Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)

1955-07-01 / nr. 2751

Nr. 2751 FLACARA IASULUI ­Toate forţele penru executarea la timp în bune condiţii a muncilor agricole de vară In comuna Negreşti munca poliţa trebuie intensificată Din zori şi pină-n seară harnicii ţarani muncitori din satele comu­nei Negreşti efectuiază pe ogoarele lor lucrările de întreţinere a cultu­rilor. Cu fiecare zi care trece situ­aţia statistică a întreţinerii cultu­rilor, centralizată la sfatul popular comunal, arată hotărîrea celor ce muncesc pe ogoare de a aplica la timp regulile agrotehnice, în scopul obţinerii unei producţii sporite la hectar. Şi nu este de mirare că bătălia pentru dobindirea unei re­colte bogate se desfăşoară cu atita însufleţire in această comună pen­tru că în fruntea luptei sunt co­muniştii. Membri de partid ca Ani’ Ilie, Vasile Chelaru, Ion Bărbosu, Ion Maxim şi mulţi alţii, au fost prin­tre primii care au început acţiunea de întreţinere a culturilor mobilizate prin exemplul lor personal şi pe ceilalţi ţărani muncitori printre care pe Va­sile Bariu, Constantin Gavrilescu, Ioan Zosim, Petru Ciotă, Constan­tin Lungu şi alţii. Un rol important in mobilizarea ţăranilor muncitori în lupta pentru o recoltă bogată l-au avut şi con­ferinţele ţinute în cadrul căminelor culturale din satele comunei şi la staţia de radioficare din Negreşti. Aşa de pildă, a fost ţinută confe­rinţa despre: „întreţinerea culturilor şi recoltarea lor“ cu care prilej ţă­ranii muncitori s-au convins, odată în plus, despre importanţa aplicării regulilor agrotehnice. Pină la data de 25 iunie a fost terminată pe întreaga suprafaţă a comunei praşila II-a la culturile de floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr, iar la porumb praşila II-a a fost realizată in proporţie de 70 la sută. Paralel cu desffăşurarea lucrări­lor de întreţinere a culturilor, ţăra­nii muncitori din satele comunei Negreşti se pregătesc pentru recol­tarea păioaselor. Sfatul popular co­munal a fixat locurile cele mai in­dicate pentru ariile ce vor fiinţa în acest an in fiecare sat. De aseme­nea, au fost numiţi responsabili pen­tru fiecare arie, precum şi delegaţi pentru batoze. Pentru organizaţiile de bază e­­xistă de pe acum preocuparea de a vi­­za mun­ca pontica ac­­rră,nu la alii pe tot timpul campaniei. Aşa de pildă, organizaţiile de bază din comună s-au preocupat de reparti­zarea cărţilor pentru bibliotecile volante ce se vor organiza la fiecare arie. In acelaşi­­ timp, organizaţiile de bază au îndrumat organizaţiile U.T.M. pentru a recomanda pe cei mai buni utemişti care să se ocupe de munca cu cartea. Există, de ase­menea, preocupare şi pentru pavoa­zarea ariilor cu lozinci mobiliza­toare, grafice,­ panouri de onoare şi altele. Fără a nega rezultatele pozitive obţinute de organizaţiile de bază trebuie să arătăm că se mai mani­festă însă unele lipsuri în desfăşu­rarea muncii politice în rindul ţă­ranilor muncitori. Aşa, de exemplu, birourile organizaţiilor de bază din satele Negreşti, Glodeni şi Poiana nu instruiesc cu regularitate agita­torii şi nu-i controlează asupra fe­lului în care ei îşi desfăşoară acti­vitatea. Deşi in satul Negri sunt mulţi ţărani muncitori b­urji in munca cimpului, organizaţia : p/37g nu i-a antrenat in munca pitică de masă, în vederea lămuri­r.