Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)
1955-07-01 / nr. 2751
Nr. 2751 FLACARA IASULUI Toate forţele penru executarea la timp în bune condiţii a muncilor agricole de vară In comuna Negreşti munca poliţa trebuie intensificată Din zori şi pină-n seară harnicii ţarani muncitori din satele comunei Negreşti efectuiază pe ogoarele lor lucrările de întreţinere a culturilor. Cu fiecare zi care trece situaţia statistică a întreţinerii culturilor, centralizată la sfatul popular comunal, arată hotărîrea celor ce muncesc pe ogoare de a aplica la timp regulile agrotehnice, în scopul obţinerii unei producţii sporite la hectar. Şi nu este de mirare că bătălia pentru dobindirea unei recolte bogate se desfăşoară cu atita însufleţire in această comună pentru că în fruntea luptei sunt comuniştii. Membri de partid ca Ani’ Ilie, Vasile Chelaru, Ion Bărbosu, Ion Maxim şi mulţi alţii, au fost printre primii care au început acţiunea de întreţinere a culturilor mobilizate prin exemplul lor personal şi pe ceilalţi ţărani muncitori printre care pe Vasile Bariu, Constantin Gavrilescu, Ioan Zosim, Petru Ciotă, Constantin Lungu şi alţii. Un rol important in mobilizarea ţăranilor muncitori în lupta pentru o recoltă bogată l-au avut şi conferinţele ţinute în cadrul căminelor culturale din satele comunei şi la staţia de radioficare din Negreşti. Aşa de pildă, a fost ţinută conferinţa despre: „întreţinerea culturilor şi recoltarea lor“ cu care prilej ţăranii muncitori s-au convins, odată în plus, despre importanţa aplicării regulilor agrotehnice. Pină la data de 25 iunie a fost terminată pe întreaga suprafaţă a comunei praşila II-a la culturile de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr, iar la porumb praşila II-a a fost realizată in proporţie de 70 la sută. Paralel cu desffăşurarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, ţăranii muncitori din satele comunei Negreşti se pregătesc pentru recoltarea păioaselor. Sfatul popular comunal a fixat locurile cele mai indicate pentru ariile ce vor fiinţa în acest an in fiecare sat. De asemenea, au fost numiţi responsabili pentru fiecare arie, precum şi delegaţi pentru batoze. Pentru organizaţiile de bază există de pe acum preocuparea de a viza munca pontica acrră,nu la alii pe tot timpul campaniei. Aşa de pildă, organizaţiile de bază din comună s-au preocupat de repartizarea cărţilor pentru bibliotecile volante ce se vor organiza la fiecare arie. In acelaşi timp, organizaţiile de bază au îndrumat organizaţiile U.T.M. pentru a recomanda pe cei mai buni utemişti care să se ocupe de munca cu cartea. Există, de asemenea, preocupare şi pentru pavoazarea ariilor cu lozinci mobilizatoare, grafice, panouri de onoare şi altele. Fără a nega rezultatele pozitive obţinute de organizaţiile de bază trebuie să arătăm că se mai manifestă însă unele lipsuri în desfăşurarea muncii politice în rindul ţăranilor muncitori. Aşa, de exemplu, birourile organizaţiilor de bază din satele Negreşti, Glodeni şi Poiana nu instruiesc cu regularitate agitatorii şi nu-i controlează asupra felului în care ei îşi desfăşoară activitatea. Deşi in satul Negri sunt mulţi ţărani muncitori burji in munca cimpului, organizaţia : p/37g nu i-a antrenat in munca pitică de masă, în vederea lămurir.ţăranilor muncitori asupra iniftanţei efectuării la timp a lucrărilor i-n«treţinere a culturilor după gaiile agrotehnice. Iată de ce mţ sint unii ţărani muncitori—carer-ţpuncesc pămîntul după obiceiuri irechi, aplicînd muşuroitul la prăjji porumbului. Aceste practici ifechite trebuie combătute cu tărie, aplicînd cu răbdare ţăranilor muncii că numai prin aplicarea întocma regulilor agrotehnice vor pm dobîndi recolte bogate. Gazeta de perete a orgizaţiei de bază din satul Negreşti-^ este folosită aşa după cum nu te folosit nici graficul existent ( satul Negreşti pentru popularizare ţăranilor muncitori fruntaşi şi Circumscripţiilor fruntaşe pe sat. Desemenea, este