Federatiunea, ianuarie 1874 (Anul 7, nr. 1-9)
1874-01-24 / nr. 7
re de câtu a sa propria, si nepotandu contă pre ajutoriu de la statu, a invitatu pre toti acţionarii la una adunare generala, carea se se consultedie despre crearea summeloru trebuintiose pentru clădirea drumului de fetru. Adunarea prima nepotendu aduce conclusiuni valide in absinti’a majorității membriloru, in a dou’a adunare ce s’a trenutu in 3 Iuliu an. 1872, s’a decisu, ca summ’a de 1.500.000 fl. interesse garantate de statu pentru acțiunile esmisse, se nu se folosesca pentru scopulu defiptu in statute, ci se servesca de garanția pentru obligațiunile de a dou’a prioritate, cari obligaţiuni botezate cu numele straniu de „a doua prioritate“ s’au si esmissu. Acţionarii de mai nainte, loviţi in interessele lor, prin aceste „obligaţiuni de a dou’a prioritate“ au inceputu a se văietă si alarmă lumea si tierr’a, si pretinsera rebonificare de la guvernulu ungurescu, sub a cărui auspicie si suprema inspectiune se intempla atari fapte scandalose. Guvernulu pentru a declină de la sene responsabilitatea, — ceea ce altcum nu i eră ertatu se o decline — făcu numai de câtu reportu dietei, carea afflâ de bine a esmitte commissiune financiaria pentru studiarea causei, si apoi, după ce va fi primitu de la guvernulu ungurescu tote actele referitorie la acesta cestiune, a presentă camerei unu reportu completu si detaiatu in acesta privintia. Guvernulu inse, din cause usioru de priceputu, nu se grăbi cu deslucirile salle pana in lun’a lui Iuniu annului, candu camer’a s’a prorogatu pana in tomna. Inse in acestu restempu direcţiunea câllii ferrate orientali a pemnoratu obligaţiunile de a dou’a prioritate, in valore nominale de 20 millione, la unu consorţiu de bancari, si anume la banc’a franco-ungara si banc’a franco-austriaca, pre 3 lune si inca in summ’a de 15 millione fi, — sub aceea conditiune, că daca in terminulu de trei lune nu se voru rescumperă obligaţiunile, eile se voru pierde, remanendu proprietatea consorţiului, carele apoi le pote vinde după plăcu, si astfeliu se-si scota insusi summ’a Inse direcţiunea si după trei lune nu se afflâ in stare mai favorabile ca mai nainte ; obligaţiunile pemnorate n’au fustu in stare a le rescumperă; consortiulu inse nu le-a vendutu, ci ceru intrevenirea ministeriului, promituiendu, că daca guvernulu va sta bunu pentru summ a inprumutata, consortiulu va prelungi terminulu de solvire. Prin intrevenirea guvernului terminulu s’a prelungitu pana in 31 Ianuariu annulu 1874, candu consortiulu insistă pentru solvire ammenintiandu totu-odata, că la casa de nesolvire, cailea ferrata orientale va da falii—mentu. Guvernulu venindu intru ajutoriu acestei cause desperate si scandalose, — sub pretestulu că nesolvirea si fallimentarea căi- Iii ferrate orientali ar provocă in strainetate discreditarea statului intregu, la presentatu unu proiectu de lege, după care diet’a ar avé sé voiedie 17 millione fl. pentru regularea causei cărlii ferrate orientali. Acestu proiectu de lege stă asta-di sub desbaterea camerei, si de la primirea seu retusarea lui depinde remanerea seu retragerea intregului ministeriu. In contr’a proiectului amintitu lupta cu tota tari’a nu numai intrég’a oppositiune, ci si chiaru o parte însemnata din partit’a dechiana. Ed. Zsdényi, unulu d’intre corifeii deachisti, si cu ellu Col. Ghyczy, noulu corifeu si capu allu partitei din centru, attaca fără crutiare guvernulu, carele voiesce se dea mana de ajutoriu concessionariloru speculanți, si voiesce se apere precedura reutatiosa si condamnabile a directiunei si acționariloru. Se fia are dreptate si ecuitate, ca atunci, candu Wahring si banca angloaustriaca au damnificatu societatea cărții ferrate cu 15 millione fl , se vina tierr’a si se supplinesca din vistienț a sa acesta dauna ? Seu pentru că consortiulu banceloru francoanglese are lipsa de bannii împrumutați, se vina statulu si din noulu