Flacăra Iaşului, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 2881-2908)

1955-12-01 / nr. 2881

pag. 2 a împotriva formalismului In rezolvarea sezisărilor Oamenii muncii din patria noastră Se adresează cu încredere atît orga­nelor locale ale puterii de stat, cît şi organelor centrale de stat, instituţiilor şi organizaţiilor economice cu dife­rite probleme. Prin scrisorile lor, aceştia semna­lează şi critică lipsurile, fac propu­neri preţioase pentru înlăturarea a­­cestora. Sezisările şi propunerile oa­menilor muncii indiferent pe ce cale sunt făcute, sunt in acelaşi timp un izvor principal de informaţie pentru instituţiile sau întreprinderile de stat, pentru conducătorii acestora. Subli­niind cu putere însemnătatea excep­țională a acestei forme de legătură a statului cu masele, partidul nostru cere fiecărui lucrător din aparatul de stat şi în primul rînd celor cu munci de răspundere, să asculte cu cea mai mare atenţie cuvîntul ma­selor, să asigure prin toate mijloa­cele condiţii prielnice dezvoltării cri­ticii de jos şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii. Citirea scrisorilor acestora, discuţiile cu cetăţenii, ajută conducătorilor să se orienteze mai bine în diferite situaţii, să adopte o­­perativ măsuri pentru lichidarea lip­surilor pe care le sezisează cetăţenii şi pentru preîntîmpinarea pe viitor a cauzelor care le-au dat naştere. Sunt multe organe de stat şi eco­nomice, care şi-au îmbunătăţit sim­ţitor munca în această direcţie fiind un exemplu de atitudine atentă faţă de semnalările venite din masă. Din păcate, însă mai sunt organe de stat care nu înţeleg că munca pentru re­zolvarea justă şi operativă a sezi­sărilor şi a reclamaţiilor este o sar­cină de cea mai mare însemnătate. In unele instituţii şi întreprinderi cercetarea şi rezolvarea sezisărilor se tărăgănează cu lunile ori se face su­perficial,­­ fără simţ de răspundere. De pildă, sfatul popular raional Ne­greşti — biroul pentru rezolvarea sezisărilor şi reclamaţiilor oamenilor muncii, într-un răspuns la o sezisare a unui corespondent, care semnala că în comuna Negreşti sînt fîntîni neîngrijite, ne-a răspuns că cele se­­zisate nu sînt juste şi că ar exista o preocupare din partea Sanepidului raional şi a sfatului popular comunal, in ce priveşte întreţinerea şi curăţi­rea fîritînilor. Cu aceasta tov. respon­sabil al biroului pentru rezolvarea sezisărilor a gîndit că prin răspun­sul dat s-a achitat de sarcina prin­cipală de a cerceta şi de a rezolva just semnalele critice venite din ma­se. Şi astăzi fîntînile sînt necurăţate, fără lanţuri, ciutură şi capace. A­­ceasta dovedeşte că răspunsul a fost dat din birou, fără a fi cercetată sta­rea de lucruri la faţa locului şi de a se lua măsuri imediate pentru in­­dreptarea lor. Asemenea manifestări care dovedesc o atitudine formală, neglijentă, faţă de sezisări şi re­clamaţii nu pot fi îngăduite sub nici un motiv nici unui conducător. Ele ştirbesc din prestigiul şi autoritatea organelor respective, slăbesc legătu­rile lor cu masele. Este timpul să se înţeleagă de către toţi conducătorii instituţiilor de stat că în dosul fiecă­rei sezisări este un om viu, faţă de care trebuie avută o purtare atentă, plină de grijă, aşa cum ne învaţă partidul nostru. Un alt răspuns formal a fost dat şi de secţia Drumuri de la sfatul popular raional Iaşi, în legătură