ţăra­nilor muncitori asupra iniftanţei efectuării la timp a lucrărilor i-n«­treţinere a culturilor după gaiile agrotehnice. Iată de ce mţ s­int unii ţărani muncitori—carer-ţpun­­cesc pămîntul după obiceiuri irechi, aplicînd muşuroitul la prăjji po­rumbului. Aceste practici ifechite trebuie combătute cu tărie, aplicînd cu răbdare ţăranilor munci­­i că numai prin aplicarea întocm­a re­gulilor agrotehnice vor pm do­­bîndi recolte bogate. Gazeta de perete a orgizaţiei de bază din satul Negreşti-^ este folosită aşa după cum nu te fo­losit nici graficul existent ( satul Negreşti pentru popularizare ţăra­nilor muncitori fruntaşi şi Circum­scripţiilor fruntaşe pe sat. Deseme­­nea, este neglijată şi agitaţia izuală. Aşa se explică de ce în sat Ne­greşti, ca şi în celelalte şef din comună, nu se întîlnesc deci foarte rar lozinci mobilizatoare­le să cheme ţăranii muncitori la­ lupta pentru obţinerea unei recolte sporite la hectar. Lipsuri serioase manifestă o­rgani­­zaţia de bază din Negreşti (secretar tov. Constantin Bolocan) şi n ceea ce priveşte sprijinul pe care trebuie să-l acorde sfatului popular comu­nal. Cu toate că este cunosct faptul că preşedintele sfatului pop­ar co­munal tov. Vasile Grigoriu,are se­rioase lipsuri în activitatea,­ii­ totuşi el n-a fost chemat în faţa dunării generale a organizaţiei de ban, pen­tru a fi ajutat ca membru­l acestei organizaţii. A mai sunt unii d­isputaţi ca Maria Morofrei, Constar­i Car­caleţi, Neculai Bontea şi an, care subapreciază importanţa reutilizării ţăranilor muncitori la îndeţ­înirea sarcinilor imediate ce le au p­rivind Întreţinerea culturilor şi primtirea campaniei de recoltare. OgruNafia de bază din Negreşti trebuie f aî^ute mai mult sfatul popular în act îtaftea deputaţilor, atrăgîjidu-i în mura poli­tică de masă.­­ Ţinmd cont de faptul că b­r ^ zi pierdut“ în munca cîmnulu­i fuce dună rine p*wber însemnat« o­rga­­nizaţiile de bază din comuna Ne­greşti trebuie să analizeze deindată felul în care se desfăşoară munca de întreţinere a culturilor, să traseze sarcini concrete fiecărui menoru­t­­partid în vederea intensificării muncii politice de masă, să asigure nstrui­­rea, cu regularitate, a agi­torilor cu problemele specifice de campanie de către cei mai buni tehnicieni agro­nomi. La şedinţele de instrucai tre­buie să participe şi colectivele de redacţie ale gazetelor de perete, fapt­ ce va duce la îmbunătăţirea activi­tăţii acestora, îmbunătăţind necontenit minea po­litică de masă, organizaţiile de bază din comuna Negreşti vor obţine noi succese în mobilizarea ţăranior mun­citori la lupta pentru dobîndirea unei producţii sporite la hecar, adu­­cînd prin aceasta o însemnită con­tribuţie la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi 53 * G. LAURENŢIU Gospodărie de stat fruntaşă Datorită bunei orga­nizări a muncii, harnicii muncitori de la gospo­dăria agricolă de stat Dobrovăţ, raionul Co­­dăieşti, au reuşit să obţină frumoase reali­zări in ceea ce priveşte pregătirea pentru cam­pania de recoltare, dez­­miriştit şi treieriş. Ast­fel, pînă­­ la 25 iunie au fost reparate 8 trac­toare, 4 batoze, 3 sece­­rători-legători, 5 gre­blă­toare, 2 vînturători, 2 selectoare mecanice, 8 pluguri de tractor cu cinci brăzdare, plugu­rile cu tracţiune ani­mală, grapele, căruţe­le şi altele. O muncă susţinută la repararea acestor maşini şi unel­te a fost depusă de că­tre mecanizatorii Necu­lai Druta, Vasile Chi­rilă, Ion Olaru şi Du­mitru Chelaru, mecanic de atelier. Pentru buna desfăşu­rare a campaniei de recoltare, conducerea gospodăriei agricole