Flacăra Iaşului, decembrie 1956 (Anul 12, nr. 3194-3220)
1956-12-01 / nr. 3194
Nr. 3194 r i- \ Era ger şi sufla un vîntu- leţ care te pătrundea pină-n I oase. In curtea Atelierelor CFR ,Ilie Pintilie“ era linişte. Numai din cînd în cînd putea fi văzut cite un muncitor care, împins de cine ştie ce treburi, mai mult alerga decit mergea. Frigul m-a determinat să mă aciuiez la secţia fierărie, unde în contrast cu temperatura de afară, era foarte cald şi în plus o acti-ivitate febrilă: ciocanele pneumatice bufneau de icneau pămîntul, cuptoarele duduiau, iar oamenii trebăluiau cu multă iuţeală... Aici, în această forfotă, am cunoscut trei „uituci". Aşa cum citiţi: „uituci". Primul „uituc" e arcurierul ! Constantin Matei. Nu ţine p- 1 mul minte cîţi tineri a caliicat în meseria de arcurier I şi pace. Asta nu înseamnă înnsă că nu se poate afla, precum că, Constantin Matei a format în meseria de arcurier I peste 20 de muncitori. Peste 20 de muncitori calificaţi. Dar pînă i-a văzut calificaţi, cîte pozne, cîte trăsnăi nu i-au făcut „băieţii“ lui ? Meseria de arcurier nu-i deloc uşoară. Trebuie pricepere şi multă atenţie. Arcul dacă l-ai pus la foc şi n-ai luat bine seama, l-ai ars; la tras, dacă nu deschizi bine ochii, l-ai rupt; dacă nu l-ai tratat bine, iese moale... Ehe, cîte nu se cer să cum şi cînd să le faci ? Pentru că vorba tovarăşului Mâţei: „Oţelul e iute... şi ca să fii arcurier nu poţi să fii altfel decit oţelul... Cîtă răbdare şi bunăvoinţă însă se cere să poţi forma arcurieri ! Constantin Matei s-a dovedit harnic şi priceput şi în această privinţă. Printre cei pe care i-a calificat se numără Alexandru Rusu, Petru Ciulei, Ion Codreanu şi Alexandru Radu. O parte din aceştia sunt acum muncitori fruntaşi. Şi, învăţînd de la cel ce i-a învăţat, califică şi ei pe alţii. Ei, cum să nu ţii minte că ai calificat peste 20 de tineri. Cum să nu ţii minte un fapt ca ăsta ?... Dar parcă Dumitru Macovei are mai bună ţinere de minte cînd e să-ţi spună el ce realizări are ? L-am privit de la o parte. Cu toţi cei peste 50 de ani cîţi i-au nins în păr, e harbloc de fier înroşit; pînă a fi prins cu cleştele şi pus pe ni \ covală cîteva clipe deasupra metalului dantelează puţină flacără, berbecul ciocanului c a început să joace de cîteva ori în gol, apoi a pornit a o lovi în plin. Sub loviturile ciocanului pneumatic de 800 kilograme şi mînuit dibaci de Dumitru Macovei metalul a început să capete forma nescesară confecţionării pieselor. Un manşon la bara de frînă de la locomotive e gata, apoi i altă piesă e gata şi apoi alta... Dumitru Macovei lucrează. Dacă te apropii de dînsul, te priveşte pe furiş spunîndu-ţi parcă : „Mai îngăduie puţin, acum, acum nu pot, am treabă...“ ( Ai reuşit în sfîrşit să-l în- trerupi pentru un minut. — In contul cărei luni tu , crezi tovarăşe Macovei ? ^ — Nu te supăra, o să-ţi răspundă el, dar nu ţin minte. ( Şi apoi, socotelile nu le ţin ^ eu, sînt alţii puşi să facă , treaba asta. , Ce-i drept şi pentru cei ■ ce-s puşi să facă „socotelile" li-e greu să socotească depă- . şirile de normă ale lui Du- . mitru Macovei. Se poate to- 5 tuşi afla precis că deşi încă nu s-a sfîrşit primul an al cincinalului, Dumitru Macovei lucrează în contul lui ’58 a- Şdică în contul celui de al trei- I lea an din cincinal. E îngăduit să nu reţii în memorie una ca asta Şi iaca nici fierarul Vasile Tinică nu ţine minte cîte economii a realizat. El ştie doar atlt : din materialul economisit în primele 20 de zile şl ale lunii noiembrie, s-au lu- I crat 20 manivele fus-frînă, 30 livere verticale, 40 buloa- jj ne speciale pentru frînă şi ((/' 40 baloane diferite. Pe urmă jjj mai ştie că nu este lună in jjj care, împreună cu partida sa jj să nu economisească cu cel ii puţin 30 la sută mai multe materiale decit cele realizate în primele două