imprumutu allu seu, cersîtu acuma de curendu cu mare nevoia de pre piatrele Europei, se solvesca ellu millionele, — devenindu astfeliu pre Octomvre insolventu cu deseversîre? Crede ora guvernulu, că tocmai acum’a, candu tierr’a, din caus’a timpului nefavoritoriu, este espusa la unu annu si mai nefructiferu, cum fu cellu trecutu, va affla vointia si potintia de solvire la sermanulu poporu, mai alessu daca acestu a va sei, cumca diet’a votedie 17 millione fl. unui consortiu, de la care tierr’a n’a imprumutatu nici unu cruceriu? Se nu se votedie spese nici macaru unu banu, pana candu nu se va pote arretă isvorulu din care se se pota solvi la timpu. In numele guvernului attacatu, si timbratu de complice cu concessionarii speculanți, respunse I. S z 1 ă v y, ministrulu presiedinte si actualulu ministru de fioancie. Fiiv dliminauln a^ri . irv^O T»Gf»n n nSP.11 _ P.a înainte de tote este interessulu tierrei si apoi a societătiloru private; dar fiindu că d-sa vede attacatu creditulu tierrei intregi, daca diet’a nu va vota speculantiloru summ’a ceruta, finesce cu espressiunea desperata: „Da, tierr’a se fia inainte de tote; dar numele si vadi’a acestei tierre se impună si se elucesca si in afara.“ alessului deputatu Horănszky, precum si petitiunile incurse d’adreptulu la presidiu seau presentate de deputați, se trecu la commiss. respective. Ignatiu Helfy interpelledia pre ministrulu de instrucțiune publica, că are cunnoscintia despre plansorile ce se audu in publicu si se cetescu in diurnale cu privire la instrucţiunea de la universitate, unde adeca atâtu professorii câtu si ascultătorii sunt forte neaccurati si negligenti intru implinirea detoriniteloru loru ? Daca are cunnoscintia, apoi cugeta d. ministru a luă mesure radicale pentru curmarea acestui reu ? — Interpellatiunea se presinta in scrissu ministrului concerninte, Ministrulu de communicatiune c. Iosifu Zichy respunde la interpellatiunea, cu care Em. Simonyi l’a onoratu in sied, de la 28 Jan. cerendu deslucire cu privire la procedur’a neconstitutionale observata de guvernu in unele aifaceri alle cărtii ferrate de postu. Respunsulu ministrului este una indrugatura de sofisme cari n’au alta base, decâtu nisce casuri de nelegala precedintia, inse cu tote aceste majoritatea camerei iea actu despre respunsulu ministrului. Ministrulu-presiedinte S ză v y roga camera, ca pertractarea petitiuniloru, carea tocmai are se urmedia la ordenea dîllei, b’o amane pana după deliberarea proiectului de lege despre regularea datoriei flottante a cărții ferrate de ostu. — So primesce. Carolu Eötvös presentă reportulu commissiunii centrali referitoriu la proiectulu de lege mai susu mentionatu, si după una scurta motivare, roga camer’a se ascepte proiectulu, de-orece prin dinsulu nu se intentionedia alta-ce, decâtu una definitiva regulare a cestiunii detorieloru numitei călii ferrate. Reporterulu, facundu in pucine cuvinte istoriculu căllii ferrate de ostu, dece intre altele că nu vré sé ascundă, că istori’a acestei călii ferrate are si pagina triste, asta-di vise, după ce intreg’a linia ferrata este gat’a, statulu trebue se regule die acesta afacere, care stă in strinsa legătură cu aucto, • V . 1 --- O 1 _ -----. J se intre in distinctiuni juridice minutiose cu privire la acțiunile a doua prioritate, ci observa numai, că majoritatea sectiuniloru representate in commiss. centrale, candu s’a resolvitu a recomendă Camerei acceptarea proiectului de lege, a avutu in vedere si partea politica a acestei afaceri, carea este de mare insemnetate. Daca cartea se va manipulă bine, si daca impregiurările se voru ammeliora, atunci cu tempulu si acesta causa se va regulă, inse inainte trebuescu luate mesure definitive cu privire la cestiunea detorieloru, si proiectulu din desbatere n’are altu scopu de câtu a resolve acesta cestiune. — Dimpreună cu reportulu commiss. centrali, reportorulu a presentatu si votulu