Federatiunea, ianuarie 1873 (Anul 6, nr. 1-8)
1873-01-28 / nr. 8
fooninti’a Redactorului si Cancelari’« Redaetiunile in Btrat’a tragatoriului [1.8- veszutoza], Nr. 1. •Scrisorile nefrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.1" Artiolii tramisi si nepublicati se vom arde. Diurnalu politicu, literari, comercialu si economicu. Va» esst jouia Mi Dominec’s». 1’i'cdem da PrenomeratiSae. Pre trei lune . .. 3 fl. v. Pre siese lune. . . 5 „ , Pre auuiu intregu . 10 „ „ Pento’u Holumni’a : pre a intregu 30 Fr. = 26 Lei n „ 6 lune 16 „ = 14 , „•· ® ® ii = 8 ,, ,, Pentru Insertion! : 10 pr. de linia,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiespe-care publicatiune separata-In loculu deschisa 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 or. Pest’“>^r£r1873' In Cartier’a deputatiloru Ungariei se continua discussiunea speciale a bugetului. In siedintieie trecute s’a votata bugetulu ministeriului de interne. In sied, de joi, punctulo relativii la fondulu de disposition au sulevatu, ca totu deaun’a, discussiune mai animata, care asta data după observatiunile dlui dep. nat. Trifunatiu, au degeneratu in addeveratu scandalu. Caus’a fii respunutu, ce dep. Patrubani (armeanu magiarisatu) dede la observaţia nea lui Trifunatiu. D. Patrubani adeca, luandu lu gur’a pre d’inaînte, avi imprudenti’a d’a spune verde, nu mai asia d’in capetîn’a sa, au d’in celle ce va fi audîtu si dsa de la stăpâni ? nu se scie, destuii ce au scăpatu vorbele imprudipte, ch foidulu de dispusetiune este necessariu „pentru intrenarea natiunalitatiloru !“ Acesta neghiobia fii apostrofată, după cum merita, de D. dep. nat. Boilea, care in pucine, dar’ sarcastice cuvinte, arreti ck scopulu, preste totu allu fondului de dispusetiune, este immorale, era D. Patrubani, cu imprudenti’a sa, este ridiculu. D. ministru presiedinte Slavi, credin ca este detorinti’a sa a apperu pre D. Patrubani si a-lu nu trece in neghiobia, ceea ce î-au si successu, dechiarandu, ck da, se pote intemplă ca fondulu de dispusetiune să se intrebuintiedie si pentru conservarea apperarea etc. a natiunii magiam si spre infrenrea tendintieloru dusmanose ce ar’ poté veni d’in partea natiunalitatiloru. D. dop. Mileticiu protestă, in contr’a insinuatiuniloru ce se făcură pre socotel’a natiunalitatiloru, dsa nega că aceste ar’ fi inimice constitutiunii si tierrei; inimicii acestoru a — observă, D. Mileticiu — se aiîla in partit’a guvernamentale, ck ce acollo, pre scaunele ei siedu cei ce au condussu ostile muscalesci in 1849. Ar fi fi de doritu ca legiunea mameluciloru să fia mai bine disciplinata spre a si pune padia gurei lorii si a nu da de golu guvernulu ce sprigimiscu, compromitiendu-lu in faci’a tieirei si prin urmare a nationalitatiloru cari trebue să se ingretiosiedie, inim’a loru să se revolte, vediendu ca necum să li se redee una partecica d’in sudorea loru spre scopuri de cultura, ci inea li se spune ca o parte d’in dările loru servesce spre appesarea loru. Dar’ apoi ce să dîcemu ? Candu insusi capulu guvernului ung, are piramidal’» neghiobia d’a întrece in neghiobia chiaru si pre mameluculu său. Ce să dîcemu despre unu ministru presiedinte, care prin fondulu de dispusetiune vre să conserve elementulu magiam ? Mediocrea capacitate a Dini Slavi veci candu nu s’a descoperita mai tare decât,u cu acesta