Flacăra Iaşului, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 2881-2908)
1955-12-01 / nr. 2881
pag. 2 a împotriva formalismului In rezolvarea sezisărilor Oamenii muncii din patria noastră Se adresează cu încredere atît organelor locale ale puterii de stat, cît şi organelor centrale de stat, instituţiilor şi organizaţiilor economice cu diferite probleme. Prin scrisorile lor, aceştia semnalează şi critică lipsurile, fac propuneri preţioase pentru înlăturarea acestora. Sezisările şi propunerile oamenilor muncii indiferent pe ce cale sunt făcute, sunt in acelaşi timp un izvor principal de informaţie pentru instituţiile sau întreprinderile de stat, pentru conducătorii acestora. Subliniind cu putere însemnătatea excepțională a acestei forme de legătură a statului cu masele, partidul nostru cere fiecărui lucrător din aparatul de stat şi în primul rînd celor cu munci de răspundere, să asculte cu cea mai mare atenţie cuvîntul maselor, să asigure prin toate mijloacele condiţii prielnice dezvoltării criticii de jos şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii. Citirea scrisorilor acestora, discuţiile cu cetăţenii, ajută conducătorilor să se orienteze mai bine în diferite situaţii, să adopte operativ măsuri pentru lichidarea lipsurilor pe care le sezisează cetăţenii şi pentru preîntîmpinarea pe viitor a cauzelor care le-au dat naştere. Sunt multe organe de stat şi economice, care şi-au îmbunătăţit simţitor munca în această direcţie fiind un exemplu de atitudine atentă faţă de semnalările venite din masă. Din păcate, însă mai sunt organe de stat care nu înţeleg că munca pentru rezolvarea justă şi operativă a sezisărilor şi a reclamaţiilor este o sarcină de cea mai mare însemnătate. In unele instituţii şi întreprinderi cercetarea şi rezolvarea sezisărilor se tărăgănează cu lunile ori se face superficial, fără simţ de răspundere. De pildă, sfatul popular raional Negreşti — biroul pentru rezolvarea sezisărilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii, într-un răspuns la o sezisare a unui corespondent, care semnala că în comuna Negreşti sînt fîntîni neîngrijite, ne-a răspuns că cele sezisate nu sînt juste şi că ar exista o preocupare din partea Sanepidului raional şi a sfatului popular comunal, in ce priveşte întreţinerea şi curăţirea fîritînilor. Cu aceasta tov. responsabil al biroului pentru rezolvarea sezisărilor a gîndit că prin răspunsul dat s-a achitat de sarcina principală de a cerceta şi de a rezolva just semnalele critice venite din mase. Şi astăzi fîntînile sînt necurăţate, fără lanţuri, ciutură şi capace. Aceasta dovedeşte că răspunsul a fost dat din birou, fără a fi cercetată starea de lucruri la faţa locului şi de a se lua măsuri imediate pentru indreptarea lor. Asemenea manifestări care dovedesc o atitudine formală, neglijentă, faţă de sezisări şi reclamaţii nu pot fi îngăduite sub nici un motiv nici unui conducător. Ele ştirbesc din prestigiul şi autoritatea organelor respective, slăbesc legăturile lor cu masele. Este timpul să se înţeleagă de către toţi conducătorii instituţiilor de stat că în dosul fiecărei sezisări este un om viu, faţă de care trebuie avută o purtare atentă, plină de grijă, aşa cum ne învaţă partidul nostru. Un alt răspuns formal a fost dat şi de secţia Drumuri de la sfatul popular raional Iaşi, în legătură cu sezisarea unui cetăţean, care întreba care este situaţia drumului dintre GAS Broşteni şi satul Iacobeni, precum şi a podului de peste Jijia. I s-a răspuns cetăţeanului printr-o adresă că imediat se va începe transportul materialelor pentru pod şi drumul comunal. Printr-o altă scrisoare, acelaşi corespondent ne sezisa că nici pînă astăzi, nu s-a început lucrarea şi sezisează aceasta ca să nu se mai tărăgăneze lucrurile cum s-a întîmplat şi anul trecut, cînd a fost înştiinţat tot cu o asemenea adresă că se vor termina lucrările