Federatiunea, iulie 1871 (Anul 4, nr. 66-78)
1871-07-02 / nr. 66
nemții d’in Moitzfeld sau cu cei d’in Nitzkidorf si de prin alte comune ; apoi serbii d in Versieiu cu concetatienii loru nemţi, de ce pre nu se potu ei intielege in alta limba decâtu numai in cea romanéasca?! Dora mi-ar sei splica din K. acestu lucru ciudatu ! Poftesca din corespundinte K. alu „Alföldului“ odata la piatrulu d’in Temisi or’a si la celu d’in Aradu; cerce a se convinge in care limba negotiedia tieranii unguri cu nemtii seu cu serbii, si vice versa, daca nu in cea romanesca. — Caus’a o lasamu se ni o esplice insisi dumnealoru. Dar’ trebue, intr’adeveru, se ni esprime cu mirarea, câ ore de ce numai bulgarii d’in Ving ’a sk fie condemnati, de ce numai pentru dinsii sk fie „gét’a rusînei“ ca vorbescu romanesce, si de ce nu si pentru nemtii d’in vecinele comune, buna-ora d’in Orczidorf (Cocot’a) si Dreispitz, etc. ? ! Ore in scolele loru propune-se limba m a g ia ra sau cea materna, carea o permite si prescrie legea instructiunei publice ? ! *) si acei nemți aşişderea au venitu in Ungaria d’in alte tiere străine, ca si bulgarii; era DV. cărturării, inteligintii si aristocrații magiari si magiaroni de prin comunele nemtiesci nu regretaţi, nu ve sfiiţi a conversâ cu nemtii in limb’a loru, fâra d’a pretinde câ se scia unguresce? sau fara d’a-i condemna, a - fi atribui rusîne* pentru ca se areta cu indiferentismu câtra limb’a magiara. Credeţi DVostre domniloru magiaroni d’in Ving’a, câ prin introducerea si preferinti’a limbei maghiare in scolele poporale, in loculu limbei materne a invetiaceiloru, veti magiarisâ, respective desnatiunalisâ generaţiunea viitoria, sucrescinti’a si poporele nemagiare?? — tare ve instelati, d’in nemţiu, bulgaru ori romanu pana va fi lumea nu veti face unguri sau turci! Pentru aceia vise fiti convinsi, dloru de la „Alföld“, cu poporulu nemagiaru, si mai vertosu Romanulu pururea si-a iubitu si si iubesce patria a manifestatu credintia, fidelitate si loialitate catra tronu si patria, pentru care a sacratu avere si a versatu sânge, — câ si ungurulu ! Nu potemu suferi propunerea limbei magiare in scolele nostre poporale; lasati ca fiesce care compatriotu se-si cultivedie tenerimea in limba sa materna, baremu in scolele elementarie, deca nu li faceti posibila promovarea limbei nationale si la institutele de invetiamentu mai inaltu , la universităţi si academie ! Prin astfeliu de apucature machiavellistice nu veti da nici candu probe de dreptate, f r a t î e ta te si egalitate, ci, d’in contra, tîntindu la magianisare si desnationalisare, iusive dara veti pricepe si recunosce, ca „înfrăţirile indegetate“ cu nationalitatile nemagiare, cu poporele compatriotice, sunt absolutu imposibile; era simulantele festivitati de infratîre „ la Brasieu* se voru consideră pururea numai de nesce parade ilusorie si incercari amăgitore ! ! Si noi romanii, bulgarii, serbii, etc., dorimu d’in totu sufletulu infratîrea seriosa si sincera, — dar’ dîcemu sincera si nu fadarnica, amagitoria! Asemenea dorimu d’in anima, ca scolele nostre poporale de prin comune sa fie bine ingbilate si inspectionate, chiaru prin domnii inspectori guverniali, cari, după prescrisele legii, sunt chiamati si obligati spre acéstea, era nu spre a dictă limb’a magiara ! Inse nu dorimu nici nu suferimu, că concernintii doi. inspectori guverniali se tintésca spre a ni atacă si periclită „caracterulu confessionale“ alu scoleloru, cu scopu tendentiosu de a esploată merite prin eliminarea limbei natiunali d’in scole, sau prin introducerea altei limbe străine a nn desnatiunalisu sucrescinti’a, pana