Flacăra Iaşului, noiembrie 1955 (Anul 11, nr. 2855-2880)

1955-11-01 / nr. 2855

* Uf. 2853 Luna prieteniei romîno-sovietice A 37-a aniversare a Uniunii Tineretului Comunist-Leninist In cadrul sărbătoririi Lunii prie­teniei romino-sovietice a avut loc duminică dimineaţa la Teatrul Na­ţional o adunare festivă organizată de comitetele regional şi orăşenesc U.T.M., închinată celei de a 37-a a­­niversări a Uniunii Tineretului Co­munist — Leninist. Cu acest prilej, tov. Ion Filimon, seecretar al comitetului regional UTM, a conferenţiat despre : „Comsomo­­lul în fruntea luptei tineretului so­vietic pentru construirea comunis­mului“. Uniunea Tineretului Comunist — Leninist, detaşamentul înaintat al tineretului sovietic — a spus în cu­­vîntul său tov. Ion Filimon — îm­plineşte în acest an 37 de ani de existenţă. Crescută, educată şi în­drumată de gloriosul Partid Comu­nist al Uniunii Sovietice, Uniunea­­ Tineretului Comunist — Leninist s-a acoperit în întreaga sa activitate de glorie nepieritoare. In anii războiului civil, în timpul­­construcţiei paşnice a socialismului, în Marele Război de Apărare a Pa­triei Sovietice, şi în prezent, în lup­ta pentru construirea comunismului Comsomolul leninist s-a afirmat ca o puternică forţă mobilizatoare a tineretului sovietic, ca un luptător dîrz şi neînfricat pentru aplicarea consecventă a politicii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Organizaţiile comsomoliste au francit cu abnegaţie pentru mobili­zarea tineretului sovietic la lupta pentru îndeplinirea planurilor cinci­nale. Din rîndurile comsomolului s-au ri­dicat sute de mii de tineri, fruntaşi în producţie, inovatori, oameni de ştiinţă în toate domeniile de activitate. In lupta pentru transformarea so­cialistă a agriculturii organizaţiile comsomoliste de la sate au participat activ, fiind ajutoare preţioase ale comuniştilor în lupta pentru crearea şi consolidarea colhozurilor. Comsomoliştii au reuşit sub îndruma­rea organizaţiilor de partid să orga­nizeze peste cinci mii de colhozuri. Peste 80 la sută din tractorişti, com­biner, mecanici şi şoferi pregătiţi între anii 1931 — 1934 au fost re­crutaţi din rîndurile tineretului. In anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, la chemarea şi sub conducerea Partidului Co­munist, alături de toţi oame­nii sovietici, tineretul comsomo­­list s-a ridicat la luptă pentru apă­rarea patriei. Pentru eroismul, băr­băţia şi vitejia de care au dat do­vadă în lupta împotriva fascismului 7000 membri ai Comsomolului au primit cea mai înaltă distincţie — titlul de Erou al Uniunii Sovietice. Partidul şi guvernul sovietic — a spus în continuare vorbitorul — au dat o înaltă apreciere activităţii de­puse de Uniunea Tineretului Comu­nist — Leninist. Pentru contribuţia adusă la victoria puterii sovietice pe fronturile războiului civil, Comsomo­lul a fost decorat în anul 1928 cu Ordinul „Steagul Roşu“, iar la 21 ianuarie 1931, cu ocazia celei de a 7-a comemorări a morţii lui V.I. Le­nin, Comsomolul leninist a fost de­corat cu ordinul „Steagul Roşu al muncii“ pentru munca depusă pe frontul construcţiei socialismului. La 14 iunie 1945 Sovietul Suprem al U.R.S.S. în numele poporului a decorat U.T.C.L. cu ordinul „Lenin“ pentru eroismul de care a dat do­vadă în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Pentru faptele de fiecare zi­ ale comsomoliştilor, pentru eroismul şi dragostea înflăcărată faţă de patria sovietică, pentru înaltele calităţi mo­rale pe care şi le-a făurit tineretul sovietic, pentru avîntul fără seamăn în munca de construire a comunis­mului, Comsomolul leninist este re­cunoscut de tineretul democrat al lumii întregi ca detaşamentul de a­­vangardă în lupta pentru apărarea păcii. Urmînd minunatele exemple ale Comsomolului leninist, organizaţia U.T.M. condusă şi educată de către Partidul Muncitoresc Român, luptă cu avînt sporit pentru traducerea în viaţă a politicii partidului nostru. In regiunea noastră tineretul