Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-18 / nr. 5
daca in currendu i-ar urma, si dlu Ioachimu Muresianu ? Dieu, nici unu cascigu, nici unu avantagiu ! Dar’ nici trei dieci de deputaţi romani transsilvaneni in diet’a Ungariei n’aru poté esopera aceea, ce se pote esopera prin o resistintia tenace si pertinace ce po temu se o dervolthmu in tierra nostra. Inchiau, inse la inchiare voiu totuodata 80 me provocu si la marele publicists Schuselka, care nu de multu publica in diuariulu seu „Reforma“ unu articlu consacratu „Romaniloru si autonomiei marelui principatu Transsilvani’a“ la a carui inchiare a dusu urmatoriele :„Tempulu e scurtu. Romanii sé nu mai perda nici unu momentu in certe inutile, ci ei, fia passivisti seu activisti, sé nu uite, ca aici e vorb’a de essistinti’a, loru ; prin caderea autonomiei Transsilvaniei essistintia nationale a poporului romanescu d’in Transsilvani’a s’a sguduitu si periclltatu in inse si temeliele ei; se nu uite deci Romanii ca fi toti au numai unu scopu supremu, care trebue se-i insufletiesca la activitate comuna, si acestu scopu este : Autonomi’a marelui principatu Transsilvani’a.“ M. I. C. Constantinopole, 20. Jan. 1813. (Corespondintia particulara a „Feder.“) Betranulu bolnavu allu Orientelui si trage viueti’a-i misera d’intr’unu annu intraltulu, si fiindu ca n’au ajunsu inca in acellu stadiu de marasmu generale care este incompatibil cu vineti’a, va trece multu tirupu pana va espira. Nu vi voiu vorbi despre Constantinopole d’un puntu de vedere artisticu, fiindu ca acest’a ar’ interessa mai multu pre unu diurnalu belletristicu, de câtu pre unulu politicu. Uliu stătu cu acestua, asia de binecuventatu de natura, daca ar’ fi guvernatu intielleptiesce si administratii omenesce, ar deveni unu modelu de prosperitate. In modulu in care se administra si guverna asta-di, miseri’a si nemultiumirea va cresce, se voru preface in diluviu, si nu celle siepte Poteri mari alle Europei, dar’ nici chiaru Poterile ceresci — daca ar’ intreveni in affacerile umane — nu voru poté salva coron’a lui Osmanu. Populatiunile Turciei sunt june, fiindu ca nu sunt corrupte, pre cacdu Turcii sunt unu populu decrepttu. Venitorulu de securu va appartiené funetiei. Unulu d’in vitiele guvernulu turcescu e dess’a schimbare a minîstriloru si guvernatoriloru de provincii. Esti d’in urma securi de efemer’a loru potere, despoia fara indurare pre bietulu poporu ce guverna. .Ca in tote tietrele neculte, asia si aici, certele religiose joca rolulu principal. Instigatorii principali sunt Greii, poporu perfidu, despre care Pliniu diced : „Greculu strabatte pretutindeni, daca tu ridi , ellu devine tristu ; daca ti-e frigu, ellu dice ck assuda.“ Adi m’am convinsu ca diss’a „graeca fides, uulla fides“ — e unu sacru adeveru. Acestu poporu aspira la cucerirea Constantinopolei si la subjugarea Macedo-romaniloru si Bulgariloru. Tota urr’a si-o vérsa asupr’a loru. Vi voiu cită doue casuri din cari ve veti poté convinge despre adeverulu assertiunii melle. Macedo-Romanii d’in Abela petrecu mare parte a annului in munți, si ierna descindu cu turmele loru la Zarcu in Tessalia. Estu annu, ajunai la Zarcu, luara dispositiuni ca să deschidă una scola, pentru ca se continue instrucțiunea copiiloru loru. Dar’ episcopulu grecu Gardikton nu crutik nici intrige, nici machinatiuni pentru ca sb impedece deschiderea scolei. In anii trecuti inca nu potura deschide scola. Astfeliu Abeliotii inca de atunci adressara petiune defunctului Alipasîa, proprietarulu Zarcului, carele ___18__ a si ordinată episcopului grecu ca sa recunosca dreptulu romaniloru ; dar’ acestua pana acuma sciutu nilasubter fugie, si asia n’v essecutatu ordinulu lui All pasÎR. Mai multu inca, besericele romaniloru re inchide, asia cAtu acestia iern’a ni totu asculta liturgi’a in besericele loru. In dîtlele tre