de stat Dobrovăț (director tov. Gheorghe Vico!) a întocmit un plan de muncă bine pus la punct. O parte însem­nată din planul de campanie prevede re­coltarea păioaselor, a­­tunci cînd bobul a dat în pirgă, terminarea treierișului cu 5 zile înainte de termen etc. îndeplinirea acestor obiective este strîns le­gată de asigurarea bra­ţelor de muncă necesa­re mai ales în perioa­da de vîrf a acţiunii de recoltare. încheind con­tracte de muncă, cu peste 100 de muncitori, gospodăria este asigu­rată cu braţele de mun­că necesare. Timpul călduros care s-a men­ţinut in ultima vreme a permis ca orzul de toamnă să dea în pîr­­gă şi să se înceapă se­cerişul pe o însemnată suprafaţă. Conducerea gospodă­riei de stat Dobrovăţ şi-a îndreptat grija şi spre înmagazinarea ce­realelor. Au fost repa­rate şi dezinfectate 7 magazii cu o capacitate de cîteva sute de va­goane, s-au procurat peste 600 saci noi, pre­late etc. Pentru ariile ce au fost fixate s-au pregă­tit butoaie şi pompe de apă, lăzi de nisip, căl­dări, cazmale şi altele. interesă activitate pe tarlalele gospodăriei De zile în şir, pe tarlalele gospodăriei a­­gricole colective „Viaţă Nouă“ din comuna Cos­­teşti, raionul Vaslui, domneşte o febrilă ac­tivitate. Se lucrează de zor la întreţinerea în cit mai bune condiţii a culturilor prăşitoare, la recoltarea finului, în grădina de legume etc. Prin muncă bine or­ganizată, echipele co­lectiviştilor au reuşit ca in ziua de 23 iunie a.c. să termine cea de a Il-a praşilă a porum­bului şi a florii soare­lui. Peste cîteva zile ele vor începe cea de a lil a praşilă, pen­tru a asigura culturii cea mai bună dezvol­tare. Paralel cu aceasta, în gospodărie au loc şi pregătiri pentru recol­tare şi treieriş. In a­­ceasta direcţie o grijă deosebită este acordată reparaţiilor uneltelor şi căruţelor care vor fi utilizate în campanie. In fruntea muncilor s-au situat numeroşi colectivişti. Cei din e­­chipele conduse de Gh. D. Ţiplea şi Toader Gh. Chirvase sunt fruntaşi pe gospodărie. Succesele gospodăriei colective „Viaţă Nouă“ din comuna Costeşti ar fi cu mult mai mari dacă consiliul de con­ducere şi organizaţia de partid ar desfăşura o mai susţinută muncă politică printre toţi co­lectiviştii. In cazul a­­cesta ar veni mai regu­lat la treabă şi colecti­viştii Ilie V. Pascal, Suzana Babică şi Ele­na G. Ţiplea, care, o­­cupîndu-se mai mult de treburi personale, ne­glijează acţiunile de se­zon din gospodărie. GH. D. CARARE corespondent Urmînd sfn­turile deputaţilor Paralel cu pregătirile în vederea campaniei de recoltare şi treieriş în comuna Fîntînele din raionul Iaşi se desfă­şoară cu in­ten­snare şi­ lucrările, de întreţinere a culturilor. Ţăranii muncitori, în­drumaţi de comitetul executiv al sfatului popular comunal, exe­cută acum lucrările ce­lei de a doua praşile la plantele prăşitoare, ştiind că în felul aces­ta vor obţine o pro­ducţie sporită la hectar. Pînă zilele trecute, s-a prăşit, pentru a uitaa- untal ..’rai?,-m*x»­tă suprafaţă de plante prăşitoare. Printre cei care au terminat cea de a doua praşilă la porumb şi floarea soa­relui sunt deputaţii Lăţoianu Iordache, Ioan Ursu şi alţii. Aceştia au desfăşurat o rodni­că muncă politică prin­tre ţăranii muncitori din circumscripţiile lor electorale, explicîndu-le Ce importanţă are efectUrmînd sfaturile de­putaţilor, ţăranii num­­citori Mihai Brînzilă, Anghel Constantin, Mă­­sărianu M. şi mulţi al­ţii iau efectuat cea de a doua