înca­drat în organizaţiile U.T.M. munceş­te cu abnegaţie pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Con­gresului partidului. Tineri ca Olaru Ioan, montator la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, Teo­dor Buză, de la Depoul CFR Iaşi, Puşcaşu Aglaia şi Elena Spiridon de la fabrica „Ţesătura“, Teodor Chi­tic, mecanizator de la gospodăria de stat Avereşti, Ochiană Emilia, co­lectivistă de la gospodăria colecti­vă din Tirizii — Huşi, au devenit cunoscuţi pentru minunatele lor suc­cese obţinute în procesul de produc­ţie. In încheiere, tov. Ion Filimon a subliniat sarcinile organizaţiilor UTM din industrie, agricultură, din şcoli şi facultăţi în ceea ce priveşte întîmpinarea celui de al II-lea Con­gres al partidului cu noi succese în toate domeniile de activitate. După conferinţă, adunarea a hotă­­rît trimiterea unei telegrame de salut adresată tineretului comsomolist din oraşul erou Odesa. In încheierea adunării festive a fost prezentat un bogat program artistic dat de către artişti ai Teatru­lui Naţional, Teatrului Evreesc de Stat, corul şi orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova“. Simpozion despre folosirea energiei atomice în scopuri paşnice In cadrul sărbătoririi Lunii priete­niei romîno-sovietice comitetul regio­nal A.R.L.U.S., în colaborare cu comi­tetul regional de luptă pentru pace, a organizat în ziua de 30 octombrie a.c. în Aula Bibliotecii Centrale ,,N. Bălcescu“ un simpozion cu tema „Fo­losirea energiei atomice în scopuri paşnice“. In cadrul acestui simpozion tov. prof. univ. dr. Teofil Vescan, directo­rul Institutului de Fizică şi Ştiinţe Tehnice al Filialei Iaşi a Academiei R.P.R., a vorbit despre „Energia ato­mică în slujba vieţii“. După ce a făcut un scurt istoric al etapelor de descoperire a radioactivi­tăţii şi­­folosirii energiei atomice în scopuri paşnice, vorbitorul a subli­niat importanta contribuţie adusă de savanţii sovietici în acest domeniu de activitate. In continuare, tov. prof. univ. N. V. Boţan a susţinut o documentată con­ferinţă despre „Centrala atomo-elec­­trică din U.R.S.S.“. Subliniind faptul că această centrală, care funcţionează pe bază de energie atomică, este pri­ma din lume;de acest fel, conferenţia­rul a arătat importanta economie ce se realizează prin folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice.­­ In încheiere a rulat filmul „Codru din Hiroşima“. Serbare populară la Roman Duminică, în parcul oraşului Ro­man a avut loc o mare serbare popu­lară, la care au participat oameni ai muncii din oraş, precum şi ţărani mun­citori din satele raionului. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Neculai Hanganu, preşedintele comi­tetului raional A.R.L.U.S. care a vor­bit despre „U.R.S.S. în fruntea luptei pentru continua destindere a încordă­rii internaţionale“. La reuşita programului artistic au contribuit echipele artistice ale sindi­catului comerţ şi cooperaţie, Uniunii raionale a cooperativelor de consum, echipa de dansuri din Săbăoani etc. In parc au fost organizate standuri de cărţi de la care oamenii muncii au cumpărat numeroase volume din lite­ratura romînă şi sovietică. „Uzbekistanul sovietic“ Una din expoziţiile deschise cu prile­jul Lunii prieteniei romino-sovietice in oraşul Roman este şi expoziţia pe tema: „Uzbekistanul sovietic“. Ea cuprinde numeroase planşe care în­făţişează aspecte din viaţa înflori­toare a poporului uzbek.