te assemene intrige Be escara in Tuli, intre romani si bulgari de apa o si intre greci de alta parte. — In Castori’a unu calugaru bulgaru pre propriele ispese edifica o beserica si o scola bulgara. Turbarea greciloru ajunse pene acolo in câtu assassinara pre bietulu călugări Gerasimu in beserica, si pre cum se dice, d’in indemnulu episcopului. In Capitala predomina spiritulu francese. Limb’a francese se vorbesce pretotindeni, diurnalistic’a cea mai buna e francesa. Austro Ungari’a si Prussi’a nu ajunseră a avea influinti’a ce essercita Franci’a. Mai tardîu, daca voiu poté merge in Romeli’a, ti voiu vorbi despre frații noștri Macedo-Romani.*) Adio ! H o r i a. Camer’a representantilorn Ungariei. S i e d i n t i’a de 1 a 25. J a n. 1873. Presiedintele Bittó deschide siedinti’a la 10 ore d’in dî. Processulu verbalu allu sied, precedente se verifica. Aless. Csiky presinta unu proiectu de resolutiune, după care camer’a ar avé se insarcine die pre ministrulu de financie, ca se multiumesca tote acelle pretensiuni alle civiloru singuratiei, cari in 1848—49 au offentu statului midilore de armare, împrumuturi in auru si argintu etc. se intielege inse de sine, ca numai pretensiunile documentate prin acte autentice, asupra caroru validitate va ave se decidă una comissiune de 9 membri, esmissa de camera. Camera trece apoi la ordenea dîllei si mai înainte de toto ie in pertractare repportulu comissiunii petitionarie despre petitiunile desbatute de dins’a. Celle mai multe petitiuni se transmittu la ministeriele respective. Urmedia continuarea desbatterii generale a bugetului. Contele Lónyay ib cuventulu si si incepe vorbirea cu o polemia contra lui Ghiczy, care i-a imputatu si attribuitu mai multe peccate inca de pre tempulu candu Lónyay a fostu ministru de financie. După aceea oratorele trece la partea meritoria a vorbirei salle, care se referesce la situatiunea financiaria, si desvolta nisce idei forte sanetose și salutarie cu privire la ameliorarea administratiunii, la impartîrea mai corespundietoria a portidelor ministeriali, la resolverea cestiunii bancei in interes sulu independintiei si demnității tierrei, apoi in privintia promovării commerciului, communicatiunii, industriei si a instrucțiunii publice. Lónyay accentua apoi si reformarea doriloru inse totu-odata observa, ca acesta reformare nu pote se fia identica cu urcarea dâriloru, deora ce cu privire la darea de pamentu se recere numai una impartîre mai drepta a sarcineloru, câ ce d.e. in tienuturiie Tibiscului mai multe mii de jugere de pamentu figuredia inca si asta-di ca terrenu inundatu, cu tote câ de multu se lucra si se cultivedia, si astfeliu după aceliu pamentu se platesce numai câte 8 cr. de jugeru, pre candu după dreptu si dreptate ar’ fi se se platesca 2—3 fi. In fine dlu Lónyay amintesce si de separarea instrucțiunii publice ie agendele cultului, cari ar’ fi d’a se trece in ressortulu ministrului de interne , apoi redicarea unui ministeriu separatu de agricultura, trecandu affacerile postali si telegrafice li ministeriulu de communicatiune. Aceste sunt pre scurtu schittele cuventârii lui Lónyay tariloru de casa d’in Százház fure essecuati si cu celloru mai multi li s’a secuestratu chiaru si mobiliele ? Daca da, apoi cugeta ministrulu a cercetă câtu mai ingraba acesta procedura si a eruu, câ ci ce dreptu a luatu consiliulu administrativii allu unei societâti de acțiuni nisce mesure asie de repentine si de aspre facia cu actionarii sei ? Ministrulu Pannel respunde, ca compatimesce forte sortea trista a proprietariloru de casa d’in Százház, inse ceea ce s’a facutu pre caile judiciaria dsa nu pote se schimbe pre caile administrativa. Inse daca judii nu-si voru fi implinitu deforinti’a, dsa prin procurorulu de statu pote lua mesurele necessarie in asta privintia. Acest’a inse nu crede sa se fi