Federatiunea, martie 1872 (Anul 5, nr. 20-32)
1872-03-31 / nr. 32
lP©fSt?31, Domineca, 1981 marte, 1872. Amilu alu cincilea MDCCCLXXII. Loemiati’a Redactorului Ri Ctoncelari'a Redaetiunii CID Sirat’#, tragatorialul [X.Dveazntoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vorn primi deeatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se voru arde. Mr. 33633. Diurnalu politicii, literariu, comercialii si economicii. Pret inia d« Prenumerationa Pre irei lune . . . 3 fl. v. Pre siese lune. . . 6 „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Penttsm Romani’# : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n „ 6 lune 1« „ = 16 „ „ ® ~ 8 „ =. 8 „ „ Pentru lusertlunl : 10 or. de linia,si 30 or. taos’a timbrale pentru fiespe-care publicatiune separata. In loculu deachisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr- Va est Mercuria, Vineria si Jtomiuec’a. Invitare de prenumeratiune la dinariulu politicii „FEDERATIUNEA“ pre patrariulu 11. aprilie—iuniu 1872. DD. abonaţi, alu caroru abonamentu espira cu finea lunei curinte, marte, să binevoiesca a-si reinnoii abonamentele câtu mai curundu, pentru ca respectivii DD. abonați să pota fi feriţi de irregularități in primirea dinariului, era Administratiunea si Espeditiv’a de complicatiuni , caii provinu d’in intardîatele insinuări la abonamentu. Coaditiunile de prenumeratiune remanu cele d’in fruntea diuariului. Redactiunea. , D'in cansa serbatoriloru catolice numerulu prossimu alu diuariului nostru va apare numai vineri a venitoria. Redactiunea. Pest’a, 18./30. marte, 1872. Serbatorile catolice întrerupseră pre câtu-va tempu activitatea legelativa, atâtu in Ciscuiu si in Translaitani’a, si asiă de asta-data de la noi n’avemu nemic’a importantu d’a relată onor. cetitori, — cu atâtu mai interesante inse sunt scirite d’in strainetate, privitorie la Ostrunguri’a, in cari pusetiunea cabinetului auerspergianu apare de totu problematica. — Astă diuariulu „Augsb. Aig Zîg* comunica, firesce după informatiuni d’in Ostrunguri’a, că ministeriulu cislatianu si-a jocatu si cartea d’in urma, care i s’a mai lasatu in mână, era „Kreuz-Zig.Ci diuariu decomunule ne informatu despre trebele austriace si forte cercuspectu, scrie, că monarculu s’a aretatu in Bud’a forte maniosu facia de diu Auersperg, d’in caus’a nereusîrii impacatiunii gallieiane, si că dlu Andrássy crede a fi venitu tempulu d’a mai slabi si dsa legaturele sale cu ministeriulu cislauanu. După alte impartesîri ale diuariului d’in cestiune, chiaru si despusetiunea spireteloru intre singuratecii membri ai cabinetului nu e pră buna, ba acestia pră adeseori si facu recriminatiuni unii altorua. Inceputulu deci e facutu, să sperâmu că finea jocului nu va fi departe. Purcederea ministeriului auerspergianu in Boemia, mesujele dragonice facia cu alegerile, confiscarea diurnaleloru oppositiunii natiunali, espectorarea preste mesura impertinente a organeloru officiose, cari presehi apostrofolia cu epitete de „naţiune de tâlhari* — confiscarea anundieloru, programeloru, etc. electorali, restrictiunea libertăţii electorali, terrorasarea prin incortelare in masaa de intrege despartieminte militaresci in tote cercurile elect, unde oppositiunea nationale este in majoritate, — sunt relle semne, sunt semne de boia ci-tica a guvernului si ni aduce aminte de repressiunea d’in dîilele celle triste alle absolutismului. Cu scarba trebue să ne intorcemu de atare guvernu si să-i strigămu : nu acést’a este callea la consolidarea dreptului, la impacatiune, ba neci macaru la consolidarea potestătii, ci, prin resultate momentane la ruina, la perire. Differinti’a intre Americ’a si Angli’a, privitoriu la rebonificarea dauneloru indirecte si la interpretarea conventiunii de Wasingtonu, e inca tare departe d’a se poté aplana pre caile pacifica. La not’a lordului Granville, guvernulu americanu a respunsu, ce e dreptu, in modu forte conciliatoriu, dar’ cu tote acestea elu tiene strinsu la re bonificarea dauneloru indirecte. Spre motivarea acestui respunsu alu seu, guvernulu americanu se provoca anumitu la impregiurarea, că conventiunea