Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)

1872-01-28 / nr. 7

Intru adeveru amu fi doritu se fimu crutiati de acesta tragedia. Noi nu calarimu pre principie, neci ne numerâmu intre acei politici scurti la vedere, cari calarescu totu pre nesce principie, ce nu se mai potu realisa, desî vedu ca se afla pre caile ratecita. Inse, precum amu condamnă una passivitate, carea si-ar’ pune numai manile in sinu, pentru că de celealalte se grigesca Ddieu, tocmai asie condamna cu mare activitate falsa si minciunosa, carea numai intru atata voesce se fia activa, pana candu se arunca in bratiele guvernului. La tempulu seu si cu mediulocele cele mai correspondietorie a fi passivu, si la tempulu seu si cu mediulocele cele mai correspondietorie a fi activu, ace’a este una positiune, care precomendaprudinti’a, de câte ori se afla omulu in situatiuni grele si periculose. Candu inse ni se pune alternativ’a : a primi séu activitatea, care ne isbesce,in abisu, séu a persevera,pre langa passivitate, care ne concede celu pucinu a remane langa abisu, atunci multiumimu frumosu pentru una astfeliu de activitate, ma ea ni revoca in memoria fabul’a, in care vulpea a promissu urbuluî a-î aretâ unu lorn, unde ar’ fi miere minunata de mancatu si l’a dusu la unu trunchiu giganticii de stegiariu, care prin unu icu eră tare crepatu. Ursulu, sedusa la activitate prin prospectele d’a mancă miere, si-a bagatu capulu paina la peptu in gaur’a crepata de icu, pentru a se satură una data de delicat’a sa bucata ceru’a gustatu-o de multu, — vulpea astuta inse trase atunci hulu afara si capulu ursului se intrepeni in trunchiul de stegiariu, si numai cu mari nevoi si plinu de sânge si l’a poiutu scote afara Una mare doctrina face in fabul’a acést’a din imperatî’a animaleloru. O, de s’ar consideră in modu cuviintiosu. .Osten* Camer’a representantilorn Ungariei. Siedinti’a de la 24. ian., 1872. Presiedintele Paulu Somssidi deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre minstri sunt de facta: Panner, Louyay, Tisza, Tóth si Szlăvy. Dupa verificarea processului verbalii d’in siedinti’a precedenta, presiedintele anuncia mai multe petitiuni, cari se trecu la comisiunea petitionaria. Daniela Irányi urmeza respunsulu la interpellatiunea sa, relativa la presintarea unui proiectu de lege despre pedepsirea corruptiuniloru cu bani, ce se făcu cu, Ocasiunea alegeriloru de deputati. Camera trece apoi la ordinea dîtei, si mai inainte de tote la deliberarea aceloru obiecte, cari au remasu d’in siedinti’a de ieri. La propunerea comissiunii financiarie se voteza, fara observatiune, 4000 fl., salariu anualu pentru Franciscu Toldy, care in cursu de 50 de ani s’a ocupatii cu compunerea istoriei literaturei magiare. Urmeza apoi propunerea lui Demetriu lonescu, că camer’a se voteze pentru gimnasiulu d’in Beiusiu una subventiune de 4000 fl.; comissiunea financiaria observa inse, ca gimnasiulu d’in Beiusiu primesce 3706 fl. 80 cf. d’in fondulu pentru studie, si afara de aceea camer’a a enunciatu de repetate ori, câ statulu n’are se sprijinesca institute confessionale ; prin urmare propunerea trebue delaturata. Demetriu lonescu pledeza pentru primirea propunerii sale, câci gimnasiulu de Beiusiu nu se pote consideră că confessiunalu, ci că natiunalu. Provocandu-se la cuvintele de ieri ale lui Deacu, oratorele observa, ca gimnasiulu acestua este uniculu institutu mediocru pentru unu millionu de Romani, si ca nu se pote sustiene d’in propriele sale midiloce. Boga deci camer’a sé voteze subventiunea. Camer’a inse nu vré sé scia nimicu de tote acestea, ci accepta propunerea comissiunii financiarie, si astfeliu si estuanu, că si in anulu trecutu, nu voteza nici una subventiune pentru acesta