Flacăra Iaşului, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 2495-2520)
1954-09-01 / nr. 2495
Pag. 2 Să luptăm cu toate forţele pentru dezvoltarea agriculturii noastre Vom extinde şi mai mult aplicarea metodelor agrotehnice Cu multă atenţie am citit proiectul Directivelor Congresului al II-lea şi Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii doi-trei ani. Noi ne bucurăm că proiectul de Directive prevede o serie de măsuri care vor duce în mod nemijlocit la întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor agricole colective. Aşa cum se arată în proiect, in anii care vin vom avea la îndemină mai multe tractoare şi maşini agricole care vor lucra din plin pe tarlalele întinse ale colectiviştilor, vom avea cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice, iar statul nostru democrat-popular va acorda gospodăriilor credite şi materiale necesare construcţiilor. De asemenea, în gospodăriile colective mari va fi repartizat cite un agronom care să dea îndrumările necesare pentru lucrarea pămîntului la un nivel superior in vederea ridicării producţiei vegetale şi animale.Prin aplicarea metodelor agrotehnice, noi am reuşit pina acum să obţinem roade bogate. Cu tot timpul secetei din acest an, noi am obţinut 2200 kg. orz şi 2254 kg. ovăz la hectar, iar la producţia de gria am întrecut pe ţăranii muncitori cu gospodărie individuală cu 5.600 kgla ha. Dar avînd în vedere condiţiile de muncă create in gospodăria noastră colectivă, datorită mecanizării lucrărilor şi posibilităţilor largi de aplicare a metodelor agrotehnice avansate, noi vom putea să depăşim chiar cu mult, producţia prevăzută in proiectul de Directive, dar, pentru aceasta, aşa cum prevede şi proiectul de Directive va trebui să efectuăm la timp dezmiriştitul şi arăturile adinei de toamnă. Insăminţatul culturilor de toamnă trebuie să-l facem in terenuri bine pregătite, iar cele de primăvară să fie insămînţate in întregime, în arături adinei de toamnă. Vom aplica metodele de semănat în rinduri încrucişate şi in rînduri dese pe suprafeţe mult mai mari, iar insăminţatul porumbului, al floarei-soarelui şi al cartofului în cuiburi aşezate in pătrat va fi extins. Pentru executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, cu ajutorul S.M-T.ului şi cu posibilităţile noastre locale, vom aplica praşitul mecanic in general, făcând prin aceasta o însemnată economie de braţe de muncă. De asemenea, pentru sporirea producţiei la hectar este necesar, aşa cum prevede proiectul Directivelor, să aplicăm polenizarea suplimentară artificială la porumb şi floarea-soarelui, lucru pe care noi l-am aplicat pe o suprafaţă de 4 ha-Suntem convinşi că ghidindu-te în munca noastră de importantul document, care ne este de un preţios ajutor, vom reuşi ca în următorii 2—3 ani să facem o cotitură însemnată în dezvoltarea gospodăriei noastre colective prin ridicarea producţiei agricole şi mărirea veniturilor colectiviştilor. DUMITRU PINTILIE preşedintele gospodăriei agricole colective „9 Mai” Mogoşeşti raionul Paşcani Proiectul de Directive — îndreptar în muncă Citind proiectul de Directive al celui de al 11-lea Congres al partidului am recunoscut in el programul dezvoltării agriculturii care va duce la înflorirea ogoarelor patriei noastre in viitorul apropiat. In faţa noastră, a membrilor de partid care activăm în sectorul socialist din agricultură stau sarcini de mare răspundere, dar, in acelaşi timp, şi de mare cinste. Gospodăriile agricole de stat sunt chemate în primul rînd să-şi mărească producţia in toate domeniile, să devină în cel mai scurt timp unităţi model ale agriculturii noi socialiste pe care oamenii muncii luptă s-o făurească sub conducerea partidului. Gospodăria agricolă de stat Todireşti, din