podului şi ale drumului. E clar că asemenea situaţii nu fac cinste organelor de stat respective; ele duc la slăbirea încrederii oamenilor muncii în aceste organe. Lichidarea unor asemenea lipsuri trebuie să constituie o preocupare pentru toate organele de stat. Pe unii conducători ii supără critica şi caută să răspundă sub altă formă, fără să ţină cont de prezentarea faptelor. In articolul publicat în „Flacăra Iaşului“ nr. 2868 din 16 noiembrie a.c. sub titlul: „Groapa din grădina teatrului“, tov. corespondent nu s-a legat de faptul că s-a scos piatra de acolo, ci de groapa care a fost lăsată multă vreme neastupată şi de nivelarea terenului. In această direcţie, tov. Alexa, secretarul sfatului popular orăşenesc, trebuia să ia toate măsurile pentru a îndruma pe cetăţenii care au scos piatră din acel loc să contribuie şi ei la nivelarea acelui teren. Conducerile instituţiilor de stat au datoria să vegheze ca birourile de rezolvare a sezisărilor şi reclamaţiilor să nu se transforme în aparate birocratice de înregistrare a hirtiilor. Aceste birouri au fost înfiinţate nu numai pentru a ţine o bună evidenţă a sezisărilor şi reclamaţiilor primite; trebuie înţeles că sarcina lor de seamă este aceea de a urmări rezolvarea lor în termenele prevăzute de către Consiliul de Miniştri, de a înştiinţa fără întîrziere pe oamenii muncii despre hotărîrile şi măsurile ce au fost luate în urma sezisărilor. In fiecare instituţie trebuie să domnească o atitudine de intransigenţă faţă de manifestările de formalism şi tărăgănare în rezolvarea sezisărilor. Rezolvarea justă şi la timp a sezisărilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor organelor de conducere. Indiferent pe ce cale se adresează organelor locale de stat, fiecare cetăţean trebuie să primească răspuns la sezisările sau propunerile făcute. In aceste răspunsuri trebuie arătate măsurile luate pentru rezolvarea sezisărior sau pentru traducerea în viaţă a propunerilor juste şi din ce cauză unele cereri sau propuneri nu pot fi rezolvate. Lucrătorii din instituţii trebuie să fie educaţi să cerceteze cu atenţie fiecare semnalare venită din mase, să răspundă cu cinste încrederii oamenilor muncii, să înveţe din experienţa maselor, să întărească legătura cu masele. M. IONESCU PE AeftRA IA SUECI înainte de a veni îngheţul prelungit şi zăpada, agricultorul harnic chibzuieşte ce mai are de făcut în gospodăria sa, pentru ca iarna să-l găsească cit mai bine pregătit. Acolo unde din diferite motive nu s-au efectuat arături adînci de toamnă, trebuie să se facă imediat această lucrare. Am mai arătat şi rîndul trecut importanţa arăturii de toamnă. Ţinem totuşi să mai reamintim, că ea este lucrare de bază în agricultură, de care depinde bogăţia recoltei. De aceea, repetăm ca să se ştie de ori şi ce agricultor că porumbul, sfecla, floarea-soarelui, cartoful, cultivate în ogor de toamnă, dau o producţie cu 30-40 la sută mai mare. Odată cu arătura trebuie încorporat la teren şi îngrăşămîntul de grajd. Cantitatea necesară la hectar este de 15-20 tone. Datorită timpului care se menţine prielnic se mai pot face plantări în livadă. Plantările de toamnă sînt cele mai indicate, căci pînă în primăvară pomii răniţi la rădăcină au timpul să se vindece, să-şi pornească rădăcini noi şi să se fixeze solid în pămînt. Nu trebuie uitat că respectarea regulilor tehnice de plantare are o mare importanţă. Amintim din nou, cîteva din principalele reguli: Groapa în care se face plantarea trebuie să aibă dimensiunea de un metru pe fiecare latură şi 0,80 metri adincime. înainte de plantare, rădăcinile pomului se fasonează, după care se mocirlesc într-o compoziţie de pămînt galben, bălegar de vacă şi apă. ★ In vie se continuă în ritm rapid lucrările. La îngropatul culcat, coardele trebuie acoperite cu un strat de pămînt gros de 10-15 cm. înainte de îngropare, coardele trebuie să