Flacăra Iaşului, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2855-2880)
1955-11-01 / nr. 2855
* Uf. 2853 Luna prieteniei romîno-sovietice A 37-a aniversare a Uniunii Tineretului Comunist-Leninist In cadrul sărbătoririi Lunii prieteniei romino-sovietice a avut loc duminică dimineaţa la Teatrul Naţional o adunare festivă organizată de comitetele regional şi orăşenesc U.T.M., închinată celei de a 37-a aniversări a Uniunii Tineretului Comunist — Leninist. Cu acest prilej, tov. Ion Filimon, seecretar al comitetului regional UTM, a conferenţiat despre : „Comsomolul în fruntea luptei tineretului sovietic pentru construirea comunismului“. Uniunea Tineretului Comunist — Leninist, detaşamentul înaintat al tineretului sovietic — a spus în cuvîntul său tov. Ion Filimon — împlineşte în acest an 37 de ani de existenţă. Crescută, educată şi îndrumată de gloriosul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, Uniunea Tineretului Comunist — Leninist s-a acoperit în întreaga sa activitate de glorie nepieritoare. In anii războiului civil, în timpulconstrucţiei paşnice a socialismului, în Marele Război de Apărare a Patriei Sovietice, şi în prezent, în lupta pentru construirea comunismului Comsomolul leninist s-a afirmat ca o puternică forţă mobilizatoare a tineretului sovietic, ca un luptător dîrz şi neînfricat pentru aplicarea consecventă a politicii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Organizaţiile comsomoliste au francit cu abnegaţie pentru mobilizarea tineretului sovietic la lupta pentru îndeplinirea planurilor cincinale. Din rîndurile comsomolului s-au ridicat sute de mii de tineri, fruntaşi în producţie, inovatori, oameni de ştiinţă în toate domeniile de activitate. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii organizaţiile comsomoliste de la sate au participat activ, fiind ajutoare preţioase ale comuniştilor în lupta pentru crearea şi consolidarea colhozurilor. Comsomoliştii au reuşit sub îndrumarea organizaţiilor de partid să organizeze peste cinci mii de colhozuri. Peste 80 la sută din tractorişti, combiner, mecanici şi şoferi pregătiţi între anii 1931 — 1934 au fost recrutaţi din rîndurile tineretului. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la chemarea şi sub conducerea Partidului Comunist, alături de toţi oamenii sovietici, tineretul comsomolist s-a ridicat la luptă pentru apărarea patriei. Pentru eroismul, bărbăţia şi vitejia de care au dat dovadă în lupta împotriva fascismului 7000 membri ai Comsomolului au primit cea mai înaltă distincţie — titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Partidul şi guvernul sovietic — a spus în continuare vorbitorul — au dat o înaltă apreciere activităţii depuse de Uniunea Tineretului Comunist — Leninist. Pentru contribuţia adusă la victoria puterii sovietice pe fronturile războiului civil, Comsomolul a fost decorat în anul 1928 cu Ordinul „Steagul Roşu“, iar la 21 ianuarie 1931, cu ocazia celei de a 7-a comemorări a morţii lui V.I. Lenin, Comsomolul leninist a fost decorat cu ordinul „Steagul Roşu al muncii“ pentru munca depusă pe frontul construcţiei socialismului. La 14 iunie 1945 Sovietul Suprem al U.R.S.S. în numele poporului a decorat U.T.C.L. cu ordinul „Lenin“ pentru eroismul de care a dat dovadă în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Pentru faptele de fiecare zi ale comsomoliştilor, pentru eroismul şi dragostea înflăcărată faţă de patria sovietică, pentru înaltele calităţi morale pe care şi le-a făurit tineretul sovietic, pentru avîntul fără seamăn în munca de construire a comunismului, Comsomolul leninist este recunoscut de tineretul democrat al lumii întregi ca detaşamentul de avangardă în lupta pentru apărarea păcii. Urmînd minunatele exemple ale Comsomolului leninist, organizaţia U.T.M. condusă şi educată de către Partidul Muncitoresc Român, luptă cu avînt sporit pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru. In