cu sezisarea unui cetăţean, care întreba care este situaţia drumului dintre GAS Broşteni şi satul Iacobeni, precum şi a podului de peste Jijia. I s-a răspuns cetăţeanului printr-o adresă că imediat se va începe trans­portul materialelor pentru pod şi drumul comunal. Printr-o altă scri­soare, acelaşi corespondent ne sezisa că nici pînă astăzi, nu s-a început lu­crarea şi sezisează aceasta ca să nu se mai tărăgăneze lucrurile cum s-a întîmplat şi anul trecut, cînd a fost înştiinţat tot cu o asemenea a­­dresă că se vor termina lucrările po­dului şi ale drumului. E clar că ase­menea situaţii nu fac cinste organe­lor de stat respective; ele duc la slăbirea încrederii oamenilor muncii în aceste organe. Lichidarea unor a­­semenea lipsuri trebuie să constituie o preocupare pentru toate organele de stat. Pe unii conducători ii supără cri­tica şi caută să răspundă sub altă formă, fără să ţină cont de prezen­tarea faptelor. In articolul publicat în „Flacăra Iaşului“ nr. 2868 din 16 noiembrie a.c. sub titlul: „Groapa din grădina teatrului“, tov. corespon­dent nu s-a legat de faptul că s-a scos piatra de acolo, ci de groapa care a fost lăsată multă vreme nea­stupată şi de nivelarea terenului. In această direcţie, tov. Alexa, secretarul sfatului popular orăşenesc, trebuia să ia toate măsurile pentru a îndruma pe cetăţenii care au scos piatră din acel loc să contribuie şi ei la nive­larea acelui teren. Conducerile insti­tuţiilor de stat au datoria să vegheze ca birourile de rezolvare a sezisă­rilor şi reclamaţiilor să nu se trans­forme în aparate birocratice de în­registrare­ a hirtiilor. Aceste birouri au fost înfiinţate nu numai pentru a ţine o bună evidenţă a sezisărilor şi reclamaţiilor primite; trebuie înţe­les că sarcina lor de seamă este a­­ceea de a urmări rezolvarea lor în termenele prevăzute de către Consi­liul de Miniştri, de a înştiinţa fără întîrziere pe oamenii muncii despre hotărîrile şi măsurile ce au fost luate în urma sezisărilor. In fiecare instituţie trebuie să domnească o a­­titudine de intransigenţă faţă de ma­nifestările de formalism şi tărăgă­nare în rezolvarea sezisărilor. Re­zolvarea justă şi la timp a sezisări­lor şi reclamaţiilor oamenilor muncii trebuie să stea în centrul preocupă­rilor tuturor organelor de conducere. Indiferent pe ce cale se adresează organelor locale de stat, fiecare ce­tăţean trebuie să primească răspuns la sezisările sau propunerile făcute. In aceste răspunsuri trebuie arătate măsurile luate pentru rezolvarea se­­zisărior sau pentru traducerea în viaţă a propunerilor juste şi din ce cauză unele cereri sau propuneri nu pot fi rezolvate. Lucrătorii din insti­tuţii trebuie să fie educaţi să cerce­teze cu atenţie fiecare semnalare ve­nită din mase, să răspundă cu cinste încrederii oamenilor muncii, să în­veţe din experienţa maselor, să întă­rească legătura cu masele. M. IONESCU PE AeftR­A I­A SUECI înainte de a veni în­gheţul prelungit şi ză­pada, agricultorul har­nic chibzuieşte ce mai are de făcut în gospodă­ria sa, pentru ca iarna să-l găsească cit mai bine pregătit. Acolo unde din dife­rite motive nu s-au efec­tuat arături adînci de toamnă, trebuie să se facă imediat această lu­crare. Am mai arătat şi rîndul trecut importanţa arăturii de toamnă. Ţi­nem totuşi să mai rea­mintim, că ea este lu­crare de bază în agri­cultură, de care depinde bogăţia