institutii romanescu Mai departe se voteza, la observatiune, 4000 fl. pentru immultirea collectiunii archeologice, 20.000 fl. pentru aflarea si conservarea de monumente istorice de arte, si 5000 fl. pentru suplenirea collectiunii de stampe d’in galeri’a de icone a tierei. Raportoriulu comissiunii financiarie presinta raportulu comissiunii despre propunerea deputatului Szathmăry , relativa la infiintiarea unei clinice omeopatice la universitatea pestana. Se va tipări si pune la ordinea dîlei. Urmeza proiectulu de resolutiune alu ministrului-presiedinte, că se se esmita una deputatiune regnicolaria, spre a esamină projectulu guvernialu relativa la redicarea unui nou edificiu pentru parlamenta. Projectulu de resolutiune se ie indata, la desbatere si după ce se accepta cu unanimitate se tramite camerei magnatiioru, spre a-si dă si d’ins’a consentiementulu. Mai departe se primescu in generata si specialii urmatoriele proiects de legi : despre clădirea linieloru ferate industeriarie Miscoltiu-Diósgyör si Sigetulu-Marmatîei- Slatin’a, despre modificarea unui puncta d’in concessiunea liniei ferate Báttuszék-Dombovár-Zákány, despre regularea viului Sîncu la otarele comunitatiloru Sîncu-Micu si Voil’a, si, in fine, proiectulu de lege despre conventiunea cu statele unite ale Armericei de nordu. — A trei’a cetire a S i e d i n t i’a de la 25. ian., 1872. Presiedintele Paulu Somssich deschide siedinti’a la 10 ore a. m. Guvernata a fosta representata prin ministrii : Bittó, Pauler, Tisza, Tóth si Lónyay. Dup verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, presiedintele anuncia una petitiune juredictionaria, carea se trece la comissiunea petitiunaria. — Iosifu Madarász pune pre biuroulu camerei una petitiune privitoria la affacerea electorale d’in S.A.-Ujhely. Se transpune ministrului de justitîa. Ministrulu de justitîa, Stefanu Bitta, respunde la interpellatiunea deputatului Iosifu Madarász, făcută in 9. 1. c. cu privire la rotata lai Ionu Be s z e , jucatu cu ocasiunea alegerii dj deputata in S.A.-Ujhely. Oratorele dechiara, ca guvernulu nu pote procede direcţii contr’a, tai Besze, de-ora ce art. de lege 29. din 1848, dispune, ca judecătorii sunt inamovibili, ora §ulu 15. alu art. de lege 4. d’in an. 1869, repetiescu acesta despusetiune insîrandu totu-una-data si casurile, in cari judecătorii potu fi amoveati d’in posturile loru prin sentintia judecatoresca. Ba, guvernata n’are neci chiaru dreptulu d’a ordină investigatiune contr’a vre-unui judecatoriu, de orace acést’a apartiene competintiei autoritatiloru disciplinarie, — dreptu ace’a oratorele neci n’a potutu ordină investigatiune. Cu tote acestea inse dsa spune, ca spre ce a fostu indreptatîtu, a facutu inca inainte de ce lu aru fi interpellatu Madarász, si anumita indata ce a primitu soirea despre acesta afacere. Oratorele adeca a provocatii pre procurorulu regescu se-si cascige date despre casulu intemplatu si apoi se proceda con- formu resultatului investigatiunii. Incatu sce oratorele, procurorulu regescu a si facutu pasii pentru a se incepe procederea disciplinaria contr’a lai Besze, si tribunalulu disciplinarii s’a si intrunitu. In fine, câta despre dorinti’a interpellantelui d’a pune pre biuroulu camerei actele de investigatiune, oratorele e contr’a ei, de orace camer’a n’are nemic’a d’a face cu affacerile, cari formeza obiectulu procedurei judiciarie. Iosifu Madarász nu este multiuroitu cu punctata d’in urma alu respunsului. Oratorele va asceptă resultatulu investigatiunii si apoi si va conformă pașii ulteriori conformu acestui resultatu. — Camer’a ie acta despre respunsulu ministrului. Ai'amu Lázár presinta unu projectu de resolutiune, după care camer’a aleget una comissiune, careia