decade ale ’ lunii noiembrie. Asta aşa .. |( aproximativ. El nu ţine minte ţi precis. jl Dacă ai să-l întrebi pe ' Vasile Tinică cum a obţinut asemenea economii, o să - l strîngă din umeri, apoi după cîtva timp de gîndire are să i răspundă: j — Mă străduiesc să fiu tot timpul în mijlocul oamenilor din partida mea. Ii îndrum să ij folosească cu chibzuială ma jj terialele, să nu risipească rj.ici 1) un gram, ji| E un strașnic gospodar Vasile Tinică. Dacă faci o socoteală a economiilor realizate în cele aproape 11 luni cîte au trecut de la începutul anului, ajungi la concluzia că numai el a economisit materiale în valoare de aproximativ 12.000 lei. Unora poate această cifră nu li se pare prea exagerată. Dacă ţinem seama însă că ea este realizată din economii de materiale, e foarte mult. Şi totuşi Vasile Tinică nu reţine o treabă ca asta. Auzi, nu ţine minte. E... uituc. Am mai aflat că în primele două decade ale lunii noiembrie secţia fierărie şi-a depăşit sarcinile de plan pe această perioadă cu aproape 40 la sută şi că a lucrat cu o productivitate mai mare de circa 30 la sută decit cea planificată. In acelaşi timp secţia a făcut o economie de materiale în valoare de peste 2000 lei. La aceste frumoase realizări Constantin Matei, Dumitru Macovei şi Vasile Tinică au contribuit toţi trei. Şi... fiecare cît trei. Ov. SAVU I FIGCIRI DE FRUNTAŞI 3 LUiIUCrT// nic și sprinten ca un flăcău. ~«3££3££~î 3 Sâ 5S=2 Iată, s-a tras din cuptor un Premii pentru cele mai bune recenzii de filme Zilele trecute a avut loc în sala cinematografului „Rodina“ Huşi, festivitatea împînării premiilor acordate cu ocazia concursului de recenzii organizat de Consiliul raional ARLUS şi întreprinderea regională cinematografică de stat Iaşi asupra filmelor ,,Cercul diabolic“, „Scrisoare cifrată“, „Umbre în port“ şi „Pe răspunderea mea“ care au rulat pe ecranul cinematografului „Rodina“ Huşi, in cadrul lunii marii prietenii. Juriul de apreciere a concursului a înmînat premii şi menţiuni în valoare de 1.500 lei, pentru cele mai bune recenzii, următorilor participanţi: pensionarei Elena Vlad i s-a înmînat premiul I în valoare de 500 lei; premiul II în valoare de lei 300 a revenit învăţătorului Boris Gorceag, iar premiul III în valoare de lei 200 a revenit tov. Benedict Jelescu. De asemenea au mai primit menţiuni a cîte 100 lei fiecare din tovarăşii: Victor Patraş, Ţîrdea Maria, I Serafim, Romila Angela şi elevul Dincă Mihai. Festivitatea înmînării premiilor şi menţiunilor sa desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. I. SCHAFFER corespondent ■ Dl ■■nnBmHMVMaMK S3 fLAOARA IAŞULU1 INFORMAŢII DE PARTID întărirea compoziţiei sociale a partidului, sarcină permanentă Preocupat mereu de întărirea continuă a rîndurilor partidului şi a îmbunătăţirii compoziţiei lui sociale corpitetul de partid de la Atelierele CFR Paşcani a convocat zilele trecute o şedinţă pe întreprindere la care au participat membrii comitetului, precum şi membrii birourilor celor 23 organizaţii de bază din întreprindere. Cu acest prilej tovarăşii Clapa Ion, secretarul organizaţiei de bază de lasecţia strungarie şi Const. Moldoveanu, secretarul organizaţiei de bază de la atelierul lăcătuşerieclasă au prezentat referate cu privire la munca de primire în partid Pe marginea informărilor prezentate au vorbit numeroşi participanţi, printre care şi tov. Rusu Const, secretarul organizaţiei de bază de la secţia tîmplari-clasă, care a expus pe larg formele muncii politice folosite de comuniştii din secţia lui în scopul îmbunătăţirii continue a compoziţiei sociale a partidului prin primirea de noi membri. Ca rezultat al muncii politice desfăşurate de organizaţia de bază de aici, de la începutul anului şi pînă în prezent, în secţia tîmplari-clasă, 15 muncitori dintre elementele cele mai înaintate au