raionul Negreşti este o gospodărie care cuprinde multe ramuri de producţie. Anul acesta ea a obţinut succese mult mai frumoase ca în anii din urmă. Datorită înzestrării cu mijloace mecanizate noi, muncile agricole au fost făcute în termene scurte, depăşindu-se simţitor planul intr-o serie de sectoare. In ramura zootehnică, sector important in cadrul gospodăriei , planul a fost depăşit cu 10 la sută la lapte şi la montă, iar mortalitatea la viţei în perioada iritărilor a scăzut simţitor. De asemenea, in sectorul pomicol, datorită îngrijirilor făcute la timp s-au obţinut recolte bogate de fructe, la prunc, mere, vişini etc. Pe viitor, gospodăria noastră are sarcina de a spori producţia sa, de a folosi toate resursele de care dispune. In această muncă, primii vor trebui să fie membrii de partid. Vor trebui desţelenite noi terenuri care erau folosite pînă acum drept islaz, dar care nu dau randamentul cerut. Este planificată mărirea suprafeţei de vie şi completarea golurilor din via pe care o avem în prezent. Gospodăria are posibilităţi să-şi sporească simţitor sectorul zootehnic şi să-şi îmbunătăţească rasele de animale, lucru ce a început deja la oi prin însămînţări artificiale. Pentru sporirea producţiei agricole, noi am luat deja măsuri pentru ca la însămînţările de toamnă lucrările să se execute in cele mai bunecondiţiuni. De asemenea, pentru culturile de primăvară se vor face arături adinei de toamnă pe întreaga suprafaţă. Proiectul de Directive al celui de al doilea Congres al partidului constituie de acum înainte ghidul după care ne vom duce munca, fiind conştienţi că prin aceasta vom contribui la înflorirea gospodăriei noastre. I. Gil.GA secretarul organizaţiei de bază PUNR din G.A.S. Todireşti — Negreşti FLACĂRA LAȘULUI Să luptăm pentru Întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi a Întovărăşirilor agricole Am citit cu atenţie şi mult interes proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului, cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani şi mi-am dat pericol de bine seama de importantele sarcini care revin sfaturilor populare în ce priveşte creşterea necontenită a producţiei agricole şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Proiectul de Directive prevede o serie de măsuri care vor duce la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, vor fi puse la îndemîna gospodăriilor colective credite şi materiale, tractoare şi maşini de tot felul, ceea ce va face ca ele să obţină recolte bogate, să dezvolte creşterea animalelor etc. In întărirea organizatorico-economică a gospodăriilor colective şi a întovărăşirilor agricole, organele locale ale puterii de stat au un rol deosebit de însemnat. In această direcţie, în raionul Iaşi au fost obţinute unele succeseAstfel, gospodăria agricolă colectivă din Cîrpiţi şi-a construit anul trecut magazii pentru depozitatul cerealelor, grajd, saivan pentru oi, şi-a făcut o grădină de zarzavat, irigată pe o suprafaţă de 14 ha. De asemenea, colectiviştii din Cîrpiţi au cumpărat pentru dezvoltarea sectorului zootehnic încă 8 vaci de rasăDatorită sprijinului tehnic şi îndrumărilor date de o serie de tehnicieni şi instructori ai sfatului popular raional, printre care fov. Victor Afanase,Anton Serghev şi Petru Ilas, la gospodăria colectivă din Dumeşti s-a construit un grajd, un mare coteţ de păsări, cumpărîndu-se şi 140 oi. Numeroase sunt gospodăriile colective din raionul Iaşi, şi în special cele din Romîneşti, Chişcăreni şi Soloneţ, care, primind ajutor, practic din partea organelor de stat, şi-au creat în ultimul timp ramuri anexe, întărindu-se din punct de vedere economic. 