regiunea noastră tineretul încadrat în organizaţiile U.T.M. munceşte cu abnegaţie pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului partidului. Tineri ca Olaru Ioan, montator la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Teodor Buză, de la Depoul CFR Iaşi, Puşcaşu Aglaia şi Elena Spiridon de la fabrica „Ţesătura“, Teodor Chitic, mecanizator de la gospodăria de stat Avereşti, Ochiană Emilia, colectivistă de la gospodăria colectivă din Tirizii — Huşi, au devenit cunoscuţi pentru minunatele lor succese obţinute în procesul de producţie. In încheiere, tov. Ion Filimon a subliniat sarcinile organizaţiilor UTM din industrie, agricultură, din şcoli şi facultăţi în ceea ce priveşte întîmpinarea celui de al II-lea Congres al partidului cu noi succese în toate domeniile de activitate. După conferinţă, adunarea a hotărît trimiterea unei telegrame de salut adresată tineretului comsomolist din oraşul erou Odesa. In încheierea adunării festive a fost prezentat un bogat program artistic dat de către artişti ai Teatrului Naţional, Teatrului Evreesc de Stat, corul şi orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova“. Simpozion despre folosirea energiei atomice în scopuri paşnice In cadrul sărbătoririi Lunii prieteniei romîno-sovietice comitetul regional A.R.L.U.S., în colaborare cu comitetul regional de luptă pentru pace, a organizat în ziua de 30 octombrie a.c. în Aula Bibliotecii Centrale ,,N. Bălcescu“ un simpozion cu tema „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice“. In cadrul acestui simpozion tov. prof. univ. dr. Teofil Vescan, directorul Institutului de Fizică şi Ştiinţe Tehnice al Filialei Iaşi a Academiei R.P.R., a vorbit despre „Energia atomică în slujba vieţii“. După ce a făcut un scurt istoric al etapelor de descoperire a radioactivităţii şifolosirii energiei atomice în scopuri paşnice, vorbitorul a subliniat importanta contribuţie adusă de savanţii sovietici în acest domeniu de activitate. In continuare, tov. prof. univ. N. V. Boţan a susţinut o documentată conferinţă despre „Centrala atomo-electrică din U.R.S.S.“. Subliniind faptul că această centrală, care funcţionează pe bază de energie atomică, este prima din lume;de acest fel, conferenţiarul a arătat importanta economie ce se realizează prin folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice. In încheiere a rulat filmul „Codru din Hiroşima“. Serbare populară la Roman Duminică, în parcul oraşului Roman a avut loc o mare serbare populară, la care au participat oameni ai muncii din oraş, precum şi ţărani muncitori din satele raionului. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Neculai Hanganu, preşedintele comitetului raional A.R.L.U.S. care a vorbit despre „U.R.S.S. în fruntea luptei pentru continua destindere a încordării internaţionale“. La reuşita programului artistic au contribuit echipele artistice ale sindicatului comerţ şi cooperaţie, Uniunii raionale a cooperativelor de consum, echipa de dansuri din Săbăoani etc. In parc au fost organizate standuri de cărţi de la care oamenii muncii au cumpărat numeroase volume din literatura romînă şi sovietică. „Uzbekistanul sovietic“ Una din expoziţiile deschise cu prilejul Lunii prieteniei romino-sovietice in oraşul Roman este şi expoziţia pe tema: „Uzbekistanul sovietic“. Ea cuprinde numeroase planşe care înfăţişează aspecte din viaţa înfloritoare a poporului uzbek. Vizitatorii iau cunoştinţă de realizările poporului uzbek în domeniul industriei constructoare de maşini, în agricultură, cultură şi apă. De asemenea, prin hărţile şi planşele expuse, vizitatorii ajung să cunoască mai bine imensele bogăţii ale solului şi subsolului RSS Uzbece. In condica de impresii se pot citi sute de însemnări. Vizitatorii mărturisesc cu toţii că rămîn profund impresionaţi de marile cuceriri obţinute de poporul uzbek, pe calea construirii unei vieţi din ce în ce mai fericite. Seri de