separatu allu secţiunii 8. Ed. Zsedényi (deakistu): Ne afflamu de nou inaintea unei cestiuni, despre a cărei influintia estraordinaria asupr’a creditului tierrei s’au vorbitu si scrissu forte multe de unu annu incoce, cu tote că acesta cestiune nu attinge intru nimicu creditulu statului, ci illustredia numai procederea infidela a intreprindietoriloru si concessionariloru, indolinti’a actionariloru si mintea usiora a consilului administrativu. Inse acesta cestiune numai asie va sgudui creditulu statului, daca camera ar primi proiectulu de lege din discussiune. — După aceea oraturele face istoriculu acestei afaceri si recommenda votulu separatu spre primire. Colomanu Ghyczy respinge atâtu proiectulu de lege allu guvernului, câtu si votulu separatu allu secţiunii a 8, si presentă urmatoriulu proiectu de resolutiune: „Camer’a nu accepta proiectulu de lege presentatu de base a desbaterii speciale, inse — pre langa intact’a sustienere a drepturiloru, pretensiuniloru si detorinti’a de responsabilitate a respectiviloru, arretate in reportulu commiss. investigatorie esmissa in acesta afacere, — va luă de buna voia in desbatere astfeliu de proiecte d’alle guvernului, prin cari se va poté essoperă in tota privinti’a una regulare definitiva a afacerii căilii ferrate de osta.“ Aristidu Mattyus critica pre lungu si latu procedur’a commissiuniloru de financie si de caile ferrata, si in fine dechiara, că atâtu din punctu de vedere financiariu, câtu si din consideratiuni politice-morali, nu pote se accepte proiectulu de lege. — Din contra Edm. Szeniczey accepta proiectulu cu tota liniscea suffletesca, pentru că atâtu d-sa, câtu si ceilalti amici de principie ai d salle sunt consoli de responsabilitatea ce o iau pre umerii si consoiviti’a loru. Ministrulu-presiedinte S ză vu n’are nimicu contr’a proiectului de resolutiune al lu lui Ghyczy, si daca camer’a va crede că insolvinti’a intrevenita a societății de caile ferrata nu-i face nice una dorere de capu, —,------ propuuortja lui Ghyczy si se se appucee mai tardiu a regulă definitiva acesta affacexe in tote privintiele. Oratorele este inse de parerea, că proiectulu de lege de la ordenea dîllei nu prejudeca intru nimicu scopului ce voiesce se se ajunga prin propunerea făcută de d. Ghiczy; din contra el nu face cu potintia, ca afacerea căilii ferrate de osta se se reguledie in tote privintiele, ba inca i assecura possibilitatea acestei regulări. Cestiunea, că de unde provine deficitulu de 17 millione, nusi are loculu seu aici; destullu atât’a, că societata a imprumutatu acesta summa de la unu consortiu si a intrebuintiatu-o pana intr’unu cruceriu la construirea cărții fersi a calculă pucinu daca va inzestră si tiene una scola, precum chiar comunele mai marisiore nu potu sustiené; dar’ de comunelegermane cari in amarit’a loru stare de astadi abia potu se mai essiste si arareori sesi platesca impositele cătra statu si alte multe detorie cătra aristocrația si cătra alte lipitori pre a cărora mani cadu, de aceste dîcu nimene nu se ingrijesce a li da cultura, a li procură lumina, prin urmare e evidentu că poporulu e bunu numai de mulsu si de tunau, poporulu e bunu se traga in jugu; — inse indure-se coriulu si se nu lasse se se implinesca prognosticarsa lui P. I. Proudhon : „ ... acea potere, care nu scie decâtu se incassedie, se scota, in locu de a produce ceva, semena si acita urra, si urr’a e pravulu, care arrunca guvernele in aeru.