fost primiţi în rîndurile candidaţilor de partid. Deşi în acest an în majoritatea organizaţiilor de bază din întreprindere s-a muncit susţinut în problema îmbunătăţirii compoziţiei sociale a partidului, ca rezultat concret fiind cei 95 muncitori, primiţi în rîndurile candidaţilor de partid, a arătat în cuvîntul său tov. Anton Buşcu, secretar, al comitetului orăşenesc de partid, este necesar ca şi pe viitor munca aceasta să fie socotită ca o sarcină permanentă şi de mare răspundere. El a vorbit apoi despre îndatoririle imediate ce revin birourilor organizaţiilor de bază şi comitetului de partid din întreprindere în această problemă. In ajutorul brigăzilor utemiste de producţie De curînd, organizaţia de bază de la unitatea de transport în comun din cadrul întreprinderilor E.T.A.C. a analizat în cadrul unei adunări generale felul în care tineretul luptă pentru realizarea sarcinilor de plan. Participanţii au acordat o deosebită atenţie brigăzilor de producţie, cerînd biroului organizaţiei de bază să ajute mai mult organizaţia UTM în îndrumarea activităţii acestora. Adunarea generală a adoptat un plan de măsuri în care s-au prevăzut sarcini concrete menite să ducă la îmbunătăţirea simţitoare a activităţii brigăzilor de producţie. Mai mulţi membri de partid, printre care life Neculai, Filip Constantin şi alţii, au primit sarcini concrete de a ajuta, în mod permanent, brigăzile de tineret. Am hotărît să vindem statului din surplusul nostru de cereale Exemplul colectiviştilor din Batăr, regiunea Oradea, este urmat de un număr tot mai mare de gospodării colective. Astfel, după ce au studiat posibilităţile pe care le au, membrii gospodăriei agricole „V. Miciurin“ din comuna Banca, raionul Bîrlad, au hotărît să vîndă și ei statului din surplusul lor de cereale. Redăm mai jos în rezultat convorbirea care a avut loc între un redactor al ziarului nostru şi tov. Ion Borş preşedintele gospodăriei agricole colective. ÎNTREBARE: Ce cantitate de cereale a hotărît să vîndă statului gospodăria ? RĂSPUNS : Ca să răspundem cît mai repede la chemarea colectiviştilor din Batăr, consiliul de conducere, a convocat o adunare generală în cadrul căreia am adus la cunoştinţă iniţiativa şi chemarea colectiviştilor din Batăr. împreună am studiat apoi posibilităţile noastre. In cuvîntul lor, numeroşi colectivişti au arătat că realizările gospodăriei noastre, ca şi recoltele mari pe care le obţinem în fiecare an, se datoresc în mare parte ajutorului pe care îl primim din partea statului. Pentru acest lucru, am hotărît să vindem statului 7.000 kg. cereale din care 4.500 kg. grîu. La propunerea multor colectiviști, cum ar fi: tov. M. Carp, P. Olaru, V. Olaru etc., am mai hotărît să vindem statului și 2.000 kg. varză. Cred că hotărîrea noastră nu se va opri aici, ci vom studia și mai atent posibilităţile noastre. Aceasta după ce vom cunoaşte precis rezultatele cu porumbul. ÎNTREBARE : Ce ajutor a primit gospodăria din partea statului ? RĂSPUNS : La inceput gospodăria noastră era săracă. Cu ajutorul creditelor acordate de stat, noi am reuşit să ne înjghebăm o fermă zootehnică, care ne aduce în fiecare an venituri importante... In afară de aceasta, ne-am cumpărat materiale cu ajutorul cărora am construit un grajd cu o capacitate de 40 capete vite, mari, un saivan pentru 500 oi, o magazie de cereale, două pătule de porumb cu o capacitate de 16 vagoane. De asemenea ne-am completat inventarul agricol, iar cea mai mare parte din lucrările agricole le executăm cu maşinile şi tractoarele statului. In felul acesta, facem o mare economie de zile-muncă şi obţinem recolte sporite cu cheltuieli de producţie reduse. De aceea valoarea zilei-muncă a crescut de la an la an. ÎNTREBARE : Ce face gospodăria cu banii încasaţi din vînzarea produselor agricole ? RASPUNS : Noi vindem în