se i se transpună tote petitiunile, privitorie la solvirea spesseloru si indestulirea pretensiuniloru cătra statu, datate d’in anulu 1848, si carea (comissiune) se elaboreze unu projectu, cum si d’in ce fonduri aru avea se face destulu acestoru pretensiuni. — Se va tipări si distribui. Paulu O r d a d y relateza, ca comissiunea verificatoria permaninta a verificata alegerea deputatului d’in S.A.Ujhely. (Aplause in stang’a.) Deputatul d’in cestiune se imparte in sectiunea a sies’a. Colomanu Széli pune pre biuroulu camerei raporturile comissiunii financiarie, privitorie la proiectele de legi ale ministrului de interne despre sustienerea inca pre 10 lune a comissariatului regescu d’in Segedinti, si despre creditata suplementariu pentru brachiele militarie intrebuintiate in annii 1869, 1870 si 1871. Ambele raporturi se voru tipări si pune la ordinea diliei in siedinti’a de sambeta, 27. 1. c. — Mai departe pune pre biuroulu camerei doue raporturi ale acestei comissiuni, privitorie la projectele de legi despre creditulu suplementariu pentru erogatiunile comune d’in an. 1869 si despre spessele d’in an. 1870. Se voru tipări si pertrată de una-data cu projectulu de lege despre bugetu. După ace’a camer’a trece la ordinea diliei , se cetescu a treia ora si primescu definitiva projectele de legi deliberate in siedinti’a de ieri. Se tramitu camerei magnatiioru. Urmeza projectulu de lege despre functiunea cetatiloru Bud’a-Pest’a prin una caile ferata, si după una discutiune scurta se admitte in generalii si specialui. Se pune in desbaterea camerei proiectulu de resolutiune alu deputatului Carolu P. Szathmăry, privitoriu la esn itterea unei comissiuni pentru organisarea collectiuniloru d’in tiera. — Franciscu Pus*z ky se dechiara contra projectului d’in cestiune, de-ora ce organisarea coliectiuniloru scientifice si de arte nu pote forma occupatiunea unei comissiuni parlamentarie, ci spre acest’a se recer barbari de specialitate. — Iuliu Schwarz presinta unu projectu nou de resolutiune, după care ministrulu de instrucțiune se esmita spre scopulu acestua una ancheta constatatoriu d’in barbati de specialitate, si acest’a se relateza camerei câta mai curându despre resultatulu lucrariloru sale. — Carolu P. Szathmăry si retrage amendementulu si camer’a accepta unanima propunerea lui Iuliu Schwarz. Siedinti’a se inchiaia la 12% ore d. m. 26 toturoru acestoru proiecte de legi va urmă in siedinti’a prossima. După ce se statoresce ordinea dîlei pre siedinti’a demane, Siedinti’a se redica la iy4 ore d. m. Din comitatulu Zarandului. Bai’a-de-Crisiu, 22. ian. st. n. 1872. Alegerile de membri pentru nou’a representatiune a comitatului Zarandu s’au inceputu la 20. i. c. si, conformu legii pentru organisarea municipielor, se voru continuă până la 28. ale curtatei ; resultatulu lu-voiu comunică mai Jardîu , sperâmu, câ alegerile voruesi bine pentru acestu comitatu. Terminandu-se alegerile la 28. ian. si avendu in vedere, câ pentru reclamări este defiptu, prin lege, unu terminu de 16. dîle de la terminarea alegiloru, asié dâmu cu socotél’a, câ nou’a representantia se va poté întruni, pentru constituanta, cam pre la finea lai februariu, cu carea ocasiune aie se se defiga dîu’a in care se va intruni representanti’a pentru alegerea de oficiali, care, avendu in vedere, ca recrutările in acestu anu vom decurge in tan’a lui Martin, si considerandu, ca in acestu comitatu pana acum’a au fosta 5. era după nou’a organisare numai 3. cercuri pretoriale, de unde armedia ca, intemplandu-se restauratiunea inainte de recrutare, s’ar ivi mari greutati in compunerea listeloru de recrutare, acum umai după 3. cercuri. Dreptu aceea, d’in motivele acum amintite, asie credemu, ca