occasiune. Dîllele acestui ministeriu sunt numerate. La nascerea lui dîssessemuck este minsteriu de transitiune, acum trebue să dîcemu ce este ministeriu de incapacitate si ori câu ar grăbi si statul organele lui celle officiose, plătite d’in fondulu de dispositiune, adeca aliu nationalitatiloru, a desmintî faim’a, ce de câte va dîile curve prin corridorele camerei si d’aci s’a stracuratu si in diamele de Vienna mai nainte de ce diariele d’aici ar fi luatu notitia, ce se planuesce constituirea unui nou ministeriu. Numai combinatiunea ce se fece nu ni se pare essacta, ba neci possibile, pentru ce este basata pre , coalitiunea unor elemente cu totulu disparate. Presiedinti’a Dlui Sennyei presuppune alti collegi, nu cu cei ce se vedu pre list’a noului cabinetu. Se duce adeca, cumck D. Szlávi ar primi portofoiulu de interne, ck DD. Gitzy si Col. Tisza, ar intră in acesta ministeriu, ck Wenckheim, Pauler, Trefort, ar remane la postulu loru, ck Wahrmann si Széli ar fi numiți secretari de statu, etc. De va fi sositu tempulii Dlui Sennyei, s’au inca nu ? acest,’a nu o scimu, dar atât’a scimu, ck dsa nu cu aceste eleminte va veni, nu cu acești collegi va crede a-si poté intari cabinetulu său. Bine observa diariulu „Wanderer“ ck acesta lista ministeriale atât,’a probabilitate are, câta ar’ pofé să aiba in Cislaitani’a unu ministeriu de coalitiune compusa d’in : Schmerling-Hohenwarth -Potoschi Glaser ! Mai multi tactu si mai bunu semttu au doveditu D. dep. Ürményi cu occasiunea discussiunii asupr’a, subventiunii ce se di teatrului ung d’in Pest’a sub falsului.;du ce, d’in respectu cktra susceptibilitatea natiuniloru regnicolarî, este indlussu in bugetn, ce se di conservatoriului si operei, că institute de cultura musicale, esthetica. D. Ürményi propusse a se da sub titlulu cellu adeveratu , adeca „teatrului ung.“ că ce acestua este „adeverulu“ si nationalitatile nu putu fi vetemate prin acesta subventiune. Asiă s’a si primitu junctulu. — N’am avé cuventu si am da totu dreptulu Dlui Ürményi, că de susceptibilitate nationale n’ar poté fi neci vorba, candu camera ar fi mai putina egoistica, candu ea ar suscepe in bugetu câte-va posii,vini, fia câtu de neînsemnate, si pentru ajutorarea nstitutelor de cultura Bloru, Serbiloru, etc* atunci dep. nationali insisi ar votă cu plăcere si subventiunea ce se da teatrului, firesce pana atunci numai, pana candu populatiuneft crescânda a capitalei, va fi insa si in stare a sustiené si teatrulu de opera si cellu dramaticu. Dar’ camer’a Ungariei poliglotte nu este inea atâtu de generos» si deputaţii nat. combătu firesce si oru combate tote ajutoriele ce se dau in folosulu esebisivu allu unei natunalitati, care singura absorbe tote folosele bugetului. Correspundintele d’in Vienn’a allu diariului Alig. Augsb. Ztg. impartesîndu redactiunii scriea despre nou’a metropolia gr. or, se indoiesce insusi despre durabilitatea ei. „Bucovin’a, — dîce Corr. — face in estrem’a parte de media-nopte spre resaritu, era Dalmati’a in partea de amedia dispre resaritu a monarchiei, deci amendoue sunt despărțite deolalta prin mari distantie ; afara de acest’a, beseric’a gr. or. d’in Bucovin’a possie de unu avutu fondu religionariu, precaudu in Dalmati’a beser. gr. or. se affla in stare passiva. Dalmati’a va face acusi pretensiuni la averile nouei