basme In şcolile din cuprinsul regiunii noastre au loc numeroase seri literare în cadrul cărora li se prezintă copiilor basme din literatura romînă şi sovietică. O asemenea seară de basme a fost organizată zilele acestea şi la Casa pionierilor. Cu acest prilej, tov. Marioara Davidoglu, artistă emerită a R.P.R., a citit copiilor basme sovietice şi fragmente din operele maestrului Sadoveanu. „Rolul literaturii în educaţia comunistă a tineretului“ Comisia de organizare a concursului permanent „Iubiţi cartea“ va iniţia o seamă de manifestări menite să stimuleze citirea literaturii de către tineret. In cadrul Lunii prieteniei romînosovietice, astăzi 1 noiembrie orele 18:30 va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale „N. Bălcescu“ conferinţa tov. C. Dropu, secretar al comitetului orăşenesc U.T.M., care va vorbi despre: „Rolul literaturii în educaţia comunistă a tineretului“. După conferinţă va rula un film PLACARA í A $ O L O1 faţă de regimul democrat-popular, recunoştinţă faţă de partid care le-a deschis largi perspective să-şi manifeste calităţile gospodăreşti. Este de datoria sfaturilor populare să-şi asigure sprijinul permanent al comisiilor de femei şi delegatelor de grupe în tratarea problemelor pe care le au de rezolvat şi nu poate fi îngăduită concepţia unor sfaturi populare care ignorează aportul pe care femeile pot şi trebuie să-l aducă la înfăptuirea sarcinilor lor. O atitudine de subapreciere a muncii femeilor manifestă, bunăoară, sfatul popular raional Codăieşti care nu sprijină comisia de femei să-şi întocmească planul de muncă în raport cu problemele dificile ce-i stau în faţă; membrii comitetului executiv nu participă la şedinţele comisiei şi — ceea ce este cu totul intolerabil — nici comitetul executiv şi nici sesiunile sfatului popular n-au analizat vreodată în decursul anului modul în care femeile participă la activitatea obştească. Consecinţa acestei atitudini este faptul că muncile agricole se desfăşoară anevoios, că sunt neglijate asemenea activităţi cu care se îndeletnicesc în mod obişnuit femeile şi care sunt de importanţă economică şi socială ca : creşterea păsărilor, a viermilor de mătase, sau efectuarea unor lucrări de interes obştesc, stabilite prin autoimpunere, controlul obştesc, întreţinerea curăţeniei, etc. îndrumate şi controlate de organizaţiile de partid, sfaturile populare sunt chemate să orienteze capacitatea de muncă a femeilor în direcţia înfloririi economice, sociale şi culturale a oraşelor şi satelor noastre. O formă deosebit de importantă a legăturii cu masele sînt scrisorile şi propunerile adresate de către oamenii muncii organelor locale ale puterii de stat. Multe acţiuni încununate de succes ale sfaturilor populare din regiune se datoresc ajutorului primit din partea cetăţenilor prin sezisări practice şi sugestii. Faptul că oamenii muncii trimit propuneri organelor locale ale puterii de stat, informîndu-le asupra problemelor care frămînta viaţa cartierelor, străzilor, satelor în care trăiesc, dovedesc ataşamentul maselor faţă de statul democrat-popular. Încrederea în politica partidului şi guvernului — considerată pe bună dreptate propria lor politică. In acelaşi timp, atitudinea pozitivă a sfaturilor populare faţă de aceste propuneri este un indiciu al preocupării lor pentru întărirea continuă a legăturii cu masele, a hotărîrii lor de a apleca urechea la glasul maselor. Partidul cere sfaturilor populare să nu precupeţească nici un efort pentru a stimula munca activului din jurul lor, pentru a mări neîncetat rîndurile acestuia, atrăgînd la opera de conducere tot mai mulţi oameni ai muncii Organizaţiile de partid din oraşele şi satele regiunii noastre trebuie să aibă în centrul atenţiei lor controlul şi îndrumarea activă a sfaturilor populare acordîndu-le sprijin permanent în ce priveşte strîngerea legăturii cu masele. Din acest punct de vedere organizaţiile de partid trebuie să