d’in Wasingtonu precum si tribunalulu de arbitri, numitu in acea conventiune, au a aplana tote diferintiele escate d’in cestiunea Alabama, că cu ocasiunea inchiaiării conventiunii d’in cestiune cu privire la daunele indirecte nu s’a facutu neci una esceptiune, d’in contra chiaru aceste pretensiuni, sub titlulu „pretensiuni nationale*, au formatu de câtiva anni incoce unu punctu de certa importantu. Deci, după ce de la aceste pretensiuni nu s’a facutu neci cea mai mica abatere, mai multu inca, după ce ele fure primite chiaru si in protocolulu luatu despre negociările comissiuniloru respective, ele trebuescu submisse si tribunalului de arbitri, si acéstea cu atâtu mai vertosu, cu câtu conventiunea de Wasingtonu dispune de totu chiaru, cu tote pretensiunile si gravaminele provenitorie d’in pirateria au a se așterne tribunalului spre aplanare. — Deci, depinde singuru numai de la Angli’a, daca tribunalulu d’in Genev’a are să resolve tote differintiele esistinte , de orace acestua nu e tribunalu nedependinte, care să fia indreptatîtu a decide asupr’a toturoru cestiuniloru, chiaru si contr’a vointiei unei partite. La casu candu Angli’a va refusâ de nou d’a recunosce competinti’a tribunalului de arbitri si asupr’a dauneloru indirecte, atunci e probabilu câ ce’a ce nu s’a potutu deslegâ prin note diplomatice, se va deslegâ prin feru. Scirile electrice d’in Rom’a spunu, câ D. Fournier, solulu Franciei, au fostu preamultiumitu de primirea cordiale cu care fii intempinatu la curtea regelui Victoru Emanuilu. Se spera ca relatiunile, mai nainte forte încordate, intre regatulu Italiei si republica francese, se voru ameliora intru interessulu comune alu elementului latinii. Scaunuluponteficiu vnse, domnitu de jesuiti, nu înceta de a sufla in spudia pentru a interitâ pre Francesi in contr’a noului regatu. Câ jesuitii n’au neci patria, neci natiunalitate, acést’a nu ne pune la mirare, ne mirâmu inse de ponteficele care au datu dovedi de iubire eătra naţiunea sa, cum de uita traditiunile natiunali alle scaunului ponteficiu, cum va vede câ de va învrăjbi elementulu latinu, lucra pre man’a elementului nemirescu, emineminte protestante, si ca atare inimicu nu numai elementului latinu ci si capului catolicismului insusi ; prin urmare nu ne potemu destullu mirâ, cum de ponteficele nu se scie emancipâ de sub pressiunea acellei negre societăţi, alle careia intrige au adusu atâte relle asupr’a besericei catolice. Nunciulu ponteficiu, card. Chigi, reinternatu la Paris, se dîce câ au dusu unu autografu allu ponteficeîui spre alu immanuu Dlui Thiers. Inversiunat’a oppositiune, ce partit’a radicale in Ispan i’a face ministeriului, au datu ansa d’a se crede ca acesta partita nutresce ura si in contr’a regelui si ca ar vedă cu bucuria, ba s’ar alaturâ insa si la revolutiunea ce s’arescâ cu scopu d’a alungă dinasti’a abie întronata. Republicanii si alti inimici ai dinastiei, cu cari radicalii au inchiaiatu pactulu relativu la alegerile imminenti, contribue multu spre a întări acea credintia, câ Ispaniolii voru să scape de dinasti’a cea noua. Multi eroda câ Prussi’a si-are man’a in joculu partiteloru d’in Ispani’a, cu intentiune d’a recascigă tronulu pentru secundo-genitur’a prussiana. Cordialitatea affectata intre Itali’a si Prusi’a nu eschide aceasta possibilitate, caci, precum se scie, moralitatea nu este partea cea mai buna si mai tare a diplomaţiei europene. La Nr. c. 21. Ionu B obu, eppu gr. cat. la an. 1802 fece fundatiune de 4000 fl. mon. ung. si nemtiesca. La. Nr. c. 24. Petru Maioru, (anuntu lipsesce) fece fundatiune de 700 fl. valuta si argintu (mon. sunat.) II. Fundatiunile Seminariului. La Nr. c. 30. Teodoru Bucescu, la an. 1738. aprile 4 fece fundatiune de 1000 fl. mon. ung. La Nr. cur. 38, era Ionu Bobu, eppu gr. cath. totu la an. 1802 fece alta fundatiune de 6000 fl. in argintu (mon. sunat.) Va să dîca numai aceste cinci positiuni dau suma de 16,700 fl. contribuita de romani, caci, de si bar Sig. Stoica au fostu eppu de ritulu latinu, prin urmare romanu renegatu, au fostu totusî romanu si nu potemu crede, câin literele fundatiunali