metropolie, ce Bucovin’a nu va fi applecata a i le da. Deci in scurtu tempu se va semtî necessitatea d’a se infiintiă si pentru Dalmati’a metropolia autocefala (de sine statatoria !) Correspundintele glumesce, dar’ gluma pote deveni fapta, daca Morlacii vom face servitie plăcute nemtiloru centralisti d’in Vienn’a’ Amara gluma ! Stapanii împilatori simai bătu si jocu de bieţii impilati dandu-li jocarie ce nu li-su race de unu folosu, s’au dandu li ceea ce n’au cerutu. Nece Romanii d’in Bucovin’a, nece Morlacii d’in Dalmati’a n’au cerutu să li se infiintie die metropolia avendu si unii si altii metropoli’a lor. împilatorii d’in Vienn’a să restitue Bucovinei autonomi’a ei si provinciale si nationale ei besericesca, acest’a ceru romanii, acest’a o cere sant’a direptate. Pentru ca Hackmann este numitu metropolitu, beseric’a gr. or. nu mai putinu este asservita si lipsita de autonomi’a ei, precum este poporulu rom. despoiatii de natuinalitatea sa in tierr’a străbuni oru săi. Diuariulu officiosu „P. Naple“ cu privire la nou’a metropolia si subordinarea episcopatului Dalmației la acest’a dîce, ck planulu la assemene dispusetiune se facusse vnia sub ministeriulu lui Hohenwart de ministrulu culteloru Dr. Iliececu si ce s’ar fi incercatu in asta privintia negotiatuni cu guvernulu ung. dar’ atunci, d’in cause politice, fara de resultatu, era de atunci incoce, asupr’a acestei cestiuni nu s’a mai negotiatu cu ministeriulu ung. ci s’au deslegatu cestiunea prin M. Sa imperatulu chiaru asia precum s’a deslegatu si a abbatîei de Zalavăr, desbinandu se de câtra conventulu de Göttweib de pre territoriulu Cislaitaniei si precum se va deslegă si relatiunea insulei Mur cktra eppatulu de Zagrabi’a, deci adauge „Pesti Naple“ de aici se pote vedé câtu de nefundata este assertiunea diuariului „Nou’a Pressa Lib.“ ck, prin acesta fapta, Ungari’a ar’ fi renunciatu la drepturile salle asupr’a Dalmației. — După acestea s’ar paré tri guvernulu ung. insusi ar’ fi supprinsu prin acesta effectuire consecinte a dualismului, essecutata cu rigore si pre terrenubi besevicescu d’ia partea ministerului Cislaitanu. Noi nu credemu ca numai singuru massim’a „Cuiu cu cuiu“ ar’ fi fostui applicata, ci mai sunt si alte cause ascunse parte indegetate, parte emergende inca. 4. Timpulu de 80 anni nu va se dîca mai pucinu de câtu douo generatiuni. — Luatu omulu in vigorea activitatii salle, atunci vom fi pucini de aceia, cari vom fi fericiţi a luptă mai multu de 40 anni. Deci doue generatiuni alle poporului, — carele are sortea numai a da, la toti, in bani si in sânge — nu vom avea nici acea mangaiare să continue meseri’a loru primitiva, ba forte primitiva de a produce ferestree, scânduri s. a. ; producte cari in adeveru resplatescu numai anevoia si forte pucinu munc’a si mult’a ostenela ce si dâ omulu, inse pre lunga tota seraci’a întreprinderea acest’a e unu isvoru de vietia pentru acea populatiune, carea locuesce tienuturi de acelea ; pentru cari mareti’a natura a fostu vitrega in ceea ce privesce straturile de pamentu grasu si adancu, bunu pentru cultura de cereale si alte fructe, cari in totu annulu tabonifica lucrarea omului prin recolte bogate si banosse ; — pentru acelea tienuturi pentru cari annu-timpurile ce favoredia o vegetatiune abun*) Vedi unii 6 si 7 ai .Fed.