­ Vizitatorii iau cunoştinţă de reali­zările poporului uzbek în domeniul industriei constructoare de maşini, în agricultură, cultură şi apă. De ase­menea, prin hărţile şi planşele expu­se,­ vizitatorii ajung să cunoască mai bine imensele bogăţii ale solului şi subsolului RSS Uzbece. In condica de impresii se pot citi sute de însemnări. Vizitatorii mărtu­risesc cu toţii că rămîn profund im­presionaţi de marile cuceriri obţinute de poporul uzbek, pe calea construirii unei vieţi din ce în ce mai fericite. Seri de basme In şcolile din cuprinsul regiunii noastre au loc numeroase seri literare în cadrul cărora li se prezintă co­piilor basme din literatura romînă şi sovietică. O asemenea seară de basme a fost organizată zilele acestea şi la Casa pio­nierilor. Cu acest prilej, tov. Mari­­oara Davidoglu, artistă emerită a R.P.R., a citit copiilor basme sovie­tice şi fragmente din operele maestru­lui Sadoveanu. „Rolul literaturii în educaţia comunistă a tineretului“ Comisia de organizare a concursu­lui permanent „Iubiţi cartea“ va iniţia o seamă de manifestări menite să stimuleze citirea literaturii de către ti­neret. In cadrul Lunii prieteniei romîno­­­sovietice, astăzi 1 noiembrie orele 18:30 va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale „N. Bălcescu“ conferinţa tov. C. Dropu, secretar al comitetului oră­şenesc U.T.M., care va vorbi despre: „Rolul literaturii în educaţia comunis­tă a tineretului“. După conferinţă va rula un film PLACARA í A $ O L O1 faţă de regimul democrat-popular, re­cunoştinţă faţă de partid care le-a des­chis largi perspective să-şi manifeste calităţile gospodăreşti. Este de datoria sfaturilor populare să-şi asigure sprijinul permanent al comisiilor de femei şi delegatelor de grupe în tratarea problemelor pe care le au de rezolvat şi nu poate fi îngă­duită concepţia unor sfaturi populare care ignorează aportul pe care fe­meile pot şi trebuie să-l aducă la în­făptuirea sarcinilor lor. O atitudine de subapreciere a muncii femeilor mani­festă, bunăoară, sfatul popular raio­nal Codăieşti care nu sprijină comisia de femei să-şi întocmeas­că planul de muncă în raport cu problemele dificile ce-i stau în faţă; membrii comitetului executiv nu par­ticipă la şedinţele comisiei şi — ceea ce este cu totul intolerabil — nici co­mitetul executiv şi nici sesiunile sfa­tului popular n-au analizat vreodată în decursul anului modul în care fe­meile participă la activitatea ob­ştească. Consecinţa acestei atitudini este faptul că muncile agricole se des­făşoară anevoios, că sunt neglijate asemenea activităţi cu care se înde­letnicesc în mod obişnuit femeile şi care sunt de importanţă economică şi socială ca : creşterea păsărilor, a viermilor de mătase, sau efectuarea unor lucrări de interes obştesc, stabi­lite prin autoimpunere, controlul ob­ştesc, întreţinerea curăţeniei, etc. îndrumate şi controlate de organi­zaţiile de partid, sfaturile populare sunt chemate să orienteze capacitatea de muncă a femeilor în direcţia înflo­ririi economice, sociale şi culturale a oraşelor şi satelor noastre. O formă deosebit de importantă a legăturii cu masele sînt scrisorile şi propunerile adresate de către oamenii muncii organelor locale ale puterii de stat. Multe acţiuni încununate de succes ale sfaturilor populare din re­giune se datoresc ajutorului primit din partea cetăţenilor prin sezisări practice şi sugestii. Faptul că oamenii muncii trimit propuneri organelor locale ale puterii de stat, informîndu-le asupra pro­blemelor care frămînta viaţa cartiere­lor, străzilor, satelor în care trăiesc, dovedesc ataşamentul maselor faţă de statul democrat-popular. Încrederea în politica partidului şi guvernului — considerată pe bună dreptate propria lor politică. In acelaşi timp, atitudi­nea pozitivă a sfaturilor populare faţă de aceste propuneri este un in­diciu al preocupării lor pentru întă­rirea continuă a legăturii cu masele, a hotărîrii lor de a apleca urechea la glasul maselor. Partidul cere sfaturilor populare să nu precupeţească nici un efort pentru a stimula munca activului din jurul lor, pentru a mări neîncetat rîndurile acestuia, atrăgînd la opera de con­ducere tot mai mulţi oameni ai muncii Organizaţiile de partid din oraşele şi satele regiunii noastre trebuie să aibă în centrul atenţiei lor controlul şi îndrumarea activă a sfaturilor­ populare acordîndu-le sprijin perma­nent în ce priveşte strîngerea legă­turii cu masele. Din acest punct de vedere organizaţiile de partid trebuie să analizeze în