neglijată şi agitaţia izuală. Aşa se explică de ce în sat Negreşti, ca şi în celelalte şef din comună, nu se întîlnesc deci foarte rar lozinci mobilizatoarele să cheme ţăranii muncitori la lupta pentru obţinerea unei recolte sporite la hectar. Lipsuri serioase manifestă organizaţia de bază din Negreşti (secretar tov. Constantin Bolocan) şi n ceea ce priveşte sprijinul pe care trebuie să-l acorde sfatului popular comunal. Cu toate că este cunosct faptul că preşedintele sfatului popar comunal tov. Vasile Grigoriu,are serioase lipsuri în activitatea,ii totuşi el n-a fost chemat în faţa dunării generale a organizaţiei de ban, pentru a fi ajutat ca membrul acestei organizaţii. A mai sunt unii disputaţi ca Maria Morofrei, Constari Carcaleţi, Neculai Bontea şi an, care subapreciază importanţa reutilizării ţăranilor muncitori la îndeţînirea sarcinilor imediate ce le au privind Întreţinerea culturilor şi primtirea campaniei de recoltare. OgruNafia de bază din Negreşti trebuie f aî^ute mai mult sfatul popular în act îtaftea deputaţilor, atrăgîjidu-i în mura politică de masă. Ţinmd cont de faptul că br ^ zi pierdut“ în munca cîmnului fuce dună rine p*wber însemnat« organizaţiile de bază din comuna Negreşti trebuie să analizeze deindată felul în care se desfăşoară munca de întreţinere a culturilor, să traseze sarcini concrete fiecărui menorutpartid în vederea intensificării muncii politice de masă, să asigure nstruirea, cu regularitate, a agitorilor cu problemele specifice de campanie de către cei mai buni tehnicieni agronomi. La şedinţele de instrucai trebuie să participe şi colectivele de redacţie ale gazetelor de perete, fapt ce va duce la îmbunătăţirea activităţii acestora, îmbunătăţind necontenit minea politică de masă, organizaţiile de bază din comuna Negreşti vor obţine noi succese în mobilizarea ţăranior muncitori la lupta pentru dobîndirea unei producţii sporite la hecar, aducînd prin aceasta o însemnită contribuţie la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi 53 * G. LAURENŢIU Gospodărie de stat fruntaşă Datorită bunei organizări a muncii, harnicii muncitori de la gospodăria agricolă de stat Dobrovăţ, raionul Codăieşti, au reuşit să obţină frumoase realizări in ceea ce priveşte pregătirea pentru campania de recoltare, dezmiriştit şi treieriş. Astfel, pînă la 25 iunie au fost reparate 8 tractoare, 4 batoze, 3 secerători-legători, 5 greblătoare, 2 vînturători, 2 selectoare mecanice, 8 pluguri de tractor cu cinci brăzdare, plugurile cu tracţiune animală, grapele, căruţele şi altele. O muncă susţinută la repararea acestor maşini şi unelte a fost depusă de către mecanizatorii Neculai Druta, Vasile Chirilă, Ion Olaru şi Dumitru Chelaru, mecanic de atelier. Pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare, conducerea gospodăriei agricole de stat Dobrovăț (director tov. Gheorghe Vico!) a întocmit un plan de muncă bine pus la punct. O parte însemnată din planul de campanie prevede recoltarea păioaselor, atunci cînd bobul a dat în pirgă, terminarea treierișului cu 5 zile înainte de termen etc. îndeplinirea acestor obiective este strîns legată de asigurarea braţelor de muncă necesare mai ales în perioada de vîrf a acţiunii de recoltare. încheind contracte de muncă, cu peste 100 de muncitori, gospodăria este asigurată cu braţele de muncă necesare. Timpul călduros care s-a menţinut in ultima vreme a permis ca orzul de toamnă să dea în pîrgă şi să se înceapă secerişul pe o însemnată suprafaţă. Conducerea gospodăriei de stat Dobrovăţ şi-a îndreptat grija şi spre înmagazinarea cerealelor. Au fost reparate şi dezinfectate 7 magazii cu o capacitate de cîteva sute de vagoane, s-au procurat peste 600 saci noi, prelate etc. Pentru ariile ce au fost fixate s-au pregătit butoaie şi pompe de apă, lăzi de nisip, căldări, cazmale şi altele. interesă activitate pe tarlalele gospodăriei De zile în şir, pe tarlalele gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă“ din comuna Costeşti, raionul Vaslui, domneşte o febrilă activitate. Se lucrează de zor la întreţinerea în cit mai bune condiţii a culturilor prăşitoare, la recoltarea finului, în grădina de legume etc. Prin muncă bine organizată, echipele colectiviştilor au reuşit ca in ziua de 23 iunie a.c. să termine cea de a Il-a praşilă a porumbului şi a florii soarelui. Peste cîteva zile ele vor începe cea de a lil a praşilă, pentru a asigura culturii cea mai bună dezvoltare. Paralel cu aceasta, în gospodărie au loc şi pregătiri pentru recoltare şi treieriş. In aceasta direcţie o grijă deosebită este acordată reparaţiilor uneltelor şi căruţelor care vor fi utilizate în campanie. In fruntea muncilor s-au situat numeroşi colectivişti. Cei din echipele conduse de Gh. D. Ţiplea şi Toader Gh. Chirvase sunt fruntaşi pe gospodărie. Succesele gospodăriei colective „Viaţă Nouă“ din comuna Costeşti ar fi cu mult mai mari dacă consiliul de conducere şi organizaţia de partid ar desfăşura o mai susţinută muncă politică printre toţi colectiviştii. In cazul acesta ar veni mai regulat la treabă şi colectiviştii Ilie V. Pascal, Suzana Babică şi Elena G. Ţiplea, care, ocupîndu-se mai mult de treburi personale, neglijează acţiunile de sezon din gospodărie. GH. D. CARARE corespondent Urmînd sfnturile deputaţilor Paralel cu pregătirile în vederea campaniei de recoltare şi treieriş în comuna Fîntînele din raionul Iaşi se desfăşoară cu intensnare şi lucrările, de întreţinere a culturilor. Ţăranii muncitori, îndrumaţi de comitetul executiv al sfatului popular comunal, execută acum lucrările celei de a doua praşile la plantele prăşitoare, ştiind că în felul acesta vor obţine o producţie sporită la hectar. Pînă zilele trecute, s-a prăşit, pentru a uitaa- untal ..’rai?,-m*x»tă suprafaţă de plante prăşitoare. Printre cei care au terminat cea de a doua praşilă la porumb şi floarea soarelui sunt deputaţii Lăţoianu Iordache, Ioan Ursu şi alţii. Aceştia au desfăşurat o rodnică muncă politică printre ţăranii muncitori din circumscripţiile lor electorale, explicîndu-le Ce importanţă are efectUrmînd sfaturile deputaţilor, ţăranii numcitori Mihai Brînzilă, Anghel Constantin, Măsărianu M. şi mulţi alţii iau efectuat cea de a doua praşilă. GH. DOMINTE corpsnundent Delăsare în executarea reparaţiilor la baza de recepţie Şoldana La magaziile bazei de recepţie din Şoldana, ciţiva dulgheri execută acum reparaţiile necesare pentru depozitarea produselor. Din cele trei magazii existente, de-abia la una singură au fost terminate reparaţiile, magazia urmînd să fie dezinfectată. Deşi recoltarea şi treierişul se apropie pe zi ce trece, celelalte magazii — care trebuiau puse în stare de funcţionare de mai mult timp — nu pot fi încă utilizate. Punerea magaziilor în stare de folosinţă n-a fost o preocupare a tov. Mihai Lohan, de la baza de recepţie Şoldana şi nici a conducerii C.R.R. Lucrările de reparaţii care se desfăşoară acum — într-un ritm necorespunzător — ca şi dezinfectarea magaziilor, trebuiesc urgentate, astfel încît baza de recepţionare Şoldana să fie gata de a primi cotele de grîne din noua recoltă. V Pag.3-3 Se dezvoltă industria de conserve Prin valorificarea fructelor de pădure şi surplusului de legume şi fructe, întreprinderile industriei locale aduc o contribuţie importantă la aprovizionarea populaţiei cu conserve. Anul acesta, numai în cadrul întreprinderilor industriei locale vor funcţiona 300 centre sezoniere de prelucrare a legumelor şi fructelor şi 27 centre permanente de industrializare a legumelor şi fructelor. Dintre acestea, 34 centre sezoniere şi 6 centre permanente de prelucrare şi industrializare a fructelor şi legumelor au fost înfiinţate in acest an la Arad, Bacău, Cluj, Bîrlad, Craiova, Iaşi etc. Centrele permanente de prelucrare a legumelor şi fructelor au fost înzestrate cu numeroase: maşini paşalamice, uscătoare „Schilde“, maşini de închis borcane, „Pobeda“, cazane duplicate, maşini de spălat fructe şi legume etc. In centrele de valorificare a legumelor şi fructelor se vor prelucra in acest an 11.000 tone de legume şi 18.000 tone de fructe dintre care 900 tone fructe de pădure.’ Aceasta va face ca producţia de conserve de legume şi fructe a industriei locale să sporească in acest an cu 115 tone conserve de legume sterilizate, 220 tone de legume uscate, 52 tone de genus, 578 tone de magiun, 802 tone de fructe uscate, 525 tone de bulion şi paste tomate faţă de realizările anului trecut. La întreprinderea „6 Martie“ din Petroşani, în acest an va începe fabricarea vinului tonic din măceşi, fruct foarte bogat în vitamina C. De asemenea se vor introduce în fabricaţie noi sortimente, printre care gemus şi dulceaţă de căpşuni, pulpe de fructe, siropuri şi sucuri din fructe de pădure. Intr-o fabrică de conserve Succese în producţie la noua fabrică de cărămizi de la Roman Cu aproape două luni în urmă, a intrat în funcţiune prima linie tehnologică a noii fabrici de cărămizi ce se înalţă lingă Roman. Alimentatorul, presa cu şnee şi un escavator, care va fi folosit în curînd la scoaterea pămîntului argilos din cariera situată în apropierea fabricii, sunt aduse din R. Cehoslovacă. Fabrica are şi un depozit subteran de mare capacitate. Deşi funcţionează de puţin timp, în noua întreprindere s-au obţinut realizări frumoase. Metoda Duvanov, de aşezare şi ardere a cărămizilor este folosită aici încă de la început. Experimentată în cursul lunii mai, această metodă s-a aplicat cu rezultate şi mai bune în luna iunie. Astfel, planul global de producţie pe luna iunie a fost îndeplinit cu 9 zile mai devreme. Zilnic, mii de cărămizi sunt încărcate în vagoane şi trimise de aici pe diferite şantiere de construcţie din ţară printre care şi pe şantierul fabricii de penicilină. Mulţi muncitori, ca Ion Cazacu de la uscătorie, arzătorul Ion Saftei, Enache Maria de la secţia presare şi alţii s-au calificat într-un timp scurt la locul de muncă şi-şi aduc contribuţia la creşterea producţiei de cărămizi. fu frunt cu acţiuni In comuna Mogoşeşti din raionul Paşcani, colectarea produselor animale cunoaşte realizări deosebite. Pretutindeni în cele 3 sate ale comunei producătorii agricoli îşi achită cu cinste obligaţiile lor către stat. Zilele acestea, gospodăriile colective „9 Mai“ şi „Victoria“ şi-au achitat în întregime cotele lor de brînză, lînă şi lapte. Dar nu numai atit, ele au mai valorificat prin DCA şi cavtitatea de 201 pielicele de miel. nc pxcuuia ci Cotclui Exemplul colectiviştilor de la cele două gospodării a constituit pentru restul ţăranilor muncitori din comună un puternic îndemn, ei grăbindu-se să-şi achite cotele datorate statului. Astfel, printreprimii care şi-au achitat cu cinste aceste obligaţii se numără Costache P. Ignea, P. Roşu, IV. L&aGiL L Jiupai şi alţii. [xfrfW 7....1 I. DOMINTE B.C.U. „M. JEM1NESCU“ I corespondent Se infr ajutorează la prăşit După ce au terminat de efectuat prima praşilă la toate plantele prăşitoare, membrii întovărăşirii agricole din comuna Oniceni, raionul Negreşti, au trecut la efectuarea praşilei a doua. Astfel, s-a executat cea de a doua praşilă pe suprafaţa de 10 ha. de sfeclă de zahăr şi 10 ha. porumb. Mai vrednici s-au dovedit in această treabă întovărăşiţii Ion Zamfir, Teodor Sava, C. Grădinaru şi alţii. îndrumaţi de "comitetul executiv al sfatului popular, ţăranii muncitori au format în această perioadă, pentru grăbirea lucrărilor de întreţinere, echipe de intr-ajutorare. Aşa, de pildă, este echipa formată din Mihai Otea, Toader Moraru, Toader Prisăcaru, Profira Anghel, Zalomir Gheorghe ca şi echipa compusă din Elena Puşcaşu, C. Leuştean, T. Moisi şi alţii. M. DUMEA ’ corespondent Un important aport la micşorarea încordării internaţionale Sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a prilejuit un strîns contact între reprezentanţii celor 60 de ţări membre ale O.N.U. Cuvîntările rostite de