praşilă. GH. DOMINTE corpsnundent Delăsare în executarea reparaţiilor la baza de recepţie Şoldana La magaziile bazei de recepţie din Şolda­na, ciţiva dulgheri exe­cută acum reparaţiile necesare pentru depozi­tarea produselor. Din cele trei magazii exis­tente, de-abia la una singură au fost termi­nate reparaţiile, maga­zia urmînd să fie de­zinfectată. Deşi recoltarea şi tre­ierişul se apropie pe zi ce trece, celelalte ma­gazii — care trebuiau puse în stare de func­ţionare de mai mult timp — nu pot fi încă utilizate. Punerea magaziilor în stare de folosinţă n-a fost o preocupare a tov. Mihai Lohan, de la baza de recepţie Şoldana şi nici a con­ducerii C.R.R. Lucrările de reparaţii care se desfăşoară a­­cum — într-un ritm ne­­corespunzător — ca şi dezinfectarea magazi­ilor, trebuiesc urgenta­te, astfel încît baza de recepţionare Şoldana să fie gata de a primi cote­le de grîne din noua re­coltă. V Pag.3-3 Se dezvoltă industria de conserve Prin valorifi­carea fructelor de pădure şi sur­plusului de le­gume şi fructe, întreprinderile in­dustriei locale aduc o contribu­ţie importantă la aprovizionarea populaţiei cu con­serve. Anul acesta, numai în cadrul întreprinderilor industriei locale vor funcţiona 300 centre sezoniere de prelucrare a le­gumelor şi fructe­lor şi 27 centre permanente de industrializare a legumelor şi fruc­telor. Dintre acestea, 34 centre sezoni­ere şi 6 centre permanente de prelucrare şi industrializare a fructe­lor şi legumelor au fost înfiinţate in acest an la Arad, Bacău, Cluj, Bîr­­lad, Craiova, Iaşi etc. Centrele per­manente de prelucrare a legumelor şi fructelor au fost înzestrate cu numeroase: maşini paşalamice, uscă­­toare „Schilde“, maşini de închis borcane, „Pobeda“, cazane duplicate, maşini de spălat fructe şi legume etc. In centrele de valorificare a legu­melor şi fructelor se vor prelucra in acest an 11.000 tone de legume şi 18.000 tone de fructe dintre care 900 tone fructe de pădure.’ Aceasta va face ca producţia de conserve de legume şi fructe a in­dustriei locale să sporească in acest an cu 115 tone conserve de legume sterilizate, 220 tone de legume us­cate, 52 tone de genus, 578 tone de magiun, 802 tone de fructe uscate­, 525 tone de bulion şi paste tomate faţă de realizările anului trecut. La întreprinderea „6 Martie“ din Petroşani, în acest an va începe fa­bricarea vinului tonic din măceşi, fruct foarte bogat în vitamina C. De asemenea se vor introduce în fa­bricaţie noi sortimente, printre care gemus şi dulceaţă de căpşuni, pulpe de fructe, siropuri şi sucuri din fructe de pădure. Intr-o fabrică de conserve Succese în producţie la noua fabrică de cărămizi de la Roman Cu aproape două luni în urmă, a intrat în funcţiune prima linie teh­nologică a noii fabrici de cărămizi ce se înalţă lingă Roman. Alimentatorul, presa cu şnee şi un escavator, care va fi folosit în cu­­rînd la scoaterea pămîntului argilos din cariera situată în apropierea fa­bricii, sunt aduse din R. Cehoslovacă. Fabrica are şi un depozit subteran de mare capacitate. Deşi funcţionează de puţin timp, în noua întreprindere s-au obţinut realizări frumoase. Metoda Duva­­nov, de aşezare şi ardere a cărămi­zilor este folosită aici încă de la început. Experimentată în cursul lu­nii mai, această metodă s-a aplicat cu rezultate şi mai bune în luna iunie. Astfel, planul global de pro­ducţie pe luna iunie a fost îndepli­nit cu 9 zile mai devreme. Zilnic, mii de cărămizi sunt