fiecare an arii produse de origină animală, cit şi de originii vegetală. O parte din banii încasaţi din vînzarea produselor, îi împărţim la zilele-muncă, iar 10 la sută îi vărsăm la fondul de bază. Experienţa ne-a dovedit că cu cit creşte fondul de bază cu atît creşte şi avuţia obştească a gospodăriei. Colectiviştii primesc în fiecare an produse ce le prisosesc. Acest prisos îl valorifică după cîte cunosc prin unităţile cooperatiste ale statului. Noi sîntem bucuroşi că putem răspunde cu cinste ajutorului pe care l-am primit şi pe care îl primim din partea statului. C. BUDESCU Au primit sarcini concrete în cadrul unei şedinţe plenare a comitetului raional de partid Iaşi, care a avut loc zilele trecute, s-a stabilit un plan de măsuri în scopul înfăptuirii hotărîrilor adoptate la conferinţa raională de partid. Membrii comitetului raional de partid au primit cu acest prilej sarcini concrete în ceea ce priveşte îndrumarea activităţii organizaţiilor de bază în vederea mobilizării ţăranilor muncitori din raionul Iaşi la lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii şi a îndeplinirii cît mai grabnice a planului de colectări. Cu aceste probleme a fost apoi instruit și aparatul comitetului raional. Aboraţi-vă la ziare şi reviste pe anul 1957. Abonamentele le puteţi face prin organele difuzării presei, difuzorii voluntari din întreprinderi, instituţii şi de la sate, precum şi prin toate oficiile poştale sau factorii poştali. CHftMi »8518 W.i’.W»mill Milii Wiiil WIIII Biiii BiiiWilll pag 3-a Filiala Iaşi a Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii aduce la cunoştinţa celor interesaţi că astăzi, la orele 18.00, în sala Casei prieteniei româno-sovietice, din str. Păcurari nr. 2 (deasupra librăriei „Cartea Rusă“), va avea loc conferinţa .Aspecte de la Congresul Internaţional de Entomologie, din august 1956, de la Montréal (Canada).1. Conferinţa, însoţită de proiecţii, va fi prezentată de tv. prof. univ M. Ionescu, membru corespondent al Academiei RPR. Mîine, duminică 2 decembrie, orele 10.00 a.m., în sala cinematografului „Tineretului“, va vorbi tov. general locotenent în rezervă Costin Ionaşcu despre Probleme actuale ale politicii internaţionale11. Va rula filmul „Pentru pace şi prietenie“. Aceeaşi temă o va trata în conferinţa ce o va ţine mîine, la Bîrlad, tov. Alexandru Dîcu, cercetător principal la Institutul de Stiinte juridice al Academiei RP.R. de vineri 30 noiembrie 1936 La tragerea Loto-Central din 30 noiembrie 1956 au ieşit din urnă următoarele nouă numere: 25 40 50 42 80 58 8 74 87 Premiul general pe ţară este de lei 1.989.342. SPICUIRI DIN PROGRAMUL I 7.00 Buletin de ştiri, sumarul presei centrale ; 7.10 Orchestre de muzică populară din ţările vecine ; 7.35 Concert de dimineaţă; 8.15 Materiale din presă; 8.30 Muzică ; 9.00 Muzică de cameră de compozitori romîni; 9.30 „Cutezătorii“ (emisiune pentru copii şi tineret); 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Muzică populară românească ; 11.30 Lectură din „Patrioţii“ de Bodo Uhse (scriitor din RD. Germană); 11.45 Carnet pedagogic: Minciuna la copii; 11.50 Cîntece despre partid ; 12.10 Cu cîntecul şi dansul popular în jurul lumii ; 12.40 Arii din opere ; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Concert de prînz ; 14.00 Suite simfonice de compozitori romîni; 14.45 Muzică uşoară romînească ; 15.00 Buletin de Cinema : Maxim Gorki — 27.XI.—4-XII — Prietene de noapte; Ilie Pintilie 27.XI— 3. XII. Aida ; Tineretului — 27.XI- 2.XII — Fata Mexicană ; Puşkin — 27.XI.