fie curăţate de părţile verzi ca: frunze, copilii verzi, lăstari. Cînd sînt prea multe coarde la butuc, putem face şi tăierea de uşurare. îngropatul viei trebuie mult grăbit căci vremea schimbătoare poate aduce scăderi mari de temperatură şi zăpadă, care ar produce mari pagube viticulturilor şi economiei naţionale. Tot acum este şi perioada bunei pregătiri a iernării animalelor. Problema aceasta are o mare importanţă, căci de felul cum animalele vor fi îngrijite, depinde în cea mai mare măsură sănătatea, puterea şi productivitatea lor. Credem că acest lucru este urmărit de fiecare ţăran muncitor. De aceea, sfătuim pe crescătorii de animale să-şi chibzuiască bine furajele pe care le au, luînd de pe acum măsuri de aprovizionare acolo unde există deficituri. In tot cazul, nu trebuie să se uite că, în alimentaţia animalelor este necesar să fie introduse cît mai multe nutreţuri valoroase. Dintre acestea amintim: fînul de trifoi şi lucernă, borceagul, sfecla de nutreţ, cartofi, borhotul, precum şi urluiala de porumb, de orz, tărîţele şi turtele de floarea-soarelui. Hrana animalelor pe lîngă faptul că trebuie să fie gustuoasă şi bogată în substanţe nutritive mai trebuie să fie şi igienică. Trebuie să ne ferim deci de a da animalelor în consumaţie furaje murdare, mucegăite sau îngheţate, căci, pe lîngă că nu sînt consumate cu plăcere, acestea aduc în foarte multe cazuri, indigestii şi răceli grave. Cînd în furajarea animalelor întrebuinţăm cartofi şi sfeclă, acestea trebuie bine spălate şi apoi preparate. In cazul cînd ele sînt îngheţate, luăm măsuri ca să le dezgheţăm în apă rece. Operaţia aceasta se poate face într-un ciubăr, butoi, sau putină. Toate, aceste lucrări se cer executate cît mai bine şi repede. A le amîna de azi pe mîine, înseamnă o mare greşeală, care poate pricinui pagube însemnate pentru agricultorul respectiv. AGRONOM Sfaturi pentru ţăranii muncitori de lucrări agricole trebuie executate în perioada de la 1-10 decembrie LA CASA PIONIERILOR In ţara noastră, activitatea artistică de amatori capătă din zi în zi o tot mai mare dezvoltare. Acestei activităţii îi consacră tot mai multe clipe din timpul lor liber şi şcolarii din oraşul nostru. IN CLIŞEU: Un grup de pioniere — membre ale cercului de coregrafie de la Casa Pionierilor din Iași făcând exerciții de balet sub supravegherea atentă a profesoarei. Cum munceşte un deputat al sovietului orăşenesc Kuzma Tiutiunnik lucrează de mai bine de 25 de ani ca lăcătuş la uzina de reparaţii din oraşul Voroşilov-Usubiiski. In acest răstimp, el a devenit fruntaş în producţie, a instruit zeci de tineri muncitori. El lucrează la ciocanul de 100 de tone. Uriaşa maşina se supune fiecărei mişcări a mîinii sale, execută docil toate ordinele acestuia. Tehnica lăcătuşeriei se perfecţionează neîncetat şi Tiutiunnik se sileşte să nu rămîna în urmă. El frecventează diferite cursuri de specialitate, citeşte literatura tehnică, îşi însuşeşte măiestria de lăcătuş nu numai din practică, ci şi din teorie. Cînd a fost ales deputat în sovietul orăşenesc, Kuzma Tiutiannik era neliniştit : va putea el oare să muncească in aşa fel încît să justifice numele de slujitor al poporului ? Şi, iată-l la prima încercare. Cu prilejul alegerilor, o parte din cetăţenii care locuiesc pe strada centrală a oraşului, au dat mandat deputaţilor să înfrumuseţeze strada cu plantaţii verzi şi, dacă va fi nevoie, să atragă pe locuitori în această muncă. Urmărind să îndeplinească acest mandat, sovietul orăşenesc i-a încredinţat lui Tiutiunnik organizarea lucrărilor de creare de plantaţii verzi în oraş. El s-a achitat cu cinste de această sarcină. Toţi locuitorii străzii au venit în ajutorul secţiei de amenajare şi astfel, cu eforturi unite, au fost plantaţi zeci de arbori, Săpatînd mai multă experienţă in munca de deputat, Kuzma Tiutiunnik a devenit apoi membru activ al comisiei