şefii delegaţiilor, precum şi întrevederile care au avut loc cu prilejul festivităţilor de la San Francisco au fost urmărite cu viu interes de opinia publică din întreaga lume. Prezenţa la sesiunea jubiliară a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri a sporit interesul pentru aniversarea unui deceniu de existenţă a acestei organizaţii mondiale care, în toiul celui de al doilea război mondial, cînd popoarele sîngerau în lupta pentru înfrîngerea fascismului, şi-a propus rolul nobil de a izbăvi’ generaţiile viitoare de ororile războiului. Comentatorii presei occidentale făceau diferite comparaţii între declaraţiile făcute de diferiţii reprezentanţi ai ţărilor membre ale ONU. Astfel, ziarul francez „Combat“ sublinia: „Prin amploarea şi precizia sa, intervenţia lui Molotov, care nu a fost lipsită de grandoare, a constituit o replică izbitoare la dis-ursul şters şi vag pronunţat nouă zile mai înainte de preşedintele Eisenhower“. Intr-adevăr declaraţia făcută de V M. Molotov la 22 iunie la sesiunea jubiliară de la San Francisco a Organizaţiei Naţiunilor Unite a atras atenţia în mod deosebit atit a partiapanţilor la sesiune, cît şi a reprezentanţilor presei. Este evident că pentru aşi îndeplini rolul său, ONU nu parte ţine în afara rindurilor sale Republica Populară Chineză al cărei loc este astăzi ocupat în mod cu totul ilegal de faliţii gomindanişti. Numai odată cu repunerea în drepturi a Republicii Populare Chineze, paralel cu primirea în ONU a acelor state care, corespunzînd prevederilor Canei, au făcut cerere de admitere, ONU îşi va spori prestigiul. Poporul român, care aprobă cu însufleţire urările adresate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu prilejul sesiunii jubiliare de la San Francisco, cere cu hotărîre ca Republicii Populare Romíne să i se acorde bani cuvenit în O.N.U. Poporul romín care, alături de celelalte popoare iubitoare de pace, a primit in urmă cu 10 ani cu satisfacţie şi încredere vestea întemeierii Organizaţiei Naţiunilor Unite îşi reafirmă azi convingerea că acest for internaţional trebuie să corespundă năzuinţelor omenirii acţionând cu hotărîre pentru meţinerea şi întărirea păcii în lume. Presa americană relata că încă cu mult înainte de începerea şedinţei de miercuri a sesiunii jubiliare sute de americani au stat la coadă spre a obţine invitaţii pentru sala de şedinţe. Vasta sală a Teatrului de Operă era plină pînă la refuz, dar nu toţi cei care doreau să participe la şedinţă au încăput. Curiozitatea americanilor şi interesul reprezentanţilor presei s-au dovedit a fi pe deplin justificate. Declaraţia tovarăşului Molotov a constituit o strălucită analiză a situaţiei internaţionale şi a arătat căile concrete pentru destinderea încordării in situaţia internaţională, precum şi preţioasa contribuţie pe care ONU este chemată să o aducă la aceasta. Ca logică strînsă, conducătorul delegaţiei sovietice la sesiunea jubiliară a ONU a scos în relief pe de o parte primejdia unui nou război creată de acele forţe care desfăşoară mari construcţii de baze militare pe teritoriile altor state la multe mii de kilometri de frontierele ţărilor lor, creează mereu noi blocuri şi alianţe militare în Europa, Asia şi în alte părţi ale lumii şi gonesc orbeşte spre un al treilea război mondial, iar pe de altă parte perspectivele existente astăzi în lume pentru statornicirea unei păci trainice şi întărirea prieteniei între popoare. Acţiunile desfăşurate de Uniunea Sovietică care a contribuit la lichidarea focarelor de război din Coreea şi Indochina, au înlesnit încheierea Tratatului de Stat cu Austria, au reglementat relaţiile sovietoiugoslave pe baza încrederii necesare între state, au dus la continua întărire a relaţiilor prieteneşti dintre Uniunea Sovietică şi India, oglindită în vizita făcută de premierul indian Nehru în Uniunea Sovietică, iniţiativa stabilirii de relaţii diplomatice şi comerciale cu Republica Federală Germană, toate