1. Trebuie să arătăm însă că, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din raionul Iaşi nu folosesc în suficientă măsură posibilităţile create de partid şi guvern în vederea întăririi lor organizatorico-economice şi ridicării producţiei agricole la hectar. In această direcţie o parte din vină o poartă comitetul executiv al sfatului popular raional, care încă n-a înţeles că de această problemă trebuie să se ocupe cu atenţie,in permanenţă. Nu putem trece cu vederea o seamă de lipsuri care au existat şi mai persistă în munca de îndrumare în vederea întăririi organizatorico-economice a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole In primul rînd este necesar de arătat că întovărăşirilor agricole din Aroneami Gogească şi Cucuteni, nu li s-a acordat suficient sprijin tehnic de către agronomii raionului din care cauză acestea au obţinut recolte sub posibilităţile lor La fel, comitetul executiv al sfatului popular raional nu s-a preocupat îndeaproape de dezvoltarea ramurilor anexă în gospodăriile colective. Astfel, deşi colectiviştii din Comarna îşi manifestau dorinţa de a dezvolta şi mai departe sectorul apicol prin crearea a încă 50 de stupi de tulpine, sfatul popular raional a manifestat față de această problemă o atitudine de inadmisibilă nepăsare. Tehnicienii raionului, ca și vinii membri ai comitetului executiv, care aveau sarcina să se ocupe de această chestiune, au dat dovadă de dezinteres, nereuşindu-se ca gospodăria să fie aprovizionată cu materialele necesare în vederea construirii stupilor Lipsuri destul de serioase mai stăruie şi in direcţia dezvoltării creşterii animalelor. Astfel, gospodăria colectivă din Soloneţ şi-a pro■pits să-şi cumpere oi de rasă. Inginerul Croitoru, care trebuia să sprijine conducerea gospodăriei în acest sens, a dovedit lipsa de interes. Nefiind îndrumaţi, colectiviştii nu şi-au cumpărat oi de rasă, ceea ce dovedeşte destul de clar unde duce neacordarea ajutorului practic, calificat, al tehnicienilor agricoli. Deficienţe mai sunt şi în direcţia ţinerii unei evidenţe contabile clare, la zi, în gospodăriile colective şi în ceea ce priveşte respectarea statutului în întovărăşirile agricole, cum ar fi, de exemplu, la Tătăruşi. Indicaţiile din proiect constituie pentru sfaturile populare un îndreptar serios in muncă. Trebuie să pornim de aceea hotărîţi lupta pentru îndeplinirea sarcinilor puse în proiectul Directivelor. Gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole din cuprinsul raionului nostru trebuie să devină adevărate exemple şi puncte de atracţie pentru ţăranii muncitori cu gospodării individuale mici şi mijlocii. Pentru aplicarea în viaţă a Directivelor, sfatul popular raional îşi propune să se ocupe îndeaproape de înfiinţarea unei asociaţii simple de cooperare în producţia de legume în comuna Bosia, iar la gospodăria colectivă din Dumeşti să fie repartizat un inginer agronom De asemenea, vom da un sprijin eficient în terminarea construcţiilor în gospodăriile colective din Scu- Jeni, Forăşti, Chişcăreni şi Comarna, dindu-ne tot interesul ca în cadrul gospodăriilor Dumeşti, Comarna şi Romîneşti să se introducă asolamente raţionale. Totodată, vom îndruma în mod practic gospodăriile colective în " organizarea muncii, în întărirea brigăzilor de producţie, repartizarea echipelor din cadrul brigăzilor pe culturi tehnice şi prăşitoare, vom controla îndeaproape respectarea statutului, ajutind in acelaşi timp gospodăriile colective în îmbunătăţirea evidenţei contabile-Sîntem hotărîţi să ducem la îndeplinire sarcinile puse de proiectul Directivelor, pentru continua dezvoltare a agriculturii noastre. Vom antrena în această muncă pe toţi deputaţii, membrii comitetului executiv al sfatului popular raional, sfaturile populare comunale, toţi activiştii aparatului de stat raional. V. SALCEANU preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional Iași Preţuirea folclorului muzical în ţara noastră Pe la mijlocul veacului trecut, cînd compozitorul M. J. Glinea a folosit pentru prima data în opera sa „Ivan Susanin“, cîntece şi dansuri populare, aristocraţia s-a năpustit cu înverşunare asupra acestei îndrăzneţe inovaţii, pretextînd că folcorul nu corespunde gusturilor ei rafinate. In realitate, clasele stăpînitoare îşi dădeau seama că prin cultivarea tezaurului artei populare se va atrage atenţia asupra suferinţelor poporului care era ţinut sub jugul celei mai crunte exploatări. In trecut, şi în ţara noastră burghezo-moşierimea s-a dezinteresat de cîntecele şi jocurile populare, iar atunci cînd le-a luat în seamă le-a falsificat cu bună ştiinţă, dîndu-le un caracter naţionalist-şovin. Clasele stăpînitoare manifestau un dispreţ egal pentru cîntecele populare romineşti şi ale popoarelor conlocuitoare. Colecţionarii de folclor muzical căutau rarităţi, excepţii şi nu cîntece care să oglindească realitatea şi care să fie puse la îndemîna compozitorilor drept material de utilizat. Nu se băgau în seamă cîntecele cu conţinut protestatar, acele pline de jale şi îndemnuri la luptă ale poporului exploatat, care îşi dădea seama că in societatea capitalistă viaţa bună este rezervată numai bogătaşilor. Voit erau ignorate de burghezie cîntece clocotitoare de minte ca acela al lui Danalache Simion din Moineşti Bacău .• Doină, doină glas ■de rele, Tu-ndulceşti zilele mele. Doină, doină, glas de dor Tu nu mă lăsa să mor. Arză-vă focul ciocoi De ce nu munciţi şi voi Că destul v-am muncit noi Cu amar şi cu nevoi.Aveam casă, tiveam, masă, Aveam nevastă frumoasă Aveam plug cu patru boi Şi coşar cu păpuşoi ; Dar pirliţii de ciocoi Mi-au furat şi plug şi boi. Nedreptatea se oglindeşte şi îin cîntecul lui Ion Moldovanu din Roman . Foaie verde lin pelin Sărmanul copil străin Sărmanul copil străin Cid ajunge la stăpin Cum munceşte cu dreptate Cu cămaşa ruptă-n spate Plata e pe jumătate, Pentr-o bucat’ de pline neagră Toată ziua el aleargă... Ura contra armatei burgheze se oglindeşte în cîntecul ţărancei Maria Lazăr din Scărişoara — Birlad: Costică, cînd ai plecat Plingeau fetele din sat, Costică, Plingeau şi se căinau Şi de tine toţi vorbeau, Costică. Plingeau şi se căinau, Costică. I j » I t I . » * Că te-au luat la armadă La bătăi şi la corvadă, măi, măi, Sa ie chimie cum tot Drăguţul meu frăţior, Costică. Aceste cîntece populare sînt documente ale nemulţumirii maselor de ţărani muncitori împotriva regimurilor din trecut şi ale revoltei lor împotriva ciocoilor şi aparatului de stat nedrept. Astăzi, in regimul nostru democrat popular, partidul şi guvernul au deschis porţile culturii pentru oamenii muncii. Mase din ce în ce mai largi participă la viaţa muzicală. Concursul soliştilor vocali, instrui fSeîftaîîf m echipelor artistice de amatori din cadrul căminelor culturale de la sate, căminelor culturale de la oraşe şi al caselor de cultură, desfăşurat anul acesta, a confirmat cu succes avîntul cultural în continuă creştere. Astăzi creatorii populari oglindesc marile prefaceri sociale şi-şi arată ataşamentul faţă de regimul nostru de democraţie populară. Aceasta se vede şi din cîntecul popular cîntat de Constantin Avăchinii din Moineştii Bacăului: Eu sărac şi tu săracă L amîndoi viaţa nu-i dragă. Am trăit in sărăcie Toată lumea doar ne ştie. Dar acuma nu ne pasă, A venit ziua cea mare Noi muncim ca orișicare Toată clasa muncitoare. Ne ciută mai departe Toader Butnarii din Roman, Ilai la sirbă moldovană Căci nu eşti fată bogată, Fetele de chiaburoi N-au ce căuta-ntre noi, Munca în gospodărie Numa-n ciuda lor să fie. Foaie verde de trifoi Brîul e in sat la noi, Căci cu toţii ne-am unit