recoltei. De aceea, repetăm ca să se ştie de ori şi ce agricul­tor că porumbul, sfecla, floarea-soarelui, carto­ful, cultivate în ogor de toamnă, dau o produc­ţie cu 30-40 la sută mai mare. Odată cu arătura trebuie încorporat la te­ren şi îngrăşămîntul de grajd. Cantitatea nece­sară la hectar este de 15-20 tone. Datorită timpului care se menţine prielnic se mai pot face plantări în livadă. Plantările de toamnă sînt cele mai indicate, căci pînă în primăvară pomii răniţi la rădăcină au timpul să se vindece, să-şi por­­nească rădăcini noi şi să se fixeze solid în pă­­mînt. Nu trebuie uitat că respectarea regulilor tehnice de plantare are o mare importanţă. A­­mintim din nou, cîteva din principalele reguli: Groapa în care se face plantarea trebuie să aibă dimensiunea de un metru pe fiecare la­tură şi 0,80 metri adin­­cime. înainte de plan­tare, rădăcinile pomului se fasonează, după care se mocirlesc într-o com­poziţie de pămînt gal­ben, bălegar de vacă şi apă. ★ In vie se continuă în ritm rapid lucrările. La îngropatul culcat, coar­dele trebuie acoperite cu un strat de pămînt gros de 10-15 cm. înainte de îngropare, coardele tre­buie să fie curăţate de părţile verzi ca: frunze, copilii verzi, lăstari. Cînd sînt prea multe coarde la butuc, putem face şi tăierea de uşu­rare. îngropatul viei trebuie mult grăbit căci vremea schimbătoare poate aduce scăderi mari de temperatură şi ză­padă, care ar produce mari pagube viticulturi­lor şi economiei naţio­nale. Tot acum este şi pe­rioada bunei pregătiri a iernării animalelor. Pro­blema aceasta are o mare importanţă, căci de felul cum animalele vor fi îngrijite, depinde în cea mai mare mă­sură sănătatea, puterea şi productivitatea lor. Credem că acest lucru este urmărit de fiecare ţăran muncitor. De a­­ceea, sfătuim pe­ crescă­torii de animale să-şi chibzuiască bine fura­jele pe care le au, luînd de pe acum măsuri de aprovizionare acolo unde există deficituri. In tot cazul, nu trebuie să se uite că, în alimen­taţia animalelor este necesar să fie introduse cît mai multe nutreţuri valoroase. Dintre aces­tea amintim: fînul de trifoi şi lucernă, borcea­­gul, sfecla de nutreţ, cartofi, borhotul, precum şi urluiala de porumb, de orz, tărîţele şi turtele de floarea-soarelui. Hrana animalelor pe lîngă faptul că trebuie să fie gustuoasă şi bo­gată în substanţe nutri­tive mai trebuie să fie şi igienică. Trebuie să ne ferim deci de a da animalelor în consuma­ţie furaje murdare, mu­cegăite sau îngheţate, căci, pe lîngă că nu sînt consumate cu plăcere, acestea aduc în foarte multe cazuri, indigestii şi răceli grave. Cînd în furajarea animalelor în­trebuinţăm cartofi şi sfeclă, acestea trebuie bine spălate şi apoi pre­parate. In cazul cînd ele sînt îngheţate, luăm măsuri ca să le dezghe­ţăm în apă rece. Opera­ţia aceasta se poate face într-un ciubăr, butoi, sau putină. Toate, aceste lucrări se cer executate cît mai bine şi repede. A le a­­mîna de azi pe mîine, înseamnă o mare gre­şeală, care poate prici­­nui pagube însemnate pentru agricultorul res­pectiv. AGRONOM Sfaturi pentru ţăranii muncitori de lucrări agricole trebuie executate în perioada de la 1-10 decembrie LA CASA PIONIERILOR In ţara noastră, activitatea artistică de amatori capătă din zi în zi o tot mai mare dezvoltare. Acestei activităţii îi consacră tot mai multe clipe din timpul lor liber