ce inca e frageda ! Defectele invetiamentului si preste totu ale scoleloru poporale de prin comune nu le esploateze doi. inspectori d’in caus’a nepropunerei limbei magiare, si nu afle aci nodulu in papura, ci eruedie-ie, constatedie-le fara partîalitate si fara intentiune, d’in adeveratulu loru sorginte. Nu limb’a propunerei este defectulu ce pune pedice neevitabile progresului instructiunei publice si inflorirei scoleloru poporali, ci caus’a defecteloru principali este : condemnabilulu indiferentismu alu organeloru administrative politice, alu antistieloru comunali, cari nici câtu e negrulu sub unghie nu se ingrigescu, nu li pasa de scolele poporale cu caracteru „confessiunalu“ scusandu-se cu legea, carea — după sinistr’a loru părere seu conformu falseloru si tendentioseloru informatiuni — i-aru opri de la veri ce ingerintia in privinti’a scoleloru confessiunali ? ? ! Aci face realu care, chiaru in intielesu contrariu cu despusetiunile legei, este forte daunosu si periculosu facia de scolele nostre confessionale. Daca organele politice cercuale si comunale amesuratu deforintiei s’ar’ ingriji despre defectele si neajunsurile scoleloru, barem atât’a pre câtu se ingrigiau organele de sub regimuluabsolutisticu d’in timpurile lui Bach-Schmerling"), atunci si scolele ar’ fi mai bine provediute, chiaru conformu recerintieloru legei, si bietii invetiatori poporali s’ar’ bucură de una subsistintia mai buna si n’aru fi espusi la o stare — in cele mai multe locuri — preste tota intipuirea, deplorabila si démna de compătimire ! Asi poté scrie o carte intrega despre dinsii ! Poporulu nostru, firesce numai indemnatu, iropintenatu si indetoratu prin auctoritatea comunala este dedatu a se ingriji si a contribui si pentru scopurile invetiamentului, pentru bunăstarea scoleloru si lefele invetiatoriloru ; era auctoritatile confessionale, după esperintiele de pana acum, net dispunendu de potere esecutiva : férte pucinu seu mai gata nimicu nu potu influintiă si succurge intru realisarea dorintiei de a conservă scolele in stare buna si a delatură defectele ce impedeca progresulu ! Altu cum m-ar’ stă trebele cu scolele si cu invetiatorii nostri daca chiaru Inspectorii guverniali aru fi barbati de specialitate si de nationalitatea nostra, dar’ mai vertosu daca factorii comuneloru politice ar’ sprigini pre cei natiunali si besericesci intru tote întreprinderile loru ; dar’, spre dorere forte pucine si rari sunt acelea comune, unde si nu potemu bucură ca demnesce armonia si concorda intre acesti duoi factori principali ai poporului. D’in contra sunt multe la numeru de acele comune, unde intre inteliginti’a clericale si intre cea civile, anume : intre preotu si notariu seu jude comunalu, până si intre invetiatoriu graséza epidemi’a discordiei , ce face pop’anu-i place notariului, si vice versa“, si asie in multe privintie facundu-se „reactiune“ chiaru prin ai nostri omeni, căuşele nostre cele mai vitali de multe ori intimpina obstacule grave, cari mana ap’a spre mor’a adversariloru, spre detrimentulu nostru propriu. Dar’ ce sa ne miramu de omenii nostri de la provincia, de prin sate, candu asemene epidemia vedemu chiaru la inteleginti’a nostra cea mai emininte de prin capitale, carea si mai bine li vine la socotéla adversariloru nostri ! ! Impregiurarile premise in casima ingrijire , ca daca Inspectorii de scole guverniali voru procede analogu si cu ocasiunea inspectionarii scoleloru nostre romane că la Vngra, atunci ei de siguru voru constată multe defecte, si sub pretestulu aceloru a esploatandu dificultăţi — după previele admoniţiuni prescrise prin