor­­d­­­a intre acesti duoi factori principali ai poporului. D’in contra sunt multe la numeru de acele comune, unde intre inteliginti’a clericale si intre cea civile, anume : intre preotu si notariu seu jude comunalu, până si intre invetiatoriu graséza epidemi’a discordiei , ce face pop’anu-i place notariului, si vice vers­a“, si asie in multe privintie facundu-se „reactiune“ chiaru prin ai nostri omeni, căuşele nostre cele mai vitali de multe ori intimpina obstacule grave, cari mana ap’a spre mor’a adver­­sariloru, spre detrimentulu nostru propriu. Dar’ ce sa ne miramu de omenii nostri de la provin­cia, de prin sate, candu asemene epidemia vedemu chiaru la inteleginti’a nostra cea mai emininte de prin capitale, carea si mai bine li vine la socotéla adversariloru nostri ! ! Impregiurarile premise in casim­a ingrijire , ca daca Inspectorii de scole guverniali voru procede analogu si cu ocasiunea inspectionarii scoleloru nostre romane că la V­­­n­­gra, atunci ei de siguru voru constată multe defecte, si sub pretestulu aceloru­ a esploatandu dificultăţi — după previele admoniţiuni prescrise prin lege, ori mai curundu, ori mai tardiu ni voru straformă de a rondulu scolele d’in con­fessionale in comunale, candu apoi fara tota indoel’a intentiunea de magiarisare a baietiloru nostri — după espress’a dom­ntia a domniloru magiari d’in V­i­n­g’a — va fi fapta complinită !! Ce atunci??! DeeDdieusknufia, dar’ cei ce au urechi s- auda ! — Se fia precauti! ! Se nu tiena lucrulu de siaga, ca­ci, dieu, nu e bine!!! *) Se intielege, in scolele nemtiloru dlu Inspectoru nu dificultedia propunerea limbei materne a eleviloru, pentru­­câ DSa că germanu, o scie perfectu, si de aceia nici nu pre­tinde a se introduce si cea magiara. C o r e s p. 263 Oradea-Mare, 29. iuniu 1871. Cu bucuria am onore a notifică prin colonele acestui diurnalu, cu Dnulu Pascale in 13. si 14- iuliu calend. nou, va dă in Owdtta-Mare doue representatiuni teatrale, in arenda de aici, carea de presinte este occupata prin socie­tatea teatrale magiara; acésta arena si decoratiunile teatrale s’au potutu casciga pre doue sere de la societatea magiara pentru jumetate d’in venitulu curatu ; d’in acésta causa este rogatu publiculu romanu, mai alesu d’in comitatulu Bihari’a si vecinetate, că, de-ora­ce venirea Dnului Pascale este îm­preunată cu spesse multe, si intreleginti’a romana oradana numai in interessulu artei si a causei romane l’a angagiatu pre Dlu Pascale, si l’a afidatu ca i va fi desdaunatu sacrifi­­ciulu mater­ale, — se binevoiesca pre dîrele amintite a con­curge la Oradea, si a imbraiîi­ă cu căldură întreprinderea nationale, ce acum prima­ data apare in Crisiann’a, că ast­feliu sk depunemu tributulu recerutu artei si artistiloru ro­mani, si facia cu confraţii conlocuitori sk nu sustienemu onorea natiunale. Ios. Romanu, Lapusiulu-ungurescu, 23. iuniu 1871. Suntemu in placut la pusetiune a anunciă onorab. pu­­blicu, cum­ ca „Tabelele de părete cu tipuri colorate“ pentru invetiarea cu înlesnire si usiuretate a scriso-cititului au esîtu de sub tipariu, si espedarea loru se continua neincetatu toturoru onorab. DD. prenumeranti. Daca cum­va unii prenumeranti nu voru primi Tabelele nice pana in 15. iuliu st. n., binevoiesca a ne avisă prin unu biletu de corespundintia, cr cui ? unde ? si câte esem­­plarie a solvitu, că se ne scimu orientă cu espedarea. Totu-odata cu acesta ocasiune atragemu atențiunea toturoru invetiatoriloru, educatoriloru si a barbatiloru de scole pentru prenumerarea acestora Tabele asié, câtu ele sa nu lip­­sesca nici d’in una scola romana. *) Voiu face paralela intre situatiunea scoleloru d'in timpulu de atunci, si intre cea d’in timpulu presinte, câtu si despre interesarea si sucursulu organeloru politice. Coresc. Pretiulu unui esemplariu constatatorii­ d’in 20 Tabele e 5 fl. 20 cr. v. a. — una suma modesta, judecandu ori­cine seriosu nu numai la sistem’a pedagogica ce am urma­­ritu, ci si la cuprinsulu ce contiene, apoi tipariulu frumosu si legibilu, charti’a trainica si tipurile colorate, etc. Aici se potu capetă si „Economii“ cu 30 cr. esemplariulu. In fine, facemu atenti pre onor. prenumeranti, cum­ ca in unele esemplarie d’in Tabel’a 1., apoi in Tab.