şi şcolarii din oraşul nostru. IN CLIŞEU: Un grup de pioniere — membre ale cercului de core­grafie de la Casa Pionierilor din Iași făcând exerciții de balet sub supra­vegherea­ atentă a profesoarei. Cum munceşte un deputat al sovietului orăşenesc Kuzma Tiutiunnik lucrează de mai bine de 25 de ani ca lăcătuş la uzina de reparaţii din oraşul Voroşilov-Usu­­biiski. In acest răstimp, el a devenit fruntaş în producţie, a instruit zeci de tineri muncitori. El lucrează la ciocanul de 100 de tone. Uriaşa ma­şina se supune fiecărei mişcări a mîi­­nii sale, execută docil toate ordinele acestuia. Tehnica lăcătuşeriei se perfecţio­nează neîncetat şi Tiutiunnik se si­leşte să nu rămîna în urmă. El frec­ventează diferite cursuri de speciali­tate, citeşte literatura tehnică, îşi în­suşeşte măiestria de lăcătuş nu nu­mai din practică, ci şi din teorie. Cînd a fost ales­ deputat în sovietul orăşenesc, Kuzma Tiutiannik era neli­niştit : va putea el oare să muncească in aşa fel încît să justifice numele de slujitor al poporului ? Şi, iată-l la prima încercare. Cu prilejul ale­gerilor, o parte din cetăţenii care lo­cuiesc pe strada centrală a oraşului, au dat mandat deputaţilor să înfru­museţeze strada cu plantaţii verzi şi, dacă va fi nevoie, să atragă pe lo­cuitori în această muncă. Urmărind să îndeplinească acest mandat, so­vietul orăşenesc i-a încredinţat lui Tiutiunnik organizarea lucrărilor de creare de plantaţii verzi în oraş. El s-a achitat cu cinste de această sar­cină. Toţi locuitorii străzii au venit în ajutorul secţiei de amenajare şi astfel, cu eforturi unite, au fost plantaţi zeci de arbori, Săpatînd mai multă experienţă in munca de deputat, Kuzma Tiutiun­nik a devenit apoi membru activ al comisiei permanente pentru indus­tria locală. Comisia îşi organizează munca sa pe baza unui plan, care este pus în concordanţă cu planul secţiei industriale a comitetului executiv al sovietului orăşenesc. O atenţie specială se acordă controlu­lui executării hotărîrilor sovietului şi comitetului executv, verificării a­­profundate a activităţii întreprinde­rilor industriei locale. O dată lui Kuzma Tiutiunnik i s-a trasat sarcina să verifice activitatea unui artel de croitorie şi reparaţii. Dîndu-şi seama că artelul nu lucrea­ză satisfăcător, deputatul se hotărî să ajute colectivul. El s-a înţeles cu cei mai buni conducători de ateliere din oraş, ca ei să transmită lucrăto­rilor din conducerea artelului expe­rienţa celor mai buni maiştri ai lor. Apoi maiştrii atelierelor au vizitat artelul şi au arătat cum lucrează ei. După aceea, comitetul executiv al Sovietului orăşenesc a discutat la şedinţa sa raportul conducătorului artelului şi coraportul comisiei per­manente. La această şedinţă Tiutiun­nik a expus în amănunţime care sînt cauzele care au împiedicat desfăşurarea normală a muncii artelului şi a fă­cut o serie de propuneri. După o­ lună, Tiutiunnik a verifi­cat din nou activitatea artelului. A­ acesta a început să lucreze ritmic, în fiecare secţie s-a îmbunătăţit cali­tatea confecţiilor şi a reparaţiilor. Aportul comisiei permanente a sovietului orăşenesc se face simţit în fiecare întreprindere a industriei locale şi cooperatiste din oraş. Deşi numărul membrilor ei nu este mare — numai 14 deputaţi — ea este aju­tată de activişti, fruntaşi în produc­ţie, planificiatorii, conducători teh­nici, şefi de