intemplatu, dreptu aceea nedreptăţitii potu cauta remediu la forurile judiciarie superiore. Camer’a trece apoi la ordenea dîtlei si continua desbatterea generala asupr’a bugetului. Georgiu Nagy polemisedia atâta cu Lónyay, câtu si cu ministrulu-presiedinte Szlávy. Pre cellu de antâiu intre altele lu întreba, ca pentru ce n’a realisatu acelle idei frumose, cari le-a desfasiuratu in cuventarea sa de sambeta, atunci candu a avutu occasiunea si poterea in mana d’a face acestea. Intorcandu-se apoi câtra Szlávy observa, ca d’insulu a afirmatu ca classea de midilocu înainte de 1848 a fostu cu totului totu neculta si necivilisata ; se mira apoi cum potir ministrulu se descrie cu nisce coloriasie negre o classa de omeni, d’in care se trage si Colomanu Ghiczy si insusi ministrulu-presiedinte. După Nagy urma ministrulu de financie Kerkapoly, care acum prin o vorbire ce tienu aprope doue ore, veni sa suplinesca ceea ce a intrelassatu cu prima occasiune, la inceputulu desbatterii bugetului. Prin cuventarea de asta di oratorele pre de o parte s’a încercata a presenta o icona câtu se pote de chiara despre situatiunea financiaria, era pre de alta parte si-a datu parerea in privinti’a cestiunii, cu ce este de facutu pre viitoriu. In fine vorbi Paulu Hiffmann, inse fiindu tempulu inaintatu deputat», mare parte, se departassera d’in camera si asié discursulu seu nu avu effectulu ce ar’ fi meritatu se-lu aiba. battere : c. Iul. Csáky , Lud. Beöthy, Sam. Ghiczy, Dan. Irányi, Gust. Tarnóczy si Al. Csiky. D’in vorbirea lui Danielii Irányi estragemn aici puci ne passage. Oratorele d’in capulu locului dechiara, ca bugetulu d’in desbattere contiene nisce positiuui, pre cari ellu nu le-ar poté vota ministeriului actualu, dar’ chiaru nici unui ministeriu essîtu d’in sinulu partidei salle. Daca asta-di se afirma d’in tote partile, ca intrega camer’a porta culp’a pentru starea perplessa a financieloru tierrei, oratorele in numele partidei d’in 1848 protestedia contra acestei asssrtiuni. Partid’a sa in aanii d’in urma nici candu nu si-a datu consemtiementului seu la o asemene procedura. Oratorele dechiara de repetîte ori, câ n’are încredere in guverna si pentru aceea nu poté se-i votedie midilocele necessarie pentru guvernare. De la promissiunea ministrului de financie, relativa la reformarea dâriloru datorele nu ascepta multu, de orace prin reformare partiala a unor specie de dari nu se pote vindecă mureu mare si invechita. Pentru ca totusi inse se se pota ajuta incâtuva situation ii financiaiie perplesse, oratorele inca ar fi de parerea, ca se se introducă darea de de lucru, propusa de Nicoliciu. Mai departe dsa se invoiesce si cu vinderea bunuriloru statului, numai cu observarea, câ se nu se vendia de-odata, spre a nu periclitâ valorea pamentului. In fine oratorele prognostics guvernului câ nu va ave sb esiste multu, câci sti scrisu : „Onoredia pre tataiu teu si pre mama ta, ca sb traiesci multu pre pamentu* — guvernulu inse nu dâ nici-decâtu onorea cuvenita genitoriloru sei : ideeloru si legiloru d’in 1848. S i e d i n t i’a de la 27. J a n. 1873. Siedinti’a se deschide la tempulu indatenatu. M. Jókai interpelledia pre ministrulu de justitîa, daca are cunoscintia despre impregiurarea, cu cea mai mare parte a proprie*] Multa plăcere ni vei face si noue si cetitoriloru nostri. Red. Siedinti’a de la 28. Jan. 1873. Siedinti’a se deschide la 10 ore d’in dî. Iuliu Oláh întreba pre ministrulu de communicatiune, daca are cunoscintia, ca lini’a ferrata Hatvan-Jászberény-Szölnok nu s’a deschisu la terminulu prefiptu ? Daca da, apoi cugeta a lua mesure energice ca lini’a d’in cestiune se se deschidă câtu mai currându ? Camer’a trece apoi la ordenea dîllei si continua desbatterea generala asupr’a bugetului. Sigismundu Borea nu pote consideră ministeriulu actualu ca nou, de orace ellu urmaresce sistemulu