permanente pentru industria locală. Comisia îşi organizează munca sa pe baza unui plan, care este pus în concordanţă cu planul secţiei industriale a comitetului executiv al sovietului orăşenesc. O atenţie specială se acordă controlului executării hotărîrilor sovietului şi comitetului executv, verificării aprofundate a activităţii întreprinderilor industriei locale. O dată lui Kuzma Tiutiunnik i s-a trasat sarcina să verifice activitatea unui artel de croitorie şi reparaţii. Dîndu-şi seama că artelul nu lucrează satisfăcător, deputatul se hotărî să ajute colectivul. El s-a înţeles cu cei mai buni conducători de ateliere din oraş, ca ei să transmită lucrătorilor din conducerea artelului experienţa celor mai buni maiştri ai lor. Apoi maiştrii atelierelor au vizitat artelul şi au arătat cum lucrează ei. După aceea, comitetul executiv al Sovietului orăşenesc a discutat la şedinţa sa raportul conducătorului artelului şi coraportul comisiei permanente. La această şedinţă Tiutiunnik a expus în amănunţime care sînt cauzele care au împiedicat desfăşurarea normală a muncii artelului şi a făcut o serie de propuneri. După o lună, Tiutiunnik a verificat din nou activitatea artelului. A acesta a început să lucreze ritmic, în fiecare secţie s-a îmbunătăţit calitatea confecţiilor şi a reparaţiilor. Aportul comisiei permanente a sovietului orăşenesc se face simţit în fiecare întreprindere a industriei locale şi cooperatiste din oraş. Deşi numărul membrilor ei nu este mare — numai 14 deputaţi — ea este ajutată de activişti, fruntaşi în producţie, planificiatorii, conducători tehnici, şefi de secţie, conducători de întreprinderi. Comisia permanentă primeşte un preţios ajutor din partea Comitetului Secutiv al Sovietului orăşenesc, care menţine cu ea un strîns contact în muncă, organizează în mod sistematic consfătuiri de instructaj etc. Comisia se întruneşte cel puţin o dată pe lună, pregătindu-se minuţios în vederea fiecărei consfătuiri. La consfătuirile comisiei, iau parte de regulă şi conducătorii oraşului: secretarul comitetului orăşenesc al partidului, preşedintele, vicepreşedintele, sau secretarul comitetului executiv orăşenesc. Una din cele mai interesante forme de activitate a comisiei o alcătuiesc şedinţele ţinute pe teren, în întreprinderi. La această şedinţă poate fi atras un activ larg cu ajutorul căruia poate fi studiată multilateral starea de lucruri, pot fi scoase la iveală lipsurile. O asemenea şedinţă s-a ţinut recent la artelul meşteşugăresc „10 ani de cooperaţie”. Verificarea amănunţită, făcută sub conducerea lui Kuzma Tiutiunnik, a făcut ca artelul să-şi lărgească considerabil sortimentul produselor sale, să îmbunătăţească calitatea lor. In fiecare joi, după terminarea zilei de muncă, Kuzma Tiutiunnik primeşte pe alegătorii săi. Oamenii se adresează deputatului in cele mai diferite chestiuni, cu convingerea fermă că vor primi un ajutor si un sfat bun. Tiutiunnik ase uită atent pe fiecare solicitant, se întîlneşt cu alegătorii săi, face dări de seamă in faţa lor, le ascultă sugestiile. Deputatul Tiutiunnik poate fi văzut adeseaori la tribuna adunărilor muncitoreşti şi întotdeauna cuvîntul lui este ascultat cu atenţie atît de muncitori cît şi de conducătorii de întreprinderi. La una din adunări, el a propus să se organizeze producţia anumitor utilaje necesare colhozului patronat de întreprindere, între care şi o maşină pentru confecţionarea de ghivece nutritive. Propunerea lui a fost acceptată şi curînd după aceea uzina a putut să dea un ajutor real colhozului la îndeplinirea planului însăminţărilor de primăvară. tsj.M de I. IKONIŢKI mimm Nr. 2881 După 80 La 24 august 1875, Mihail Eminescu, pe atunci „revizor şcolar al judeţelor Iaşi şi Vaslui“, nota printre altele în condica de inspecţii a şcolii primare din satul Tansa : „Dacă frecvenţa este mică, cauza e a se căuta numai în netrebnicia „autorităţilor comunale care priveşte şcoala ca un lucru de prisos, închiriază un local nesuficient, în care pot încape abia 30 de copii, lasă şi acest local descoperit şi în stare proastă, nu cumpără cărţile şi ustensilele necesare şcoalei şi prevede peste tot sume neînsemnate în bugetul ei pentru şcoală, încât tot bugetul şcoalei e abia a treia parte din leafa d-lui primar“. In aceeaşi condică de inspecţii, pe care oricine o poate vedea astăzi îngălbenită de vremuri în Arhivele statului din Iaşi, un alt revizor şcolar, V. Lohan, scrie mai tîrziu că din 171 de copii din sat doar 55 mergeau la şcoală. Anii treceau, dar şcoala satului Tansa rămînea aceeaşi. Actualul director al şcolii, Constantin Sbierea, îşi aminteşte că în 1920, odată cu el, n-au promovat clasa a 4-a a acestei şcoli decît 5 elevi. Rezultatul acestor stări de lucruri se oglindeşte în numărul celor peste 1000 de analfabeţi cîţi avea satul în 1945. Aceasta este trista istorie a şcolii din Tansa în anii în care în ţară stăpînea pretutindeni netrebnicia „autorităţii comunale“, a moşierilor şi chiaburilor. Astăzi satul Tansa, din raionul Negreşti, regiunea Iaşi, şi-a schimbat viaţa, şi odată cu viaţa nouă a înflorit şi şcoala. CABINET IEŞEAN de ani — Munca îndîrjită a colectivului şcoll, în frunte cu învăţătorii şi profesorii comunişti Constantin şi Agripina Sberea, Constantin Vasiliu, Elena Bradu şi Mandia Mangîru, are ca rezultat cuprinderea tuturor copiilor de vîrstă şcolară. Acum toţi cei 315 copii de vîrstă şcolară din Tansa învaţă în localul unei şcoli încăpătoare şi luminoasă, dotată cu utilaj de laborator, planşe, hărţi, aparate de fizică, mulaje, substanţe chimice. Biblioteca şcolii are 832 de volume. O muncă stăruitoare au depus cadrele didactice pentru lichidarea neştiinţei de carte. Din cei 1.000 de analfabeţi doar 5 au mai rămas să înveţe carte în anul acesta. De pe băncile şcolii de 7 ani din Tansa mulţi elevi au plecat să-şi continuie studiile în şcoli medii şi apoi în instituţii de învăţămînt superior, sau au intrat în producţie, calificîndu-se în diferite profesii. Maria Spiridon învaţă acum şcoala profesională IMS Roman, Aneta Mangiru la Institutul medico-farmaceutic din Iaşi, Ecaterina Popa la Institutul politehnic din Iaşi, Mihai Miron fost elev al şcolii a învăţat la Institutul Agronomic din Odessa, iar astăzi este inginer şef la SMT Moara Grecilor. Istoria şcolii din satul Tansa este aceeaşi cu istoria şcolii din ţara noastră. 1938 : 1577 de unităţi preşcolare 1955 : 6.400 de unităţi preşcolare 1938 29.000 de elevi de liceu, 1951—1955 aproape 100.000 de elevi în învăţămîntul mediu. 1938 : 27.000 de studenţi ; 1954—1955 : peste 60.000 de studenţi. Anii din urmă sînt anii biruinţei partidului. In anii aceştia a fost făurită o şcoală a poporului, în folosul poporului. AVAM. „Cupa 23 decembrie“ la tenis de masă Etapa a doua a competiţiei „Lupa Xi , 8 Decembrie" la tenis jtî/i11 iUUlltmiu 11 iij de masă s-a caracterizat printr-o luptă susţinută pentru ciştigarea jocurilor nenecesare ocupării unui loc cît mai bun în clasamentul pe echipe. Iată rezultatele tehnice înregistrate. : CATEGORIA I BĂIEŢI : Dinamo I — Ştiinţa Universitatea I = 5—3 Progresul Sanitar II —Locomotiva = 1—5 Ştiinţa Agronomie I — Selecţionata de junior; I = 5—3 CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA A — Progresul Medicina — Voinţa . = 1—5 Ştiinţa Universitatea II — Flamura Roşie Alimentar 1 = 5—2 CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA B - Recolta — Ştiinţa Agronomie II = 5—0 Selecţionata de juniori II — Dinamo II 5—2 FETE : Ştiinţa Universitatea I — Ştiinţa Universitatea II = 1—3 Dinamo I — Dinamo II = 3—0 Ştiinţa Agronomia — Locomotiva = 0—3 In urma acestor rezultate primul loc în clasament este ocupat de Dinamo I (categoria I), Ştiinţa Universitatea II (categoria II seria A) Selecţionata de juniori