analizeze în mod regulat felul în care comitetele executive folosesc formele organizatorice de masă la înfăptuirea sarcinilor multiple pe care le au de rezolvat, să combată manifestările de subapreciere a importanţei acestor forme şi să adopte măsuri corespunzătoare pentru ridicarea continuă a nivelului muncii de masă a sfaturilor populare. Fără îndoială că sfaturile populare vor putea să pătrundă în miezul problemelor, să aplice în mod creator politica partidului şi guvernului, să slujească cu devotament interesele poporului, să manifeste vigilenţă faţă de duşmanii regimului democrat popular, dacă vor întări mereu legătura cu masele. Folosind multiplele forme organizatorice de antrenare a maselor în opera de construcţie locală, sfaturile populare vor putea obţine succese de seamă pe calea întăririi economice şi înfloririi culturale a patriei , pe calea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, a consolidării permanente a statului nostru de democraţie populară. I. ZAHARESCU M BERAM Pag. 3-a Să ridicăm schimbul de noapte la nivelul celor de zi Hotărît să întîmpine Congresul partidului cu realizări deosebite, colectivul întreprinderii ..Ţesătura“ desfăşoară cu tot mai mult avînt întrecerea socialistă pentru continua ridicare a producţiei şi productivităţii muncii, pentru cît mai însemnate acumulări băneşti peste plan. Conştienţi că realizarea angajamentelor luate constituie o datorie patriotică, numeroşi muncitori şi tehnicieni luptă cu însufleţire pentru traducerea lor în viaţă, pentru depăşirea lor. Exemple ca acelea ale brigăzilor conduse de tov. Aurelia Bordeianu sau Virginia Mocanu din sectorul filatură, care printr-o mai bunăorganizare a muncii dau zilnic zeci de kg. fire peste plan, sau ca ale secţiilor din sectorul ţesătorie conduse de meşterii Constantin Mazilu, Iordache Ion, Mihai Miron şi alţii, care obţin zilnic depăşiri între 1 şi 12 la sută, sînt numeroase în toate secţiile întreprinderii. Totuşi, atît în sectorul filatură, cît şi în sectorul ţesătorie, mai sînt brigăzi, grupe şi secţii care nu reuşesc să realizeze în mod ritmic sarcinile de plan, în special atunci cînd lucrează în schimb de noapte. Acest lucru aduce întreprinderii pierderi de sute kg. fire şi sute de metri pînză. Mai sînt unii care n-au înţeles că îndeplinirea ritmică, oră de oră şi de zi de zi a producţiei planificate, constituie una din principalele condiţii pentru realizarea cu succes a planului lunar de producţie. A justifica nerealizarea planului în anumite zile prin diferite motive zise „obiective“, printre care şi scuza că „am lucrat în schimb de noapte“, este nejust. Dovada o dau cu prisosinţă secţiile conduse de meşteri ca Ioan Iordache din secţia 9-a C., Constantin Mazilu din secţia 12-a A. Osoc Moscu şi alţii, care lucrînd în schimb de noapte dau acelaşi randament, obţin indici de utilizare înalţi, la fel sau aproape la fel, ca şi atunci cînd lucrează în schimburi de zi. Mai sînt meşteri care spun: „Voi scădea cu planul, pentru că intru în tură de noapte, dar cînd viu de zi recuperez eu pierderea“. A porni dinainte cu ideia preconcepută că în schimb de noapte nu se poate menţine acelaşi ritm al producţiei, înseamnă a dezarma dinainte în faţa greutăţilor, înseamnă a nu lua din timp toate măsurile pentru a preveni o eventuală scădere a randamentului planificat. A recupera o pierdere care adeseori, în multe secţii, în săptămîna de noapte se ridică pînă la 10 la sută, este cu mult mai greu, decît a lua măsuri care să asigure evitarea scăderii randamentului. — „Faptul că acordăm o atenţie deosebită lucrului de noapte, care este mai greu ca lucrul de zi — ne spun, meşterii Ioan Iordache şi Constantin Mazilu, faptul că ne străduim să lichidăm defecţiunile maşinilor în cel mai scurt timp, că stăm în permanenţă în mijlocul muncitorilor, ajutîndu-i şi creîndu-le condiţii cît mai bune de muncă, în vederea realizări planului, face ca producţia