vechiu si consta d’in membrii ministeriului precedentii. Si apoi ce se tiene de sistemulu vechiu, ellu este acelluasi, pre care l’a urmaritu si guvernulu absolutisticu. Differinti’a este numai, ca guvernulu absolutisticu a processu legalu si pre facta, precandu guvernulu actualu urmaresce prin midiloce irteficiose si secrete acelleasi scopuri, pre cari le-a avutu in vedere si guvernulu absolutisticu. Unii oratori s’au insuitu a attribui guvernului nostru differite merite, aretandu ca bunăstarea s’a redicatu, ca ne-am imbogatîtu cu mai multe millione. Dar’ unde sunt acelle millione ? Oratorele nu le vede nici in cassele statului, nici in pusmariele civiloru. Alţii insîrara resultatele obtienute pre terrenulu instrucţiunii publice. Dar’ ce a facutu guvernulu in favorulu instrucţiunii in tienuturiie locuite de nemagiari ? Nimicu. Sunt d.e. 3 millione de romani (Madarász de după spatele oratorelui observa: „Numai 2 millione sunt amice !*) Bine dar’ — continua oratorele — sunt doue millione romani, inse pentru aceste doue millione de romani redipatu a guvernulu vre-unu gimnasiu ? Nu. Unde sunt dar’ resultatele ? In acestu sensu oratorele ie sub critica intrega procedur’aministeriului si in fine se dechiara ck nu votedia bugetulu, ci spriginesce propunerea lui Deify. ^Vorbirea intrega vomi publica-o in unulu d’in uni prossimi. Red.) In tud. de arta di iau itea parte la des industri’a petroleului si insemnetatea lui. Aventuru ce la luatu industria petroleului, a cărui origine se dateza de la a 1850, este fara parechia in lume. In 1860 esportulu d’in statele unite americane se urca numai lal/2 milione de galloné (mesura americ.) ; in 1868 iuse la 99V* mill. in a. 1870 la 14072 mill. si in a. 1871 la 156 mill. galloné ; asta di productiunea totala d’in statele unite se pretiuesce, cellu pucinu, la 220 mill. galloné. Provisiunea de oleu crudu, in regiunile oleului. in 1871 era 550,000 barrele (bute mesura americ. 1 barella 2'/1 centenari.) In Juniu a. 1871 petroleulu se scotea d’in aprope 3650 isvore, cari pre fia care dî, aduceau la cinci barrele petroleu. Si in alta tierra, mai pucinu intreprindietoria de câtu Americ’a o astfelu de industria ar’ ave însemnate urmări. Ea face necessarie celle mai grandeose institutiuni spre rafinarea marfuri’.oru, conditionedia intemeiarea si înflorirea de prasie impopulate si este insemnata motoru spre construirea de cali ferrate, canaluri si drumuri arteficiose. Petroleulu este de mare însemnătate si pentru navigatiunea europena, fiindu cu nâile cu vaporu, prin regularitatea si punctualitatea transportatiunii, d’in dî in dî totu mai tare impingu inderetru nâile ventrarie ; éra petroleulu nu este ertatu alu transportă pre vapore, se porta deci prin noile ventrarie la porturile lumii. Aventura industriei petroleului este cu atâtu mai admirabila, cu câtu in primii anni de la 1860 in colo se implu lumea de lamentatiuni si admoniaeri asupr’a esundârii puciose si periculose, ce se porni d’in isvoriele americane si incepu a acoperi intregu pamentulu locuitu. Unu diuariu anglesu d’in 1862 d. e.scrisse, in intreg’a mare atlantica mirosa ca o lampa de parafinu, si daca nu se descopere vreuuu medilocu contra acestei miasme (petroleu), apoi, in societate, pre unu americanu numai de câtu lu cunosci după mirosu, câ pre animalulu mosiusu seau mîti’a de Zibetu. Carrulu seau nai’a, care a transportatu vreodată petroleu, nu se mai pote folosi spre transportare de vino, farina, casiu seau alte asemene obiecte de consumare ; ba e forte dubiu, câ lemnele pentru mobile si case, cari sugu acelu petroleu transportandu-se laolalta nu si perdu pre intregu pretiulu , si alte asemene espeptolatiuni. 'iote aceste admonitiuni si lamentatiuni inse nu potura sterge comerciulu cu petroleu, ba avura acellu locnu efectu cu officiele pretotindenea dedeau ordinatiuni