a oraşului Iaşi II (categ. II seria B) şi Dinamo I (Fete) Pentru etapa III, s-au programat următoarele întîlniri : CATEGORIA II BĂIEŢI : Dinamo I — Progresul Sanitar II — XII, ora 20, Clubul CCFS. Ştiinţa Universitatea I — Locomotiva 4/XII, ora 9 — Clubul Universităţii. Selecţionata de juniori I — Progresul Sanitar I 3/XII, ora 18, Club CCFS CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA A : Flamura Roşie Alimentara I — Voinţa 4/XII, ora 11 sala Flamura Roşie Alimentar Progresul Medicina — Ştiinţa Universitatea II 3/XII ora 18 sala Medicina. Categoria H BĂIEŢI SERIA B : Dinamo H — Recolta 4/XII, ora 9,30, Clubul C.C.F.S. Flamura Roşie Alimentara II — Selecţionata de juniori II 4/XII ora 9 sala Flamura Ro^g Alimentar. Ştiinţa Agronomie II —Flamura Roşie Alimentar II 2 XII ora 19. Club CCFS FETE ■ Dinamo II — Ştiinţa Universitatea I 4 XII, ora II. Club CCFS Ştinţa Agronomie — Dinamo I 3 XII ora 18 sala Agro*nomie. Conferinţă Academia Republicii Populare Române, Institutul de Studii Romîno-Sovietic Filiala Iaşi anunţă că astăzi joi 1 decembrie 1955, ora 19 va avea loc la sediul Filialei Academiei din str. Filimon Sîrbu 7, conferinţa tov. prof. Dr. Gh. Chipail cu tema: „Aspect actual în terapeutica ocluziei intestinale", (Contribuția autorilor, sovietici). Buletin meteorologic Vremea se menţine frumoasă şi rece cu cer senin la început, apoi cu tendinţă de înnourare, din sectorul vestic. Vînt potrivit va sufla din est cu rotire din sud-est. Temperatura în scădere, va cuprinde valori între TEATRUL NAŢIONAL : joi „Familia Kovács“ (spectacol pentru tineret) sîmbătă „Doamna nevăzută“ , duminică matineu recital Shakespeare, seara „Doamna nevăzută“. TEATRUL EVREESC: sîmbătă „Flori şi urzici“, duminică matineu „Beniamen al III-lea“, seara „Tarea“ TEATRUL DE PĂPUŞI: joi ora 16, minus 12 grade şi minus 10 grade noaptea, iar ziua între minus 2 grade şi plus 4 grade. Pentru următoarele trei zile, vreme frumoasă cu temperatură în scădere. „Capra cu trei iezi“, sîmbătă ora 16.00 „Capra cu trei iezi“, duminică ora 15 și ora 17 „Capra cu trei iezi“. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: Muzică și dragoste .• Ilie Pintilie — S-au cunoscut într-o trăsură; Puşkin — Dubla Lotte; Timpuri Noi Circul Slavia; Ion Creangă — încercarea fidelităţii Spectacolele zilei Programul de radio Joi 1 decembrie 1955 SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 6.20 Articolul de fond din ziarul „Scînteia“; 6.35 Muzică pentru fanfară; 7.00 Radio Jurnal şi buletin meteorologic; 7.12 Muzică uşoară de compozitorii sovietici Krucinin şi Ostrovski; 7.30 Emisiune pentru sate ; 7.42 Jocuri populare româneşti; 8.13 Concert de dimineaţă; 8.45 Materiale din presă; 9.15 Lucrări inspirate din trecutul de luptă al poporu-,lui nostru; 10.40 Muzică vocală şi instrumentală interpretată de solişti din ţări de democraţie populară; 13 00 Muzică populară din Moldova; 13.35 Concert simfonic; 14.15 Comentariu extern; 14.45 Concert de estradă; 15.35 Cîntece despre trecutul de luptă al poporului nostru ; 18.00 Conferinţă; 18.15 Program muzical la cerere ; 18.35 Curs de limba rusă, ciclul II; 19.00 Jurnalul satelor; 19.30 Concert al orchestrei simfonice Radio; In pauză; Poeme de luptă şi de,pace; 23.10 — 23.55 Din muzica popoarelor. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 14.30 Sumarul ziarului „Scînteia“; 14.40 Cîntece de Radu Drăgan; 15.05 Din cîntecele de muncă ale popoarelor ; 16.00 Radio Jurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Lucrări de Prokofiev; 17.00 Program de muzică populară romînească; 20.45 Cîntece de pace de compozitori din ţări de democraţie populară; 21.00 Retransmisia Rahodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. ; 21.30 Muzică uşoară cerută de ascultători ; 22.00 Radio Jurnal şi buletin sportiv; 22.20 „Interpreţi celebri de operă“ i Benjamino Giglîi] A..