Planul l-am îndeplinit, Şi de-acum pe viitor Viaţa noastră e cu spor. Foaie verde baraboi Munca noastră e în toi, Muncitorii s-au unit Şi cu toţi s-au înfrăţit, Să clădească-o nouă ţară Republica populara. Munca in gospodărie Ne aduce bucurie, liberele, bunăstare. * Muncitoarea Elena Bîrjoveanu din Roman își arată dragostea pentru marea zi de 23 August şi tot ce a adus această zi pentru poporul nostru ■ . Foaie verde de cicoare Lăcrămioare vălurele Am avut zile amare Lăcrămioare vălurele. Zile grele ca suspin Muncind la boier hain. Iar femeile din ţară Duceau o viaţă amară Ele drepturi tiu aveau Nici dreptate nu găseau Dou’ş’trii August dorit Visul nostru’a în plinit Oştile din răsărit Grele lanţuri au zdrobit. Azi în statul democrat Viaţa noastră s-a schimbat Şi la oraş şi la sat Traiul ni s-a uşurat Şi iar verde foi negară Nu mai sínt boieri în ţară. Cîntecele noi reflectă omul nou, liber, conştient de victoria clasei muncitoare, conştient de sarcinile ce-i revin In făurirea unei vieţi mai bune. Ele sínt culese prelucrate şi râspîndite Astăzi compozitorii îşi însuşesc limbajul muzical popular prin cunoaşterea folclorului muzical, creînd cîntece care oglindesc năzuinţele oamenilor muncii şi care se răspindesc pe întreg teritoriul ţării. Creaţia populară se întîlneşte cu creaţia cultă, influenţa lor fiind reciprocă. Faza regională a concursului echipelor artistice de umatiii de la sate şi oraşe a scos la iveală numeroase talente din popor, adevăraţi creatori populari. Prof. I PAULDI fíz. 2495 Bilanţul unor măreţe realizări ale constructorilor comunismului IN CLIŞEU: Expoziţia agricolă unională de la Moscova. Unul din pavilioanele expoziţiei. Toată atenţia îndeplinirii planului de colectări! O deosebită însemnătate pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, are îndeplinirea la timp a planului de colectare a produselor animale şi vegetale. In dorinţa de a încuraja dezvoltarea creşterii animalelor, guvernul a acordat ţăranilor muncitori mari înlesniri şi avantaje. Ca urmare a acestui fapt, numeroşi ţărani muncitori şi-au predat în întregime cotele de carne, lină şi lapte către stat, îndeplinindu-şi una din datoriile lor patriotice. Acolo unde munca pentru colectarea produselor animale a fost bine organizată, unde organele locale ale puterii de stat au lucrat într-o permanentă colaborare cu organele C.S.C-P.A, s-au obţinut realizări frumoase. Astfel, ţăranii muncitori din satele raionului Vaslui au îndeplinit planul la colectarea linei în proporţie de 94,2% pînă la 20 august, iar cei din raionul Iaşi în proporţie de 91,1 la sută. Mersul colectării cărnii şi lînii este însă necorespunzător, faţă de posibilităţile existente. Dacă în raioanele Iaşi şi Vaslui, de pildă, munca de colectare s-a desfăşurat mai bine, în alte raioane ca Huşi, Codăeşti şi Hîrlău, activitatea organelor de colectare şi a activiştilor sfaturilor populare s-a desfăşurat destul de slab. Iată de ce, în raionul Huşi, de pildă, planul de colectare a cărnii a fost îndeplinit in proporţie nesatisfăcătoare şi de numai 84,1 la sută la lună. In special în ultimele două decade s-a putut observa o totală lipsă de atenţie faţă de problema colectărilor, din partea tov. Mocanu, împuternicitul C S.C. raional Huşi, cît şi a tov. Ion Muscă, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional. Nerealizarea sarcinilor de colectare din aceste raioane se datoreşte în primul rînd comitetelor executive care nu au analizat cu simţ de răspundere situaţia pe teren, nu s-au îngrijit de felul cum muncesc brigăzile trimise la sate pentru impulsionarea colectărilor şi n-au tras la răspundere pe acei activişti de stat care nu şi-au făcut pe deplin datoria. Activitatea birocratică care se mai duce la unele