încărcate în va­­­goane şi trimise de aici pe diferite şantiere de construcţie din ţară prin­tre care şi pe şantierul fabricii de penicilină. Mulţi muncitori, ca Ion Cazacu de la uscătorie, arzătorul Ion Saftei, Enache Maria de la secţia presare şi alţii s-au calificat într-un timp scurt la locul de muncă şi-şi aduc contribuţia la creşterea producţiei de cărămizi. fu frun­t cu acţi­uni In comuna Mogoşeşti din raionul Paşcani, colectarea produselor ani­male cunoaşte realizări deosebite. Pretutindeni în cele 3 sate ale comu­nei producătorii agricoli îşi achită cu cinste obligaţiile lor către stat. Zilele acestea, gospodăriile colecti­ve „9 Mai“ şi „Victoria“ şi-au achi­tat în întregime cotele lor de brînză, lînă şi lapte. Dar nu numai atit, ele au mai valorificat prin DCA şi cav­titatea de 201 pielicele de miel. nc pxcuuia ci Cotclui Exemplul colectiviştilor de la cele două gospodării a constituit pentru restul ţăranilor muncitori din comu­nă un puternic îndemn, ei grăbin­­du-se să-şi achite cotele datorate sta­tului. Astfel, printre­­primii care şi-au achitat cu cinste aceste obligaţii se numără Costache P. Ignea, P. Roşu, IV. L&aGiL L Jiupai şi alţii. [xfrfW 7....1 I. DOMINTE B.C.U. „M. JEM1NESCU“ I corespondent Se infr­ ajutorează la prăşit După ce au terminat de efectuat prima praşilă la toate plantele pră­şitoare, membrii întovărăşirii agri­cole din comuna Oniceni, raionul Ne­greşti, au trecut la efectuarea pra­­şilei a doua. Astfel, s-a executat cea de a doua praşilă pe suprafaţa de 10 ha. de sfeclă de zahăr şi 10 ha. porumb. Mai vrednici s-au dovedit in aceas­tă treabă întovărăşiţii Ion Zamfir, Teodor Sava, C. Grădinaru şi alţii. îndrumaţi de "comitetul executiv al sfatului popular, ţăranii muncitori au format în această­ perioadă, pen­tru grăbirea lucrărilor de întreţinere, echipe de intr-ajutorare. Aşa, de pildă, este echipa formată din Mihai Otea, Toader Moraru, Toader Prisăcaru, Profira Anghel, Zalomir Gheorghe ca şi echipa compusă din Elena Puş­­caşu, C. Leuştean, T. Moisi şi alţii. M. DUMEA ’ corespondent Un important aport la micşorarea încordării internaţionale Sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a prilejuit un strîns contact între reprezentanţii celor 60 de ţări membre ale O.N.U. Cuvîntările rostite de şefii delegaţi­ilor, precum şi întrevederile care au avut loc cu prilejul festivităţilor de la San Francisco au fost urmărite cu viu interes de opinia publică din întreaga lume. Prezenţa la sesiunea jubiliară a miniştrilor Afacerilor Ex­terne ai celor patru puteri a sporit interesul pentru aniversarea unui de­ceniu de­ existenţă a acestei orga­nizaţii mondiale care, în toiul celui de al doilea război mondial, cînd popoarele sîngerau în lupta pentru înfrîngerea fascismului, şi-a propus rolul nobil de a izbăvi’ generaţiile viitoare de ororile războiului. Comentatorii presei occidentale făceau diferite comparaţii între de­claraţiile făcute de diferiţii repre­zentanţi ai ţărilor membre ale ONU. Astfel, ziarul francez „Combat“ su­blinia: „Prin amploarea şi precizia sa, intervenţia lui Molotov, care nu a fost lipsită de grandoare, a con­st­ituit o replică izbitoare la dis-­­­ursul şters şi­­ vag pronunţat nouă zile mai înainte de preşedin­tele Eisenhower“. Intr-adevăr decla­raţia făcută de V M. Molotov la 22 iunie la sesiunea jubiliară de la San Francisco a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite a atras atenţia în mod