“ X. Trist’a stare in care ne afflamu, impregiurările durerose sub cari poporulu geme, luatu d’in or si care parte, reclama de argintia unu remediu, una inbunetatire, care după parerea mea trebue se se faca mai inainte de tote in atelieriele poporului, căci in tempurile de facta una națiune pote speră la invingere la progressu numai candu va lucră prin glota, in massa. — Glot’a natiunei romane e poporulu si atelierele lui sunt cam piele, e cultur’a pamentului si prăsirea, crescerea economica de animale. — Unu inceputu seriosu câtu mai ingraba, si cu energia intreprinsu, credu că va servi apre ameliorarea stării poporului si spre salvarea lui. Pre câtu positiunea nostra reclama mai cu urgintia imbunetatîre, căci altu cum suntemu ammenintiati forte intru tote, pre atâtu de anevoia e a face ceva, pentrucă precum am dissu mai inainte ni lipsescu boerii de neamu mare si cu averi însemnate, ni lipsescu capitalistii si grasii bancheri, cera in ceea ce privesce sacrificiele si sudorile nostre sunt bene primite, inse cu tote aceste nu potomu avé nici una sperantia de ajutoriu intru ameliorarea stării nostre (desi sub guvernarea principelui Schwarzenberg, pre tempulu absolutismului nemtiescu s’a fostu adunatu unu capitalu frumosu de 80.000 fl. carele era destinatu pentru inbunetatîrea agricultura in Transilvania , la potemu fi pregătiţi chiaru la attacuri de nimicire, doveda nu sunt tote încercările făcute de alesii populatiunei (deputaţi) cari s’au onoratu încrederea poporului de a se luptă pentru castigarea drepturiloru ce i se cuvine. — Prin urmare si de asta parte potemu se ni punemu speranti’a in cuniu (nice că amu speratu vre-odata că unu guvernu strainu, fia nemtiescu, ungurescu, seau ori si de care altu soiu implacabilu cu altu nostru, va caută dóra se ne fericesca si nu se ne nimicesca. Red.) si deși guvernulu nostru nu numai că porta o epitropia, ci chiar una suprematiune, totusi pre noi nu ne pote seduce parerea lui Dunover: că regimulu care adeseori porta epitropia pre mare asupra poporeloru salle, sternesca si intaresce in acestea credenti’a , că chiaru in privinti’a productiunii de averi au se ascepte initîativ’a si îndrumarea guverneloru, — desi acestea le potu câștigă numai prin munc’a loru propria,“ — ci din contra trebuie sé tragemu invetiatura d’in alta dicere a dsalle: „ .. se receru totu deun’a silintiele cellea mai severe spre a se poté redică cineva din una position© de rosu la una positiune innalta; si familiele decadinte sunt espuse periclului de a remane in asta stare, tocmai din caus’a, că se affla in ea.“ Remana dara cartea urmata de Romani si pana acum, adeca formarea de reuniuni ce aru avé de scopu „redicarea stării poporului prin invetiature folositorie, atâtu prin scrieri, câtu mai alessu prin fapte, prin crearea de câmpuri de esperimentatiune cu privire la lucrarea mai rationale a pamentului, câtu si prin introducerea si cultivarea frupteloru celloru mai bune si mai rentabile- Apoi prin redicarea de staule in cari se se prasesca si cresca in unu modu raționalii animalele celle mai folositorie. Reuniunile se deschidă liste spre a adună bani ca cu acestia câtu mai ingraba se se infiintiedie scole romane de agricultura, scolele trebue se fia practice, ca astă tenerimea de la tierra se potu trage cellu mai bunu folosu. Generosulu Romanu, carele cu atât’a dragoste asculta versulu conducatorilor sei, sum siguru că nece acum a nu va lipsi cu benefacatoriulu seu ajutoriu, mai alessu candu e scopulu : redicarea stării si înflorirea meseriei salle decadinte. O dulce sperantia mai avemu in pururea generos’a, illustr’a famili’a de Mocioni, care precum am audîtu inca cu multi anni mai innainte a donatu 60 jugere pamentu pentru infiintiarea unei scole romane de agricultura. Aceste 60 de jugere pamentu din Ctinaanulu Europei precum se numesc pamentulu Banatului, credu că si pana acuma voru fi adussu careva beneficiu, carele va fi spre mare ajutoriu scolei. Vediendu chiaru in acestu pamentu de o fructiveritate esemplara multe economie romane decadiute, pana candu svabii si altii traescu in abundantia, cine ar' negă necessitatea unei scole pentru poporu. Aici vrendu nevrendu mi vine a recita Camer’a deputatiloru Ungariei. Siedinti'a de la 31, ianuariu a. c. — Presiedintele deschide siedinti’a la 10 ore. Processulu verbalu din sied, precedenta se verifica, era literele credentionali alle nou- 334