mod regulat felul în care comitetele executive folosesc formele organizatorice de masă la înfăptuirea sarcinilor multiple pe care le au de rezolvat, să combată mani­festările de subapreciere a impor­tanţei acestor forme şi să adopte măsuri corespunzătoare pentru ridi­carea continuă a nivelului muncii de masă a sfaturilor populare. Fără îndoială că sfaturile populare vor putea să pătrundă în miezul pro­blemelor, să aplice în mod creator po­litica partidului şi guvernului, să slu­jească cu devotament interesele po­porului, să manifeste vigilenţă faţă de duşmanii regimului democrat popu­lar, dacă vor întări mereu legătura cu masele. Folosind multiplele forme organizatorice de antrenare a mase­lor în opera de construcţie locală, sfaturile populare vor putea obţine succese de seamă pe calea întăririi economice şi înfloririi culturale a patriei , pe calea ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, a conso­lidării permanente a statului nostru de democraţie populară. I. ZAHARESCU M BERAM Pag. 3-a Să ridicăm schimbul de noapte la nivelul celor de zi Hotărît să întîmpine Congresul partidului cu realizări deosebite, co­lectivul întreprinderii ..Ţesătura“ des­făşoară cu tot mai mult avînt între­cerea socialistă pentru continua ridi­care a producţiei şi productivităţii muncii, pentru cît mai însemnate acu­mulări băneşti peste plan. Conştienţi că realizarea angajamentelor luate constituie o datorie patriotică, nume­roşi muncitori şi tehnicieni luptă cu însufleţire pentru traducerea lor în viaţă, pentru depăşirea lor. Exemple ca acelea ale brigăzilor conduse de tov. Aurelia Bord­eianu sau Virginia Mocanu din sectorul filatură, care printr-o mai bună­­organizare a mun­cii dau zilnic zeci de kg. fire peste plan, sau ca ale secţiilor din secto­rul ţesătorie conduse de meşterii Constantin Mazilu, Iordache Ion, Mi­­hai Miron şi alţii, care obţin zilnic depăşiri între 1 şi 12 la sută, sînt nu­meroase în toate secţiile întreprinde­rii. Totuşi, atît în sectorul filatură, cît şi în sectorul ţesătorie, mai sînt brigăzi, grupe şi secţii care nu reu­şesc să realizeze în mod ritmic sarci­nile de plan, în special atunci cînd lucrează în schimb de noapte. Acest lucru aduce întreprinderii pierderi de sute kg. fire şi sute de metri pînză. Mai sînt unii care n-au înţeles că în­deplinirea ritmică, oră de oră şi de zi de zi a producţiei planificate, consti­tuie una din principalele condiţii pen­tru realizarea cu succes a planului lunar de producţie. A justifica nerea­­lizarea planului în anumite zile prin diferite motive zise „obiective­“, prin­tre care şi scuza că­­ „am lucrat în schimb de noapte“, este nejust. Do­vada o dau cu prisosinţă secţiile con­duse de meşteri ca Ioan Iordache din secţia 9-a C., Constantin Mazilu din secţia 12-a A. Osoc Moscu şi alţii, care lucrînd în schimb de noapte dau acelaşi randament, obţin indici de utilizare înalţi, la fel sau aproape la fel, ca şi atunci cînd lucrează în schimburi de zi. Mai sînt meşteri care spun: „Voi scădea cu planul, pentru că intru în tură de noapte, dar cînd viu de zi recuperez eu pierderea“. A porni dinainte cu ideia preconce­pută că în schimb de noapte nu se poate menţine acelaşi ritm al produc­ţiei, înseamnă a dezarma dinainte în faţa greutăţilor, înseamnă a nu lua din timp toate măsurile pentru a pre­veni o eventuală scădere a randamen­tului planificat. A recupera o pierdere care adeseori, în multe secţii, în săptămîna de noapte se ridică pînă la 10 la sută, este cu mult mai greu, decît a lua măsuri care să asigure evitarea scă­derii randamentului. — „Faptul că acordăm o atenţie deosebită lucrului de noapte, care este mai greu ca lucrul de zi — ne spun, meşterii Ioan Iordache şi Constantin Mazilu, faptul că ne străduim să li­chidăm defecţiunile maşinilor în cel mai scurt timp, că stăm în perma­nenţă în mijlocul muncitorilor, aju­­tîndu-i şi creîndu-le condiţii cît mai bune de muncă, în vederea realizări planului, face ca