deosebit atit a partiapanţilor la sesiune, cît şi a reprezentanţilor presei. Este evident că pentru aşi înde­plini rolul său, ONU nu parte ţine în afara rindurilor sale Republica Populară Chineză al cărei loc este astăzi ocupat în mod cu totul ilegal de faliţii gomindanişti. Numai oda­tă cu repunerea în drepturi a Repu­blicii Populare Chineze, paralel cu primirea în ONU a acelor state care, corespunzînd prevederilor Canei, au făcut cerere de admitere, ONU îşi va spori prestigiul. Poporul român, care aprobă cu în­sufleţire urările adresate de tovară­şul Gh. Gheorghiu-Dej Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu prilejul sesiu­nii jubiliare de la San Francisco, cere cu hotărîre ca Republicii Popu­lare Romíne să i se acorde b­ani cu­venit în O.N.U. Poporul romín care, alături de celelalte popoare iu­bitoa­­re de pace, a primit in urmă cu 10 ani cu satisfacţie şi încredere vestea întemeierii Organizaţiei Naţiunilor Unite îşi reafirmă azi convingerea că acest for internaţional trebuie să corespundă năzuinţelor omenirii ac­ţionând cu hotărîre pentru me­ţine­rea şi întărirea păcii în lume. Presa americană relata că încă cu mult înainte de începerea şedinţei de miercuri a sesiunii jubiliare sute de americani au stat la coadă spre a obţine invitaţii pentru sala de şe­dinţe. Vasta sală a Teatrului de O­­peră era plină pînă la refuz, dar nu toţi cei care doreau să participe la şedinţă au încăput. Curiozitatea americanilor şi inte­resul reprezentanţilor presei s-au dovedit a fi pe deplin justificate. Declaraţia tovarăşului Molotov a constituit o strălucită analiză a si­tuaţiei internaţionale şi a arătat că­ile concrete pentru destinderea în­cordării in situaţia internaţională, precum şi preţioasa contribuţie pe care ONU este chemată să o aducă la aceasta. Ca logică strînsă, con­ducătorul delegaţiei sovietice la se­siunea jubiliară a ONU a scos în relief pe de o parte primejdia unui nou război creată de acele forţe care desfăşoară mari construcţii de baze militare pe teritoriile altor state la multe mii de kilometri de frontierele ţărilor lor, creează mereu noi blocuri şi alianţe militare în Europa, Asia şi în alte părţi ale lumii şi gonesc orbeşte spre un al treilea război mondial, iar pe de altă parte pers­pectivele existente astăzi în lume pentru statornicirea unei păci trai­nice şi întărirea prieteniei între po­poare. Acţiunile desfăşurate de Uni­unea Sovietică care a contribuit la lichidarea focarelor de război din Coreea şi Indochina, au înlesnit în­cheierea Tratatului de Stat cu Aus­tria, au reglementat relaţiile sovieto­­iugoslave pe baza încrederii necesare între state, au dus la continua întă­rire a relaţiilor prieteneşti dintre U­­niunea Sovietică şi India, oglindită în vizita făcută de premierul indian Nehru în Uniunea Sovietică, iniţia­tiva stabilirii de relaţii diplomatice şi comerciale cu Republica Federală Germană, toate laolaltă oferă un tablou convingător al eforturilor gu­vernului sovietic pentru întărirea cauzei păcii în întreaga lume. Refe­­rindu-se la conferinţa şefilor guver­nelor celor patru puteri, V. M. Mo­lotov a spus: „Această conferinţă va avea o mare importanţă dacă toţi participanţii vor manifesta o nă­zuinţă adevărată spre slăbirea încor­dării în relaţiile internaţionale, spre reglementarea problemelor arzătoa­re, spre consolidarea păcii“. Corespondenţii de presă relatau că asistenţa prezentă în sala Operei din San Francisco a