secţie, conducători de întreprinderi. Comisia permanentă primeşte un preţios ajutor din partea Comitetului Secutiv al Sovietului orăşenesc, care menţine cu ea un strîns contact în muncă, organizează în mod siste­matic consfătuiri de instructaj etc. Comisia se întruneşte cel puţin o dată pe lună, pregătindu-se minu­ţios în vederea fiecărei consfătuiri. La consfătuirile comisiei, iau parte de regulă şi conducătorii oraşului: secre­tarul comitetului orăşenesc al parti­dului, preşedintele, vicepreşedintele, sau secretarul comitetului executiv orăşenesc. Una din cele mai intere­sante forme de activitate a comisiei o alcătuiesc şedinţele ţinute pe teren, în întreprinderi. La această şedinţă poate fi atras un activ larg cu ajuto­rul căruia poate fi studiată multi­lateral starea de lucruri, pot fi scoase la iveală lipsurile. O asemenea şe­dinţă s-a ţinut recent la artelul meş­teşugăresc „10 ani de cooperaţie”. Verificarea amănunţită, făcută sub conducerea lui Kuzma Tiutiunnik, a făcut ca artelul să-şi lărgească con­siderabil sortimentul produselor sale, să îmbunătăţească calitatea lor. In fiecare joi, după terminarea zilei de muncă, Kuzma Tiutiunnik primeşte pe alegătorii săi. Oamenii se adresează deputatului in cele mai diferite chestiuni, cu convingerea fermă că vor primi un ajutor si un sfat bun. Tiutiunnik as­e uită atent pe fiecare solicitant, se întîlneşt cu a­­legătorii săi, face dări de seamă in faţa lor, le ascultă sugestiile. Deputatul Tiutiunnik poate fi vă­zut adeseaori la tribuna adunărilor muncitoreşti şi întotdeauna cuvîntul lui este ascultat cu atenţie atît de muncitori cît şi de conducătorii de întreprinderi. La una din adunări, el a propus să se organizeze producţia anumitor utilaje necesare colhozului patronat de întreprindere, între care şi o maşină pentru confecţionarea de ghivece nutritive. Propunerea lui a fost acceptată şi curînd după aceea uzina a putut să dea un ajutor real colhozului la îndeplinirea planului în­săminţărilor de primăvară. tsj.M de I. IKONIŢKI mimm Nr. 2881 După 80 La 24 august 1875, Mihail E­­minescu, pe atunci „revizor şcolar al judeţelor Iaşi şi Vaslui“, nota prin­tre altele î­n con­dica de inspecţii a şcolii primare din satul Tansa : „Dacă frecvenţa este mică, cauza e a se căuta numai în ne­trebnicia „autorităţilor comunale care pri­veşte şcoala ca un lucru de prisos, în­chiriază un local nesuficient, în care pot încape abia 30 de cop­ii, lasă şi acest lo­cal descoperit şi în stare proastă, nu cumpără cărţile ş­i ustensilele necesare şcoalei şi prevede peste tot sume neîn­semnate în bugetul ei pentru şcoală, în­­cât tot bugetul şcoalei e abia a treia parte din leafa d-lui primar“. In aceeaşi condică de inspecţii, pe care oricine o poate vedea astăzi în­gălbenită de vremuri în Arhivele statu­lui din Iaşi, un alt revizor şcolar, V. Lohan, scrie mai tîrziu că din 171 de copii din sat doar 55 mergeau la şcoa­lă. Anii treceau, dar şcoala satului Tan­sa rămînea aceeaşi. Actualul director al şcolii, Constantin Sbierea, îşi aminteşte că în 1920, odată cu el, n-au promovat clasa a 4-a a acestei şcoli decît 5 elevi. Rezultatul acestor stări de lucruri­ se oglindeşte în numărul celor peste 1000 de analfabeţi cîţi avea satul în 1945. Aceasta este trista istorie a şcolii din Tansa în anii în care în ţară stăpînea pretutindeni netrebnicia „autorităţii