lege, ori mai curundu, ori mai tardiu ni voru straformă de a rondulu scolele d’in confessionale in comunale, candu apoi fara tota indoel’a intentiunea de magiarisare a baietiloru nostri — după espress’a domntia a domniloru magiari d’in Ving’a — va fi fapta complinită !! Ce atunci??! DeeDdieusknufia, dar’ cei ce au urechi s- auda ! — Se fia precauti! ! Se nu tiena lucrulu de siaga, caci, dieu, nu e bine!!! *) Se intielege, in scolele nemtiloru dlu Inspectoru nu dificultedia propunerea limbei materne a eleviloru, pentrucâ DSa că germanu, o scie perfectu, si de aceia nici nu pretinde a se introduce si cea magiara. C o r e s p. 263 Oradea-Mare, 29. iuniu 1871. Cu bucuria am onore a notifică prin colonele acestui diurnalu, cu Dnulu Pascale in 13. si 14- iuliu calend. nou, va dă in Owdtta-Mare doue representatiuni teatrale, in arenda de aici, carea de presinte este occupata prin societatea teatrale magiara; acésta arena si decoratiunile teatrale s’au potutu casciga pre doue sere de la societatea magiara pentru jumetate d’in venitulu curatu ; d’in acésta causa este rogatu publiculu romanu, mai alesu d’in comitatulu Bihari’a si vecinetate, că, de-orace venirea Dnului Pascale este împreunată cu spesse multe, si intreleginti’a romana oradana numai in interessulu artei si a causei romane l’a angagiatu pre Dlu Pascale, si l’a afidatu ca i va fi desdaunatu sacrificiulu materale, — se binevoiesca pre dîrele amintite a concurge la Oradea, si a imbraiîiă cu căldură întreprinderea nationale, ce acum prima data apare in Crisiann’a, că astfeliu sk depunemu tributulu recerutu artei si artistiloru romani, si facia cu confraţii conlocuitori sk nu sustienemu onorea natiunale. Ios. Romanu, Lapusiulu-ungurescu, 23. iuniu 1871. Suntemu in placut la pusetiune a anunciă onorab. publicu, cum ca „Tabelele de părete cu tipuri colorate“ pentru invetiarea cu înlesnire si usiuretate a scriso-cititului au esîtu de sub tipariu, si espedarea loru se continua neincetatu toturoru onorab. DD. prenumeranti. Daca cumva unii prenumeranti nu voru primi Tabelele nice pana in 15. iuliu st. n., binevoiesca a ne avisă prin unu biletu de corespundintia, cr cui ? unde ? si câte esemplarie a solvitu, că se ne scimu orientă cu espedarea. Totu-odata cu acesta ocasiune atragemu atențiunea toturoru invetiatoriloru, educatoriloru si a barbatiloru de scole pentru prenumerarea acestora Tabele asié, câtu ele sa nu lipsesca nici d’in una scola romana. *) Voiu face paralela intre situatiunea scoleloru d'in timpulu de atunci, si intre cea d’in timpulu presinte, câtu si despre interesarea si sucursulu organeloru politice. Coresc. Pretiulu unui esemplariu constatatorii d’in 20 Tabele e 5 fl. 20 cr. v. a. — una suma modesta, judecandu oricine seriosu nu numai la sistem’a pedagogica ce am urmaritu, ci si la cuprinsulu ce contiene, apoi tipariulu frumosu si legibilu, charti’a trainica si tipurile colorate, etc. Aici se potu capetă si „Economii“ cu 30 cr. esemplariulu. In fine, facemu atenti pre onor. prenumeranti, cum ca in unele esemplarie d’in Tabel’a 1., apoi in Tab.a 13. s’au ivitu nisce erori de tipariu, anumitu in cea d’antâiu locu de „eu“ sta in unele: „ea“ si in césta d’in urm’a in locu de „diu’a“ sta: „piu’a“. Teodoru Rosiu si Demetriu Varn’a. Graeciu, 27. iuniu 1871. Tenerimea romana dela universitatea si politechnic’a d’in Graeciu inca d’in lun’a lui Decemvre an. tr. a pusu temeiu la una societate scientifica „Romanismulu“, după cum onoratulu publicu cetitoriu si aduce aminte. Sub constituire provisoria Romanismulu a trenutu 14 siedintie, insocite de mai multe operate scientifice. Concordia a umbritu membrii acestei societăți, cari asceptau cu neastemperu momentulu ferice, candu ei sk potu dîce cu dreptu cuventu câ au una societate. Momentulu de multu asceptatu era câ sosesce, spre nespus’a nostra bucuria. Dîu’a de 17./5. iuniu fu acea dî fericita, in carea ‘enerimea plina de entusiasmu intonu d’in anima, sk traiesca Romanismulu! Atunci numai, vediendu statutele societății aprobate de locurile competente, poturainu dîce câ esiste „Romanismulu.