intîmpinat cu aplauze declaraţia lui V. M. Molotov că, deoarece Uniunea Sovietică a acceptat întrutotul în propunerile din 10 mai cu privire la problema dezar­mării, interzicerii armei atomice şi înlăturării primejdiei unui nou război, propunerea puterilor occiden­tale în legătură cu armamentele clasice, în prezent „ţările occidenta­le nu au temei să tărăgăneze rezol­varea problemei armei atomice şi ele trebuie să accepte să renunţe la folosirea armelor atomice şi cu hi­drogen şi ca această armă să fie total interzisă, aşa cum s-a propus in proiectul sovietic“. Ecourile favorabile la expunerea făcută de V. M. Molotov nu au în­­tirziat să se producă în diferite ţări ale lumii. Faptul că reprezentantul U.R.S.S. a indicat căi concrete în vederea micşorării încordării inter­naţionale şi a reafirmat cu deosebită putere politica de pace a guvernului sovietic a primit o apreciere dintre cele mai bune în diferite țări. Cu deplin temei V.M. Molotov a arătat că pentru reducerea încordării este necesară îndeplinirea cunoscutei ho­­tăriri a Adunării generale cu privire la încetarea propagandei de război in toate ţările ; ajungerea la un a­­cord intre marile puteri cu privire la lichidarea bazelor militare de pe teritorii străine ; desfăşurarea unor lucrări pentru folosirea paşnică a energiei atomice, acordindu-se un larg ajutor de producţie şi ştiinţifico­­tehnic ţărilor mai slab dezvoltate din punct de vedere tehnic; o hotă­­rire adoptată de comun acord de URSS şi SUA, Anglia şi Franţa cu privire la retragerea trupelor de pe teritoriul Germaniei, reglementarea problemelor nerezolvate din Extremul Orient in conformitate cu principiile suveranităţii şi integrităţii teritoria­le; înlăturarea discriminărilor de orice fel care împiedică dezvoltarea unei largi colaborări economice şi a comerţului internaţional; extinderea legăturilor culturale internaţionale printr-un larg­­schimb de delegaţii. In cercurile O.N.U. se comenta zilele acestea cu un deosebit interes că intervenţia lui V. M. Molotov a fost subliniată în repetate rînduri cu aplauze prelungite. S-a remarcat în special faptul că numerosul public prezent a salutat exprimarea bunelor sentimente pe care poporul sovietic le nutreşte faţă de poporul american, precum şi rolul ce revine Organiza­ţiei Naţiunilor Unite pentru a cores­­punde cit mai bine înaltelor ei ţeluri şi principii. „Păşim în cel de al do­ilea deceniu al existenţei Organiza­ţiei Naţiunilor Unite — a spus V. M. Molotov. In zilele noastre, mai mult ca oricînd în trecut, principalele sale îndatoriri constau in asigurarea păcii, în preîntâmpinarea unui nou război“. Valabilitatea principiilor ONU este astăzi cît se poate de actuală, pentru că numai aplicîndu-le ONU va con­tribui la stabilirea încrederii între popoare. Cît de vaste sunt posibili­tăţile ONU de a contribui la colabo­rarea internaţională o dovedeşte în­­tre altele propunerea făcută de re­prezentantul sovietic de a se convo­ca o conferinţă economică mondială pentru promovarea dezvoltării co­merţului internaţional. Opinia pu­blică apreciază analiza situaţiei in­ternaţionale şi propunerile făcute de guvernul sovietic prin glasul minis­trului său de externe ca o importantă contribuţie adusă la cauza păcii. Privind cu speranţă noul deceniu în care a intrat Organizaţia Naţiu­nilor Unite, popoarele din întreaga lume socotesc că ea este capabilă să-și îndeplinească misiu­aea istoriei ce ii revine.

Next