sfaturi populare, printre care şi Negreşti (preşedinte tov. V. Grădinaru) şi Paşcani (preşedinte tov. Gh. Străteanuu) a contribuit în mare măsură la nerealizarea in întregime a planului de colectări de carne şi lină pe regiune. Aceasta se datoreşte şi faptului că comitetele executive n-au dat prea mare importanţă întocmirii judicioase a unei documentaţii pe teren pe baza căreia să se stabilească impunerile de cote-In ceea ce priveşte colectarea laptelui de vacă şi oaie, unele organe de colectare de la comune n-au ţinut seama de necesitatea accelerării ritmului de colectări, a cunoaşterii nominale a producătorilor şi a sarcinilor lor de plată, pentru urmărirea regulată a situaţiei, considerînd colectările drept o sarcină „de campanie”. Din această cauză, Jiu s-a reuşit a se uniformiza şi menţine ritmul colectărilor de lapte, acesta oscilînd de la o decadă la cealaltă.Desfăşurarea muncii de colectare s-a analizat recent şi în cadrul unei şedinţe a comitetului executiv al sfatului popular regional Hotăririle luate însă cu acest prilej sînt neconcrete, generate, ele neputînd duce la realizarea sarcinilor de colectare. Lipsa unor măsuri practice — despre care tocmai se vorbea şi în şedinţă — s-a văzut de astă dată şi în hotărîrile luate de comitetul executiv regional. Realizarea în întregime a planului de colectări la produsele animale cere din partea organelor de partid şi de stat intensificarea şi îmbunătăţirea necontenită a muncii politice de masă. Comitetele executive sunt datoare să ia de îndată măsuri pentru lichidarea imediată a tuturor lipsurilor existente în munca de colectare şi în special a birocraţiei care se manifestă în această direcţie şi să colaboreze în permanenţă cu organele CSC- De asemenea echipele care se află în comune pentru preluarea cotelor trebuie să primească un sprijin efectiv din partea agenţilor colectori, împuterniciţilor şi inspectorilor C.S.C Numai astfel se va reuşi ca planul să fie îndeplinit, iar regiunea noastră să se ridice in rândul regiunilor fruntaşe pe ţară la colectări. ANUNŢ Direcţiunea Şcolii Medii Tehnice Financiare din Iaşi, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în acest an şcolar va funcţiona un curs seral şi cursuri fără frecvenţă pentru calificarea lucrările din sistemul financiar şi de credit, precum şi din serviciile financiare şi de contabilitate ale întreprinderilor. Absolvenţii şcolii primesc calificarea de tehnician contabil sau financiar, puţind să urmeze apoi învăţămintul superior. Condiţiuni de admitere : 7 clase elementare sau 4 clase liceu, gimnaziu sau a unei şcoli profesionale. Pentru cei ce lucrează de 2 ani cel puţin în muncă de contabil sau la un serviciu de financiar această condiţie nu se cere. Să nu depăşească vîrsta de 40 ani. Să fie recomandat de instituţie şi de comitetul sindical respectiv. înscrierile însoţite de actele respective se fac la şcoală, în str. Ing. Ada Marinescu, dim. între orele 8— 13,30 şi după amiază între orele 16-19 pentru cursul seral pînă la 5 septembrie a.c., iar pentru cursul fără frecvenţă pînă la 20 septembrie a.c. Informaţiuni suplimentare se primesc secretariatul şcolii în fiecare zi la orele anunţate mai sus. Rectificare In proiectul Directivelor Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, publicat în ziarul nr. 2492 din ziua de 28 august 1954, — punctul 1 din Capitolul XII intitulat „Cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare în creşterea producţiei agricole“ se va citi astfel: 1. Incepînd din anul 1955 să îmbunătăţească sistemul de colectare, a laptelui şi a linii, prin micşorarea numărului de categorii de gospodării agricole, astfel incit ţăranii muncitori să fie stimulaţi la creşterea unui număr cît mai mare de animala*