restauratiunea si respectivu alegerea oficialiloru in acestu comitatu, abié se va poté face inainte de la Aprilie a. c. Vechia representatiune a acestui romitatu, si-a trecutu ultima sa siedintia la 10 a. c. sub presiedinti’a vomitelui Dr. I o s if u H o d o s i n, cu care ocasiune in comissiunea verificatoria si in cea de apelu s'au alesu membri noui in lorulu aceloru a, cari sunt numiti la tribunalulu imp. de prim’a instantia, de ora ce acestia, desî potu fi membri ai representantiunei, conformu legii, ei nu potu primi asupr’a loru nici o esmissiune. Totu atunci s’a luatu la desbatere adress’a cetatii lib. r. Clusiu indreptata catra camera deputatiloru si transpusa acestei repressutantie spre sprijinire, pentru redicarea si respective infiintiarea unei universități in Clusiu ; — aceasta adressa d’in partea representantiei s’a sprijinitu inse cu acelu adausu, că la numit,’a universitate, pre langa limb’a magiara, intru aseminea se se dechiare de limbe obligatorie ale propunerilor si limb’a romana si germana. In acestu intielesu s’a si facutu adressa catra camer’a deputatiloru. Tribunalului, de aici si-a inceputu activitatea. La inceputu merge cam greu, pentru ca cei mai multi membri, fiindu adusi aici de prin alte parti ale tierei, nu cunoscu nici actele procesuali, nici relatiunile, si unii nici limb’a poporului si a tribunalului de aici. Unu actu frumosu totusi amu vediutu de la acestu tribunalu, anume una publicatiune despre dispusetiunile transitorie asupr’a juristitiului votatu de camer’a legislativa. Cuprinsulu acestei publicatiuni iuse nu va interessă acum pre publiculu cetitoru , fiindu cu terminulu dispositiuniloru cuprinse in ea, espira cu finea lunei curente. Economicu. „Prin lucrare vn infloresce Fericirea aurita, multiumire liniscita ; Prin cumpetare in tote ale vostre Cascigati sanetate si plăceri in prisosu.“ Wieland. Nu numai străinii ci chiaru si unii d’intre romani imputa, cu poporulu romanu e trendavu, e lenesiu ; dar’ acésta imputare se face de câtra străini fara cunosciintia de causa, or’ de catra ai nostri fara cercuri comparative intre strainu si romanu, sau numai că se glasuimu si noi cu străinii, câci ei sunt mai inaintati si petrundu lucrurile mai bine. Eu, după pucinele mele esperintie,m’am convinsu, ca, fra d’a pecatui, nu se pote face Romanului acésta imputare. Romanulu, in genere, e forte lucratoriu, si esperinti’a de tote dîtele ni dâ date forte chiar e despre ceea ce dinsulu pote. Sé luâmu esemple d’in lucrarea pamentului, câci cele-laite măiestrie sunt intre romani pré pucinu latîte, incâtu sé potemu face o comparatiune, si anume : A ra tu r’a. După câta mi-e cunoscutu, intre romani e proverbialu, cu romanulu cu unu aratru (piugu) ara intr’o dî locu de unu cubulu, de o galeta, de unu pogonu , mi-ar place deci se seta, care d’intre națiunile străini făcu in acelua si tempu mai multu. Atâta d’in esperinti’a propria, câta si d’in scriele strainiloru m’am convinsu, că nici ei nu făcu mai multu. La aceea trebue se luamu in consideratiune, cu ce vite si instrumente lucra străinii; apoi sé nu uitamu, cu pamentulu loru, prin desa lucrare si fiindu scutita de vite, a devenitu unu pamentu fragiedu de gradina, usioru si lesne de petrunsu, până captau pamenturile nostre, folosindu-se ] si că locuri de pasciune, remanu in intervalle de tempu neprelucrate, si adesea sunt bătucite si tari că petr’a. — De ] asemenea se potu face combinatiuni si in cele alte lucrări, precum grapatulu, caratulu, s. a. Romanulu nici în asta privintia nu remane celu d’in urma. In lucrata cu man’a inca nu intreeu străinii pre roj mnauu, câci e unu ce pre cunoscutu intre romani, câ 6 omeni I sépa unu jugeru de pamentu pre dî, inse neamtiulu dîce.