co­munale“, a moşierilor şi chiaburilor. Astăzi satul Tansa, din raionul Ne­greşti, regiunea Iaşi, şi-a schimbat viaţa, şi odată cu viaţa nouă a înflorit şi şcoala. CABINET IEŞEAN d­e a­n­i — Munca îndîrjită a colectivului şcoll, în frunte cu învăţătorii şi profesorii comunişti Constantin şi Agripina Sb­e­­rea, Constantin Vasiliu, Elena Bradu şi Mandia Mangîru, are ca rezultat cu­prinderea tuturor copiilor de vîrstă şco­lară. Acum toţi cei 315 copii de vîrstă şco­lară d­in Tansa învaţă în localul unei şcoli încăpătoare şi luminoasă, dotată cu utilaj de laborator, planşe, hărţi, a­­parate de fizică, mulaje, substanţe chi­mice. Biblioteca şcolii are 832 de volu­me. O muncă stăruitoare au depus cadrele didactice pentru lichidarea neştiinţei de carte. D­in cei 1.000 de analfabeţi doar 5 au mai rămas să înveţe carte în a­­nul acesta. De pe băncile şcolii de 7 ani din Tan­sa mulţi elevi au plecat să-şi continuie studiile în şcoli med­ii şi apoi în insti­tuţii de învăţămînt superior, sau au in­trat în producţie, calificîndu-se în di­ferite profesii. Maria Spiridon învaţă a­­cum şcoala profesională IMS Roman, A­­neta Mangiru la Institutul medico-far­­maceutic din Iaşi, Ecaterina Popa la In­stitutul politehnic din Iaşi, M­ihai Miron fost elev al şcolii a învăţat la Institutul Agronomic din Odessa, iar astăzi este inginer şef la SMT Moara Grecilor. Istoria şcolii din satul Tansa este aceeaşi cu istoria şcolii din ţara noas­tră. 1938 : 1577 de unităţi preşcolare 1955 : 6.400 de unităţi preşcolare 1938 29.000 de elevi de liceu, 1951—1955 aproape 100.000 de elevi în învăţămîn­tul mediu. 1938 : 27.000 de studenţi ; 1954—1955 : peste 60.000 de studenţi. Anii din urmă sînt anii biruinţei par­tidului. In anii aceştia a fost făurită o şcoală a poporului, în folosul poporu­lui. AV­AM. „Cupa 23 decembrie“ la tenis de masă Etapa a doua a competiţiei „Lupa Xi , 8 Decembrie" la tenis jtî/i11 iUUlltmiu 11 iij de masă s-a carac­terizat printr-o lup­tă susţinută pentru ciştigarea jocurilor ne­­necesare ocupării unui loc cît mai bun în clasamentul pe echipe. Iată rezultatele tehnice înregistrate. : CATEGORIA I BĂIEŢI : Dinamo I — Ştiinţa Universitatea I = 5—3 Progresul Sanitar II —­­Locomotiva = 1—5 Ştiinţa Agronomie I — Selecţionata de junior; I = 5—3 CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA A — Progresul Medicina — Voinţa . = 1—5 Ştiinţa Universitatea II — Flamura Ro­şie Alimentar 1 = 5—2 CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA B - Recolta — Ştiinţa Agronomie II = 5—0 Selecţionata de juniori II — Dinamo II 5—2 FETE : Ştiinţa Universitatea I — Ştiin­ţa Universitatea II = 1—3 Dinamo I — Dinamo II = 3—0 Ştiinţa Agronomia — Locomotiva = 0—3 In urma acestor rezultate primul loc în clasament este ocupat de Dinamo I (cate­goria I), Ştiinţa Universitatea II (cate­goria II seria A) Selecţionata de juniori a oraşului Iaşi II (categ. II seria B) şi Dinamo I (Fete) Pentru etapa III, s-au programat urmă­­­toarele întîlniri : CATEGORIA II BĂIEŢI : Dinamo I — Progresul Sanitar II —­­ XII, ora 20, Clubul CCFS. Ştiinţa Uni­­versitatea I —­ Locomotiva 4/XII, ora 9 — Clubul Universităţii. Selecţionata de ju­niori I — Progresul Sanitar I 3/XII, ora 18, Club CCFS CATEGORIA II BĂIEŢI SERIA A : Flamura Roşie Alimentara I — Voinţa 4/XII, ora 11 sala Flamura Roşie Alimen­­tar Progresul Medicina — Ştiinţa Univer­­sitatea II 3/XII ora 18 sala Medicina. Categoria H BĂIEŢI SERIA B : D­inamo H — Recolta 4/XII, ora 9,30, Clubul C.C.F.S. Flamura Roşie Alimentara II — Selecţionata de juniori II 4/XII ora 9 sala Flamura Ro^g Alimentar. Ştiinţa A­­gronomie II —Flamura Roşie Alimentar II 2 XII ora 19. Club C­CFS FETE ■ Dinamo II — Ştiinţa Universitatea I 4 XII, ora II. Club CCFS Ştinţa Agrono­mie — Dinamo I 3­ XII ora 18 sala Agro*­nomie. Conferinţă Academia Republicii Populare Ro­mâne, Institutul de Studii Romîno-So­­vietic Filiala Iaşi anunţă că astăzi joi 1 decembrie 1955, ora 19 va avea loc la sediul Filialei Academiei din str. Filimon Sîrbu 7, conferinţa tov. prof. Dr. Gh. Chipail cu tema: „As­pect actual în terapeutica ocluziei intestinale", (Contribuția autorilor, sovietici). Buletin meteorologic Vremea se menţine frumoasă şi rece cu cer senin la început, apoi cu tendinţă de înnourare, din sectorul vestic. Vînt potrivit va sufla din est cu rotire din sud-est. Temperatura în scădere, va cuprinde valori între TEATRUL NAŢIONAL : joi „Familia Ko­vács“ (spectacol pentru tineret) sîmbătă „Doamna nevăzută“ , duminică matineu reci­­tal Shakespeare, seara „Doamna nevă­zută“. TEATRUL EVREESC: sîmbătă „Flori şi urzici“, duminică matineu „Beniamen al III-lea“, seara „Tarea“ TEATRUL DE PĂPUŞI: joi ora 16, minus 12 grade şi minus 10 grade noaptea, iar ziua între minus 2 grade şi plus 4 grade. Pentru următoarele trei zile, vre­me frumoasă cu temperatură în scădere. „Capra cu trei iezi“, sîmbătă ora 16.00 „Capra cu trei iezi“, duminică ora 15 și ora 17 „Capra cu trei iezi“. CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: Muzică și dragoste .• Ilie Pintilie — S-au cunoscut într-o tră­sură; Puşkin — Dubla Lotte; Timpuri Noi Circul Slavia; Ion Creangă — încercarea fidelităţii Spectacolele zilei Programul de radio Joi 1 decembrie 1955 SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 6.20 Articolul de fond din ziarul „Scîn­­teia“; 6.35 Muzică pentru fanfară; 7.00 Radio Jurnal şi buletin meteorologic; 7.12 Muzică uşoară de compozitorii so­vietici Krucinin şi Ostrovski; 7.30 Emisiu­ne pentru sate ; 7.42 Jocuri populare ro­mâ­neşti; 8.13 Concert de dimineaţă; 8.45 Materiale din presă; 9.15 Lucrări inspirate din trecutul de luptă al poporu-,­lui nostru; 10.40 Muzică vocală şi in­strumentală interpretată de solişti din ţări de democraţie populară; 13 00 Muzi­că populară din Moldova; 13.35 Concert simfonic; 14.15 Comentariu extern; 14.45 Concert de estradă; 15.35 Cîntece despre trecutul de luptă al poporului nostru ; 18.00 Conferinţă; 18.15 Program muzical la cerere ; 18.35 Curs de limba rusă, ciclul II; 19.00 Jurnalul satelor; 19.30 Concert al orchestrei simfonice Radio; In pauză; Poeme de luptă şi de,pace; 23.10 — 23.55 Din muzica popoarelor. SPICUIRI DIN PROGRAMUL II 14.30 Sumarul ziarului „Scînteia“; 14.40 Cîntece de Radu Drăgan; 15.05 Din cîntecele de muncă ale popoarelor ; 16.00 Radio Jurnal şi buletin meteorolo­gic; 16.15 Lucrări de Prokofiev; 17.00 Program de muzică populară romînească; 20.45 Cîntece de pace de compozitori din ţări de democraţie populară; 21.00 Retransmisia Ra­hodifuziunii sovietice pen­tru ascultătorii din R.P.R. ; 21.30 Muzică uşoară cerută de ascultători ; 22.00 Radio Jurnal şi buletin sportiv; 22.20 „Inter­­preţi celebri de operă“ i Benjamino Giglîi] A..

Next