laolaltă oferă un tablou convingător al eforturilor guvernului sovietic pentru întărirea cauzei păcii în întreaga lume. Referindu-se la conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri, V. M. Molotov a spus: „Această conferinţă va avea o mare importanţă dacă toţi participanţii vor manifesta o năzuinţă adevărată spre slăbirea încordării în relaţiile internaţionale, spre reglementarea problemelor arzătoare, spre consolidarea păcii“. Corespondenţii de presă relatau că asistenţa prezentă în sala Operei din San Francisco a intîmpinat cu aplauze declaraţia lui V. M. Molotov că, deoarece Uniunea Sovietică a acceptat întrutotul în propunerile din 10 mai cu privire la problema dezarmării, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război, propunerea puterilor occidentale în legătură cu armamentele clasice, în prezent „ţările occidentale nu au temei să tărăgăneze rezolvarea problemei armei atomice şi ele trebuie să accepte să renunţe la folosirea armelor atomice şi cu hidrogen şi ca această armă să fie total interzisă, aşa cum s-a propus in proiectul sovietic“. Ecourile favorabile la expunerea făcută de V. M. Molotov nu au întirziat să se producă în diferite ţări ale lumii. Faptul că reprezentantul U.R.S.S. a indicat căi concrete în vederea micşorării încordării internaţionale şi a reafirmat cu deosebită putere politica de pace a guvernului sovietic a primit o apreciere dintre cele mai bune în diferite țări. Cu deplin temei V.M. Molotov a arătat că pentru reducerea încordării este necesară îndeplinirea cunoscutei hotăriri a Adunării generale cu privire la încetarea propagandei de război in toate ţările ; ajungerea la un acord intre marile puteri cu privire la lichidarea bazelor militare de pe teritorii străine ; desfăşurarea unor lucrări pentru folosirea paşnică a energiei atomice, acordindu-se un larg ajutor de producţie şi ştiinţificotehnic ţărilor mai slab dezvoltate din punct de vedere tehnic; o hotărire adoptată de comun acord de URSS şi SUA, Anglia şi Franţa cu privire la retragerea trupelor de pe teritoriul Germaniei, reglementarea problemelor nerezolvate din Extremul Orient in conformitate cu principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale; înlăturarea discriminărilor de orice fel care împiedică dezvoltarea unei largi colaborări economice şi a comerţului internaţional; extinderea legăturilor culturale internaţionale printr-un largschimb de delegaţii. In cercurile O.N.U. se comenta zilele acestea cu un deosebit interes că intervenţia lui V. M. Molotov a fost subliniată în repetate rînduri cu aplauze prelungite. S-a remarcat în special faptul că numerosul public prezent a salutat exprimarea bunelor sentimente pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul american, precum şi rolul ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a corespunde cit mai bine înaltelor ei ţeluri şi principii. „Păşim în cel de al doilea deceniu al existenţei Organizaţiei Naţiunilor Unite — a spus V. M. Molotov. In zilele noastre, mai mult ca oricînd în trecut, principalele sale îndatoriri constau in asigurarea păcii, în preîntâmpinarea unui nou război“. Valabilitatea principiilor ONU este astăzi cît se poate de actuală, pentru că numai aplicîndu-le ONU va contribui la stabilirea încrederii între popoare. Cît de vaste sunt posibilităţile ONU de a contribui la colaborarea internaţională o dovedeşte între altele propunerea făcută de reprezentantul sovietic de a se convoca o conferinţă economică mondială pentru promovarea dezvoltării comerţului internaţional. Opinia publică apreciază analiza situaţiei internaţionale şi propunerile făcute de guvernul sovietic prin glasul ministrului său de externe ca o importantă contribuţie adusă la cauza păcii. Privind cu speranţă noul deceniu în care a intrat Organizaţia Naţiunilor Unite, popoarele din întreaga lume socotesc că ea este capabilă să-și îndeplinească misiuaea istoriei ce ii revine.