şi productivitatea muncii în secţiile noastre să se menţină în schimbul de noapte la acelaşi nivel ca,în schimburile de zi, face ca în schimbul de noapte în secţiile noastre să nu avem lipsuri nemotivate la lucru. Iată dar, că este posibilă ridicarea schimburilor de noapte la nivelul celor de zi, că este posibil de menţinut acelaşi ritm al realizărilor. Pentru asta problema ridicării schimburilor de noapte la nivelul celor de zi va trebui temeinic studiată de conducerea întreprinderii luîndu-se în cel mai scurt timp măsuri practice pentru rezolvarea ei în cele mai bune condiții. Printre măsurile tehnico-organizatorice care se impun a fi luate în acest scop sînt: Asigurarea meşterilor pentru săptămîna de noapte cu materialele necesare producţiei ca pichete, curele, suveici, şuruburi şi diferite accesorii pentru a nu fi nevoiţi să părăsească secţia de nenumărate ori, să piardă timp căutînd un şurub, o furculiţă sau o bucată de curea, în timp ce lucrătoarele caută meşterul să le repare maşinile. Stînd tot timpul în secţie, meşterul poate interveni imediat acolo unde este nevoie, poate supraveghea mai bine desfăşurarea lucrului, poate ajuta muncitorii mai slabi în vederea ridicării calificării lor. Această măsură va contribui şi la înlăturarea obiceiului unor meşteri plimbăreţi, care părăsesc în mod nejustificat locul de muncă, iar atunci cînd sînt întrebaţi unde au fost, răspund că au umblat sa cauteo bucată de curea, sau un şurub. La rîndul lor meşterii vor avea posibilitatea să-şi pregătească din vreme pichete şi curele gata găurite, catarame pentru cureaua voiajoare, să-și repare suveicile care stau nefolosite și altele. Este deasemeni necesară pregătirea cu mai multă grijă a sulurilor de urzeală pentru schimbul de noapte care adeseori lipseau pe sortimentele planificate. De asemenea este necesar pe timpul schimbului de noapte să fie numit un tovarăş pentru transportul sulurilor la război precum şi o năvăditoare pentru lichidarea urgentă a greşelilor de năvădit. O altă măsură care se poate aplica cu succes în schimbul de noapte şi ca e va scuti ţesătoarele de a părăsi războaiele de cîteva ori într-un schimb este buna aprovizionare cu bătătur la locul de muncă. Numai prin apliarea acestei măsuri se va obţine un plus de peste 1000 metri ţesături într-un schimb de opt ore. O altă măsură menită a scuti ţesătoarele să se deplaseze de la razboaie, va fi aceea ca şi discutarea anexelor de calitate să se facă chiar în războiul respectiv. Această măsură va contribui totodată la îmbunătăţirea calităţii produselor prin faptul că toate ţesătoarele din secţie cît şi meşterul respectiv vor vedea zilnic cina dă produse de proastă calitate. Va fi deasemeni necesar a se asigura în schimbul de noapte o echipă de lăcătuşi pentru efectuarea reparaţiilor accidentale şi să fie dotată cu sculele necesare, cu materiale şi şuruburi. Desigur că în cadrul acestei acţiuni se mai pot lua şi alte măsuri care să contribuie la ridicarea schimburilor de noapte la nivelul celor de zi. Fireşte că acţiunea de ridicare a schimburilor de noapte la nivelul schimburilor de zi poate şi trebuie să dea rezultate, care să constituie un îndemn pentru toate întreprinderile din regiunea noastră. TOPOR NICOLAE Maistru principal la fabrica „Țesătura“ Să terminăm grabnic însămînţările După datele centralizate la Direcţia agricolă regională, pînă la 30 octombrie s-a însămînţat 65,9 la sută din suprafaţa planificată. Situaţia pe raioane se prezintă astfel: In prezent avem toate condiţiile pentru ca în viitoarele cîteva zile să terminăm complet însămînţările. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi comitetele raionale de partid au datoria de a intensifica prin toate mijloacele munca organizatorică şi politică în vederea antrenării largi a ţăranilor muncitori în campanie. Cei care au terminat însămînţările să fie mobilizaţi să ajute pe cei care mai au de semănat, astfel ca în cel mai scurt timp să termine şi ei. 1. Paşcani 2. Roman 3. Tg. Frumos 4. Negreşti 5. Codăieşti 6. Vaslui 7. Iaşi 8. Huşi 9. Hîrlău 93,5% 91,2% 86,3% 76,2% 60,5 % 57,6% 52,4% 51,4% 47,4% Cu bucuria datoriei împlinite Primii care au raportat cu bucurie că şi-au îndeplinit datoria au fost muncitorii de la gospodăriile agricole de stat din Deleni şi Avereşti. Desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă în care s-au antrenat, ei au reuşit să însămînţeze complet suprafeţele pe care le-au avut planificate cu grîu. Angajamentul patriotic luat în cinstea Congresului partidului a căpătat viaţă în toate colţurile regiunii. Rînd pe rînd, au anunţat încheierea cu succes a acestei lucrări deosebit de importante pentru succesul recoltei anului viitor, gospodăriile colective din Boţoaia, Bădeni, Tîrzii, Bălteni, Cristeşti, întovărăşirile agricole din Rediu, Hîrlău, Stănileşti, ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din comunele: Mogoşeşti, Hălăuceşti, Răchiteni, Sineşti, Popeşti, Hîrşova şi multe altele. Tîrziu sîmbătă seara, statisticiana de la Direcţia agricolă regională, centralizînd situaţia însămînţărilor din regiune, a trecut într-o rubrică specială următoarele: Pînă la 29 octombrie un număr de 37 gospodării colective, 74 întovărăşiri agricole, 20 comune şi-au îndeplinit planul însămînţărilor de toamnă... ... Şi întrecerea continuă cu tot mai multă însufleţire pentru ca în această săptămînă regiunea noastră să termine complet însămînţările. Să întărim unitatea popoarelor în lupta pentru pace (Urmare din pag. l-a) impus conferinţa de la Geneva. Nu este întîmplător faptul că această poziţie este condamnată de cercurile largi ale opiniei publice din Europa, şi nu numai din Europa. Popoarele cer rezolvarea problemei arzătoare a dezarmării, interzicerea armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte armede exterminare în masă. Ele vor, aşa cum se spune în recenta chemare a Biroului Consiliului Mondial al Păcii, ca „binele adus de destinderea încordării să se râsfrîngă asupra vieţii fiecăruia, vor ca reducerea armamentelor să aducă fiecăruia mai mult belşug şi ca primejdia odioasă a armei atomice să fie înlăturată“. Ele nu se pot împăca cu faptul că reprezentanţii S.U.A. în Organizaţia Naţiunilor Unite frînează rezolvarea problemei dezarmării şi a interzicerii armei atomice, deoarece o astfel de politică contrazice interesele vitale ale oamenilor muncii, care poartă pe umerii lor povara cheltuielilor destinate cursei înarmărilor. Popoarele cer să fie desfiinţate barierele care împiedică contactul liber şi comerţul paşnic, cer să fie realizate contacte şi legături libere şi reciproc avantajoase. In aceste zile se intensifică în toate ţările activitatea vie a partizanilor păcii, lupta lor pentru destinderea continuă a încordării internaţionale, pentru crearea unei atmosfere care să favorizeze succesul tratativelor dintre miniştrii afacerilor externe. Opinia publică va urmări cu atenţie şi vigilenţă mersul tratativelor ; ea nu va îngădui ca un dezacord la Geneva asupra vreunuia din punctele de pe ordinea de zi să constituie un pretext pentru anularea rezultatelor obţinute şi pentru un insucces al conferinţei. Acţiuni, acţiuni şi încă o dată acţiuni — iată ce se cere ! Activitatea şi acţiunile maselor pot contribui în mod substanţial la succesul conferinţei de la Geneva. Luptătorii pentru pace din toate ţările consideră că sarcina lor este dej a uni strîns puternicul front al apărătorilor păcii împotriva aţîţătorilor la un nou război, de a atrage în acest front mase populare tot mai largi, de a întări vigilenţa lor faţă de uneltirile duşmanilor păcii. Apărătorii păcii din toate ţările ridica tot mai sus steagul luptei pentru pace şi pentru colaborare paşnică între popoare. Pacea va fi menţinută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mîini cauza menţinerii păcii și o vor apăra pînă la capăt].