“ danta — precum sunt primaver’a, ver’a si tomn’a, sunt scurte; pentru acele tienuturi, carom a bine facutori’a caldura a sorelui e numai mărginită, de si ast’a contiene poterea prin carea holdele nostre grase in vegetatiune le preface in frupte multu dorite. Dîcu, unei astfeliu de populatiuni multu cercate i se detrage isvorulu, — si inca pentru doue generatiuni — cu altu cărui ajutoriu mai potem vegetă sau in casulu cellu mai bunu, incepe a trai. Candu fraţii de sânge, fraţi de parinti si rudele, neamurile nostre afla de cuviintia cu binele nostru, viitoriulu nostru, si allu urmaşiloru nostri se pote innaintă si assigura numai prin aceea, ce vom dă isvorele nostre de castigu in an deprisa la străini , candu cu pericolulu vietiei protoparintiloru si parintiloru nostri s’au adunatu avutii nu numai in materie, ci si in moneta sanatoria, cu ajutoriulu caroru a s’aru poté face imbunetatîri, înnoiri allu caroru resultatu ar’ poté fi spre salvarea nostra si a viitorului copiiloru nostri ; — candu, multiamita ceriului, nu lipsescu intre copii nostri de aceia dotati cu talente, dar nici ca nu lipsescu midilocele spre desvoltarea si perfectionarea intieleptiunei loru ; — candu avemu documente, cari le scimu cu totii cu străinii, vrasmasii intre sine se imnacan si nst arli «pimpopo, V»o jurara, si asta di se lega strinsu intre dinsii cu scopu de a poté lucră in contra nostra, cu speranti’a infernale de a ne dă câtu mai ingraba lovitur’a de morte ; — candu trecutulu si presentulu ni dovedesce prea invederatu ek ei nutrescu pentru totu neamulu romanescu numai aceea, ce nutresce vier’a contr’a inimiciloru ei ; dîcu, candu tote acestea sunt intru atfttu de constatate ca lumin’a si caldur’a sorelui, apoi mai pote fi sperantia ca chiaru după doue generatiuni se va bucură neamulu romanescu de tesaurulu stramosiescu? eu unulu nu crediu, ai din contra tare me temu ca populatiunea va deveni flota pre stamosiescile vetre ingrasiate de atâtea ori cu sânge romanu, — va fi supta pana la osu, si va fi nu numai reu tratata, ci după datina invechita chiaru maltratata. Genialei Tinerimi ce e plina de sperantia i s’au inchisu pentru doue generatiuni calea de a studia si practică acestu rainu de burm auguru pentru ea si de mare importantia pentru părinți, rude, si pentru intregu neamulu loru. — Ce e dreptu studiuluie liberu, inse unde se pote aplică astă in câtu celiu ce a studeatu să pota lucră in specialitatea, sa cu romanu ? la societatea străină, seau la statu, tote siau interessele loru, si au si s voescu omenii loru — in cari nu numai ck au mai mare încredere, ci sunt convinși— cellu pucinu e mare probabilitate de a fi — ck toti lucra spre unu scopu. Să se presupună, ek locuri de aplicare n’aru lipsi, apoi un’a nu se pote de locu admite, si anume ce nu voru lucră in înteresulu stapaniloru sei, pentru ce e unu ce naturalu, ce celu ce platesce si alege omeni credintiosi, si trebue să faca acéstea, prin urmare romanii mai nainte de tote trebue să se lapede de ce e romanu, că ci e de secoli constatatu, cum interessulu Romaniloru nu lucra nici străinii, dar’ dorere nici statuia carele nu e părinte Nr. 8733. Jfest’a*4 Domineca, 9. februaria, 28. if MED, 1873., Aimlu al sieselei v MDOOCLXXIII. jReflessiuni asupr’a importantiei proprietăţii de pameniu cu privire la vendiarea paduriloru districtului Nasaudanu. (Fine.)*)