­a 13. s’au ivitu nisce erori de tipariu, anumitu in cea d’antâiu­­ locu de „eu“ sta in unele: „ea“ si in césta d’in urm’a in locu de „diu’a“ sta: „piu’a“. Teodoru Rosiu si Demetriu Varn’a. Graeciu, 27. iuniu 1871. Tenerimea romana dela universitatea si politechnic’a d’in Graeciu inca d’in lun’a lui Decemvre an. tr. a pusu temeiu la una societate scientifica „Romanismulu“, după cum onoratulu publicu cetitoriu si­ aduce a­minte. Sub con­stituire provisoria Romanismulu a trenutu 14 siedintie, in­­socite de mai multe operate scientifice. Concordi­a a um­­britu membrii acestei societăți, cari asceptau cu neastem­­peru momentulu ferice, candu ei sk potu dîce cu dreptu cuventu câ au una societate. Momentulu de multu asceptatu era câ sosesce, spre nespus’a nostra bucuria. Dîu’a de 17./5. iuniu fu acea dî fericita, in carea ‘enerimea plina de entusiasmu intonu d’in anima, sk traiesca Romanismulu! Atunci numai, vediendu statutele societății aprobate de locurile competente, potu­­rainu dîce câ esiste „R­omanismulu.“ Fiuindu-se agendele in siedinti’a a 15.­ tienuta in dîn’a amintita, se pasî la constituirea definitiva, a cărei re­­sultatu e urmatoriulu: Colomanu Albu, rigorosante in de­­repturi, presiedinte; Ioane Demetriu Balasiu, jur., vice­­presiedinte; Clemente Munteanu, stud. med., cassariu; Te­odoru Ceontea, stud. filos. , secretariu; toti acesti­a cu Nicolau Dima stud. jur. d’impreuna, formeaza senatulu socie­tăţii. — Unirea in cugete si semturi va realisă de securu scopulu societăţii. Dee provedinti’a că ea sa ne umbresca in veci! Sub conducerea unirei suntemu securi cu bunavointi’a on. pu­blicu nu ne va parasi. Prin pretiuitulu diurnalu alu D-vostre, Die Redactoru, venimu, in numele societarii „Romanismulu“ d­in capital’a Stiriei, a esprime cea mai cordeala multiumita toturoru on. redactiuni, cari benevolra a ne onoră cu câte unu esem­­plaru d’in pretiosele foi ce redigéza. Suntemu convinși, ca meritele diurnalistiloru noștri nu sunt asie remunerate că la alte popore civilisate, ceea ce provine, partea cea mai mare, d’in lips’a mediteceloru natiunei, ai cărei fii si noi suntemu. Lipsita e in genere naţiunea romana, dar’ lipsiţi sunt si fiii ei cari studieza. Mai toti de pre la scolele inalte se reclama pre ajutoriele infiintiate de unii barbati generoşi, de aceea cutediâmu sk adresâmu cea mai respectiosa rogare câtra Prea onoraţii diurnatisti romani, sk binevoiesca a ni onoră societatea cu câte unu esemplariu d’in pretiuitele foi ce redigéza, pana ce vomu fi in stare seleprenumerâmu d’in cass’a propria! Sperandu ca vocea nostra va fi audîta de toti cei ce voiescu înaintarea Romanismului, rogâmu pre toti Domnii mare-animosi sa adreseze diurnalele si alte oferte: „La societatea Romanismulu in Graz (Universitate). Colomanu Albu, presiedinte. Teodoru Ceontea, secretariu. Itoliiani’a. Adunarea deputatiloru. Siedinti’a dela 9. iuniu 1871. Siedinti’a se deschide la 12­4 ore d. m. sub presie­­dinti’a d-lui Dum. Ghica, prin aprobarea sumariului siedin­­tiei precedinte si citirea comunicateloru dîlei. Se comunica cu raportulu generale alu comisiunei bugetarie s’a terminatu. Se pune de argintia la ordinea dîlei. D. ministru de financie citesce mesagiulu, prin care se tramite camerei proiectulu de lege relativu la regularea crediteloru suplementarie si estraordinarie, des­chise diferiteloru ministerie pre esercitiulu 1871. D. primu-ministru citesce mesagiele prin cari se tramitu camerei projectele de legi relative la noue tasse in comun­a Galati, pentru uuu creditu de 1600 lei, altu creditu de 235 si altulu de 3376 lei. După ace’a se continua desbaterea a­supr’a proiectu­­lui de lege despre stingerea detoriei flotante, si a numitu a­supr’a amendementului propusu la art. 9 d’in acestu pro­­jectu de dnii Sutiu si Ghermani, si după una discutiune mai lunga si viua, se admitte atâtu amendamentulu, câtu si intregulu projectu de lege. Se citesce si se tramite la secțiuni una propunere semnata de mai multi deputaţi, prin care a ceru a se numi una comisiune de 6 deputaţi — in care se nu faca parte fostii ministri — carea sa cerceteze caus’a prevenirii de­toriei flotante si daca sporirea ei s’a facutu in marginile legei. *

Next