să-ai fiu uitatu cu totulu de fiii acellei naţiuni d’in care se trageă si ellu, cellu pucinu de cei de confessiunea greco-catholica. Despre eppulu Bobu se scie ca au facutu fundatiuni, mai putinu cunoscuta este fundatiunea fericitului Maioru, carele nu pote fi altulu, decâtu nemoritoriulu literatu si istoriografu romanu Petru Maioru, carele fără indoela a facutu fundatiunea numai pentru romani. Teodoru Bucescu fostu au ellu renegatu seau ba ? numai d’in literele lui fundatiunali s’ar poté afla. Assemenea numai cercetandu-se cu de amenuntari tote actele fundatiunali, indegate in 195 positiuni (ori currenti) s’ar poté afla de mai sunt si alte fundatiuni făcute de romani, ceea ce noi presupunemu, cu tote că numele fundatoriioru (afara de cei numiţi) sunt mai tote magiaresci dar’ cine nu scie ca aprope jumetate d’in nobilii roman, porta si până asta di nume magiaresci. Cumca fundatorii de naţiune romani au trebuita se faca fundatiunile cu intentiunea espressa d’a se ajutoră tinerii de naţiune romani, dovedesce (afara de fundatiunea Bobiana) faptulu ca pre pag. 13, supl. in list’a studentiloru, cari in ann. scol. 178% au trasu ajutorie (stipendia) d’in fundatiunile catholice in Clusiu, gasimu in Cl. I. intre cei stipendiati cu câte 129 fl. in Clusiu, la cursulu I. de filosofia pre . Moise N o p c i’a, Stefanu V aid’a, Iosifu Rotariu, juristu an. I. Antonin Sevestreanu, si altii a caroru nationalitate este ascunsa in numele magiaresci. Era in Cl. II. stipendie de câte 80 fl. pre annu, pre ascul. curs. II de filos. Ionu Ramontianu (pare-ni-se insusi nemeritoriulu Mecenate, carele fece fundatiunea ce porta numele lui), Iosifu B o i’a, (umanistu an. II.) cunoscutulu Alessiu N o p c e a (umanistu an. I.) si altii pre cari assemene nu-i potemu cunosce după numele mag. — In fine, in Cl. III. cu stipendie de câte 60 fl. pre Franc. Sevestreanu, Ignatiu B o o r u, probabilmente renegati inca de pre atunci. Nepotendu-ne occupa asta-data mai pre largu de acesta cestiune, satiu carei-a studiu după isvorele indegetate lu recumendamu mai alesu Venerabilelui Ordinariatu metr. d’in Blasiu si literatiloru romani, cari se afla cu locuinti’a in Clusiu) reservandu-ne a reveni la d’ins’a, impartesîmu inca urmatoriele date: Sum’a toturoru fundatiuniloru face 4,168,194 fl, 45 cf.5 d’in acest’a 906, 501 fl. sunt ai besericei Piaristiloru. Intre fundatori se afla si imperatess’a Maria Theresia, care in literele salle fundationali n’a potutu ,se-si uite de aceia pentru a carora conversiune d’ins’a statuisse atâtu de multu. Este timpulu a cercetă si a reclamă. Vigilantibus jura. Cat. Cens. Pecta 11129 martin, 1872. (Date de mare importantia). Intr’unu suplementu de 20 pagine, 8-6, alaturatu la Nr. 68. din a. c. allu dinariului magiam „Rere t" (orientulu) d’in Clusiu, se publica unu „adausu“ la articlii cuprinsi in „Enciclopedia universale magiara“ Tomu II, pag. 279—345. si publicati la an. 1860, sub titlu „Fu n d a t i u n i (fundus publicus, fundatio) in Transilvani ’a“, d’in care scotem u Urmatoriele date : „Perceptiunile in bani gata, alle universităţii Batoriane si a partiloru ei accessorie pre an. 1582 pana 1850, scose d’in isvore aretate mai la văile.“ I. Fundatiunile Convictului. La Nr. cur. 14. B. Sigismundu Stoica, eppu allu Transsilvaniei, la an. 1770, fece fundatiune de 5000 fl. mon. conv. Clusiu, 25 fauru 1872. (La cestiunea alegerilor u in Transsilvani’a) Die Bed ! ... Cu privire la politica, cu carea eu d’in norocire nu-mi prea spargu capulu —• am a vi comunică numai atât’a, ca omenii, si in specie intielleginti’a nostra d’in Clusiu, incepe a se consultă de tempuriu despre cestiunea alegeriloru pentru sessiunea viitoria a dietei. In dîilele trecute se tienâ conferintia confidentiale in acesta affacere. După celle audîte — aflandu-me si eu de facla — vorb’a fu mai multu despre ceea ce ar’ fi de observatu si de facutu d’in partea romaniloru Transsilv. cu privire la fiitori’a alegere de deputaţi. Omenii noştri nu potura a se sprime neci pro neci contr’a. Secretariulu ministeriale d. N. ... se pareă (ore numai se pareă ? Red.ck mirosa a