“ Fiuindu-se agendele in siedinti’a a 15. tienuta in dîn’a amintita, se pasî la constituirea definitiva, a cărei resultatu e urmatoriulu: Colomanu Albu, rigorosante in derepturi, presiedinte; Ioane Demetriu Balasiu, jur., vicepresiedinte; Clemente Munteanu, stud. med., cassariu; Teodoru Ceontea, stud. filos. , secretariu; toti acestia cu Nicolau Dima stud. jur. d’impreuna, formeaza senatulu societăţii. — Unirea in cugete si semturi va realisă de securu scopulu societăţii. Dee provedinti’a că ea sa ne umbresca in veci! Sub conducerea unirei suntemu securi cu bunavointi’a on. publicu nu ne va parasi. Prin pretiuitulu diurnalu alu D-vostre, Die Redactoru, venimu, in numele societarii „Romanismulu“ din capital’a Stiriei, a esprime cea mai cordeala multiumita toturoru on. redactiuni, cari benevolra a ne onoră cu câte unu esemplaru d’in pretiosele foi ce redigéza. Suntemu convinși, ca meritele diurnalistiloru noștri nu sunt asie remunerate că la alte popore civilisate, ceea ce provine, partea cea mai mare, d’in lips’a mediteceloru natiunei, ai cărei fii si noi suntemu. Lipsita e in genere naţiunea romana, dar’ lipsiţi sunt si fiii ei cari studieza. Mai toti de pre la scolele inalte se reclama pre ajutoriele infiintiate de unii barbati generoşi, de aceea cutediâmu sk adresâmu cea mai respectiosa rogare câtra Prea onoraţii diurnatisti romani, sk binevoiesca a ni onoră societatea cu câte unu esemplariu d’in pretiuitele foi ce redigéza, pana ce vomu fi in stare seleprenumerâmu d’in cass’a propria! Sperandu ca vocea nostra va fi audîta de toti cei ce voiescu înaintarea Romanismului, rogâmu pre toti Domnii mare-animosi sa adreseze diurnalele si alte oferte: „La societatea Romanismulu in Graz (Universitate). Colomanu Albu, presiedinte. Teodoru Ceontea, secretariu. Itoliiani’a. Adunarea deputatiloru. Siedinti’a dela 9. iuniu 1871. Siedinti’a se deschide la 124 ore d. m. sub presiedinti’a d-lui Dum. Ghica, prin aprobarea sumariului siedintiei precedinte si citirea comunicateloru dîlei. Se comunica cu raportulu generale alu comisiunei bugetarie s’a terminatu. Se pune de argintia la ordinea dîlei. D. ministru de financie citesce mesagiulu, prin care se tramite camerei proiectulu de lege relativu la regularea crediteloru suplementarie si estraordinarie, deschise diferiteloru ministerie pre esercitiulu 1871. D. primu-ministru citesce mesagiele prin cari se tramitu camerei projectele de legi relative la noue tasse in comuna Galati, pentru uuu creditu de 1600 lei, altu creditu de 235 si altulu de 3376 lei. După ace’a se continua desbaterea asupr’a proiectului de lege despre stingerea detoriei flotante, si a numitu asupr’a amendementului propusu la art. 9 d’in acestu projectu de dnii Sutiu si Ghermani, si după una discutiune mai lunga si viua, se admitte atâtu amendamentulu, câtu si intregulu projectu de lege. Se citesce si se tramite la secțiuni una propunere semnata de mai multi deputaţi, prin care a ceru a se numi una comisiune de 6 deputaţi — in care se nu faca parte fostii ministri — carea sa cerceteze caus’a prevenirii detoriei flotante si daca sporirea ei s’a facutu in marginile legei. *