producţia şi produc­tivitatea muncii în secţiile noastre să se menţină în schimbul de noapte la acelaşi nivel ca,în schimburile de zi, face ca în schimbul de noapte în sec­ţiile noastre să nu avem lipsuri nemo­­tivate la lucru. Iată dar, că este posibilă ridicarea schimburilor de noapte la nivelul ce­lor de zi, că este posibil de menţinut acelaşi ritm al realizărilor. Pentru asta problema ridicării schimburilor de noapte la nivelul celor de zi va­ trebui temeinic studiată de conducerea întreprinderii luîndu-se în cel mai scurt timp măsuri practice pentru rezolvarea ei în cele mai bune condiții. Printre măsurile tehnico-organiza­­torice care se impun a fi luate în acest scop sînt: Asigurarea meşterilor pentru săp­tămîna de noapte cu materialele nece­sare producţiei ca pichete, curele, su­veici, şuruburi şi diferite accesorii pentru a nu fi nevoiţi să părăsească secţia de nenumărate ori, să piardă timp căutînd un şurub, o furculiţă sau o bucată de curea, în timp ce lu­crătoarele caută meşterul să le re­pare maşinile. Stînd tot timpul în sec­ţie, meşterul poate interveni imediat acolo unde este nevoie, poate supra­veghea mai bine desfăşurarea lucru­lui, poate ajuta muncitorii mai slabi în vederea ridicării calificării lor. Această măsură va contribui şi la înlăturarea obiceiului unor meşteri plimbăreţi, care părăsesc în mod nejustificat locul de muncă, iar atunci cînd sînt întrebaţi unde au fost, răspund că au umblat sa caute­­o bucată de curea, sau un şu­rub. La rîndul lor meşterii vor avea posibilitatea să-şi pregătească din vreme pichete şi curele gata găurite, catarame pentru cureaua voiaj­oare, să-și repare suveicile care stau nefo­losite și altele. Este deasemeni necesară pregătir­ea cu mai multă grijă a sulurilor de ur­zeală pentru schimbul de noapte care adeseori lipseau pe sortimentele planificate. De asemenea este ne­cesar pe timpul schimbului de noapte să fie numit un tovarăş pen­tru transportul sulurilor la război precum şi o năvăditoare pentru lichi­darea urgentă a greşelilor de năvădit. O altă măsură care se poate aplica cu succes în schimbul de noapte şi ca e va scuti ţesătoarele de a părăsi răz­boaiele de cîteva ori într-un schimb este buna aprovizionare cu bătătu­r la locul de muncă. Numai prin apl­ia­­rea acestei măsuri se va obţine un plus de peste 1000 metri ţesături în­tr-un schimb de opt ore. O altă măsură menită a scuti ţe­sătoarele să se deplaseze de la raz­­boaie, va fi aceea ca şi discutarea ane­xelor de calitate să se facă chiar în războiul respectiv. Această măsură va contribui totodată la îmbunătăţirea calităţii produselor prin faptul că toate ţesătoarele din secţie cît şi meş­terul respectiv vor vedea zilnic cina dă produse de proastă calitate. Va fi deasemeni necesar a se asigura în schimbul de noapte o echipă de lă­cătuşi pentru efectuarea reparaţiilor accidentale şi să fie dotată cu sculele necesare, cu materiale şi şuruburi. Desigur că în cadrul acestei ac­ţiuni se mai pot lua şi alte măsuri care să contribuie la ridicarea schim­­burilor de noapte la nivelul celor de zi. Fireşte că acţiunea de ridicare a schimburilor de noapte la nivelul schimburilor de zi poate şi trebuie să dea rezultate, care să constituie un îndemn pentru toate întreprinderile din regiunea noastră. TOPOR NICOLAE Maistru principal la fabrica „Țesătura“ Să terminăm grabnic însămînţările După datele centralizate la Direcţia agricolă regională, pînă la 30 oc­tombrie s-a însămînţat 65,9 la sută din suprafaţa planificată. Situaţia pe raioane se prezintă astfel: In prezent avem toate condiţiile pentru ca în viitoarele cîteva zile să terminăm complet însămînţările. Comitetele executive ale sfaturi­lor populare şi comitetele raionale de partid au datoria de a intensifica prin toate mijloacele munca orga­nizatorică şi politică în vederea an­trenării largi a ţăranilor munci­tori în campanie. Cei care au termi­nat însămînţările să fie mobilizaţi să ajute pe cei care mai au de se­mănat, astfel ca în cel mai scurt timp să termine şi ei. 1. Paşcani 2. Roman 3. Tg. Frumos 4. Negreşti 5. Codăieşti 6. Vaslui 7. Iaşi 8. Huşi 9. Hîrlău 93,5% 91,2% 86,3% 76,2% 60,5 % 57,6% 52,4% 51,4% 47,4% Cu bucuria datoriei împlinite Primii care au raportat cu bucurie că şi-au îndeplinit datoria au fost muncitorii de la gospodăriile agricole de stat din Deleni şi Avereşti. Desfăşurînd tot mai larg în­trecerea socialistă în care s-au antrenat, ei au reuşit să însămînţeze complet suprafeţele pe care le-au avut pla­nificate cu grîu. Angajamentul patriotic luat în cinstea Congresului partidului a căpătat viaţă în toate colţurile regiunii. Rînd pe rînd, au anunţat încheierea cu succes a acestei lucrări deosebit de importante pentru succesul recoltei anului viitor, gospodăriile colective din Boţoaia, Bădeni, Tîrzii, Bălteni, Cristeşti, întovărăşirile agricole din Re­diu, Hîrlău, Stănileşti, ţăranii muncitori cu gospodărie individuală din comunele: Mogoşeşti, Hălăuceşti, Răchi­­teni, Sineşti, Popeşti, Hîrşova şi multe altele. Tîrziu sîmbătă seara, statisticiana de la Direcţia agri­colă regională, centralizînd situaţia însămînţărilor din regiune, a trecut într-o rubrică specială urmă­toarel­e: Pînă la 29 octombrie un număr de 37 gospodării colec­tive, 74 întovărăşiri agricole, 20 comune şi-au îndeplinit planul însămînţărilor de toamnă... ... Şi întrecerea continuă cu tot mai multă însufleţire pentru ca în această săptămînă regiunea noastră să ter­mine complet însămînţările. Să întărim unitatea popoarelor în lupta pentru pace (Urmare din pag. l-a) impus conferinţa de la Geneva. Nu este întîmplător faptul că această po­ziţie este condamnată de cercurile largi ale opiniei publice din Europa, şi nu numai din Europa. Popoarele cer rezolvarea problemei arzătoare a dezarmării, interzicerea armei atomice, a armei cu hidrogen şi a celorlalte arme­­de exterminare în masă. Ele vor, aşa cum se spune în recenta chemare a Biroului Consiliu­lui Mondial al Păcii, ca „binele adus de destinderea încordării să se râs­­frîngă asupra vieţii fiecăruia, vor ca reducerea armamentelor să aducă fie­căruia mai mult belşug şi ca primej­dia odioasă a armei atomice să fie înlăturată“. Ele nu se pot împăca cu faptul că reprezentanţii S.U.A. în Or­ganizaţia Naţiunilor Unite frînează rezolvarea problemei dezarmării şi a interzicerii armei atomice, deoarece o astfel de politică contrazice intere­sele vitale ale oamenilor muncii, care poartă pe umerii lor povara cheltuie­lilor destinate cur­sei înarmărilor. Popoarele cer să fie desfiinţate ba­rierele care împiedică contactul liber şi comerţul paşnic, cer să fie realizate contacte şi legături libere şi reciproc avantajoase. In aceste zile se intensifică în toate ţările activitatea vie a partizanilor pă­cii, lupta lor pentru destinderea con­tinuă a încordării internaţionale, pen­tru crearea unei atmosfere care să fa­vorizeze succesul tratativelor dintre miniştrii afacerilor externe. Opinia publică va urmări cu atenţie şi vigi­lenţă mersul tratativelor ; ea nu va îngădui ca un dezacord la Geneva a­­supra vreunuia din punctele de pe ordinea de zi să constituie un pretext pentru anularea rezultatelor obţinute şi pentru un insucces al conferinţei. Acţiuni, acţiuni şi încă o dată acţiuni — iată ce se cere ! Activitatea şi ac­ţiunile maselor pot contribui în mod substanţial la succesul conferinţei de la Geneva.­­ Luptătorii pentru pace din toate ţările consideră că sarcina lor este dej a uni strîns puternicul front al apărătorilor păcii împotriva aţîţă­­torilor la un nou război, de a atrage în acest front mase populare tot mai largi, de a întări vigilenţa lor faţă de uneltirile duşmanilor pă­cii. Apărătorii păcii din toate ţările ridica tot mai sus steagul luptei pen­tru pace şi pentru colaborare paş­nică între popoare. Pacea va fi menţi­nută şi consolidată dacă popoarele vor lua în propriile lor mîini cauza menţinerii păcii și o vor apăra pînă la capăt].

Next