—2.XII — Contele ştiri; 15.05 Cu cîntecul şi jocul dealungul Mureşului; 15.40 Muzică romînească de estradă ; 16.15 Vorbeşte Moscova ; 16.45 Cîntece ; 17.00 Buletin de ştiri; 17.19 Muzică uşoară; 17.35 ,,In slujba vieţii“ — emisiune; 17.55 Compozitorul săptămînii; 18.30 Emisiunea „Părinţi şi copii“; 19 00 Buletin de ştiri; 19.05 Muzică populară romînească la cererea ascultătorilor ; 19.30 Jurnalul Radio ; 19.45 Muzică uşoară; 19.55 Emisiunea „Noapte bună, copii“; 20.00 Pagini de satiră şi umor ; 20.15 Muzică de dans; 20.45 Melodii populare romîneşti; 21.00 Cronica evenimentelor internaţionale; 21.15 Melodii populare romîneşti (continuare); 21.35 Interpreţi celebri; 22.00 Buletin de ştiri ; 22.30 Muzică de dans ; 23.47 Buletin de ştiri de Monte Cristo seria II-a : Ion Creangă 27.XI.—2.XII. — Accidentul ; Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ 27.XI.—2XII. — A 12-a noapte fondator al şcolii chirurgicale romîneşti. Publicaţiile doctorului Gudureanu inaugurează era organizării normale a funcţiunilor spitaliceşti; lucrările doctorului Anastasie Fătu deschid epoca puericulturii dr. Ion Ciure îndrumă medicina internă pe o cale nouă. Medicii Casei Sf. Spiridon au fost chemaţi la 1864 să deschidă facultatea de medicină. La 1879 din serviciile acestui spital porneşte dr. Leon Sculy să deschidă primul curs al facultăţii de medicină din Iaşi. El este urmat de tînăra generaţie a medicilor secundari doctorii Russ junior, G. Bogdan, T. Stihi, G. Iuliano, T. Filipescu şi G. Socor care ajung profesori ai facultăţii de medicină din Moldova. La 1880, sub ideile înnoitoare ale acestui tineret Epitropia Sf. Spiridon a pus la dispoziţia învăţămîntului superior medical toate spitalele din Iaşi cu zestrea şi aparatura necesară. In afară de învăţămîntul experimental clinic, Epitropia a susţinut o serie de publicaţii ştiinţifice care încep să apară la 1893: „Analele Casei „Sf. Spiridon“ „Analele Spitalului Beldiman“, „Gazeta Medicală“, „Revista Medicală“. Cu începutul secolului al XX-lea două probleme au frămîntat marea instituţiime din Moldova. Fluctuaţiunea neîncetată a conducerii, datorită deselor schimbări po-ihipe au lovit greu în destinele Spitalelor Sf. Spiridon. Odată cu numirea unor noi epitropi se schimbau şi funcţionarii serviciilor de bază, lasted nerezolvate toate problemele spitaliceşti. A doua problemă de ordin compensator s-a ivit odată cu expropierea terenurilor agricole ale Epitropiei. Din cauza lipsei de ajutor din partea statului, în special pentru întreţinerea clinicilor învăţămîntului medical, bugetele Epitropiei s-au soldat deficitar şi instituţia nu-şi mai putea îndeplini sarcinile faţă de populaţia suferindă. Cu toate greutăţile întimpinate, Epitropia a căutat printr-o nouă organizare interioară să acorde bolnavilor tratament cît mai bun. In 1928 s-a înfiinţat prima şcoală de surori, infirmiere, şi supraveghetoare de spital din Moldova, iar după dezvoltarea unei secţii de asistenţă socială, s-au întemeiat primele servicii sociale de spital în clinici şi la biroul de triaj. O activitate progresistă trebuia să mai fie semnalată şi prin acţiunea „Asociaţiei de asistenţă socială a Iaşilor şi a Moldovei“, activată de o seamă de personalităţi ca Prof. Dr. V. Rîşcanu, Prof. I. Tănăsescu, Prof. Al. Slătineanu, Prof. Gh. T. Popa, etc., care au ratificat apariţia „Revistei serviciului social“ pusă sub conducerea fostului director Gh. Baileanţi. In clinicile spitalului Sf. Spiridon au activat ren,,,,iţ i prfesori din ţară, doctorii : C. Bottez, Ernest Jueara, I. Bidăcescu, C. Daniel, Anibal Teohari, Emanoil Riegler, Mihai Manicatide, C. Bacaloglu, Ioan Tănăsescu, Zaharescu Caraman, Paul Anglel, Emil Radu, Gh. Demetriade, Eugen Mironescu, Ştefănescu Galaţi, Al. Cosacescu şi alţii. Marii profesori: Constantin I. Partion, Amza Jeanu, Neculai Hortolomei, I Nicolau, Şt. Cracovschi şi Ion Enescu au fost medici primari ai Casei Sf. Spiridon. Două şcoli ieşene îşi găsesc obîrşiile îndepărtate în activitatea comună cultural ştiinţifică a Societăţii de medici şi naturalişti şi Epitropia spitalelor Sf. Spiridon, avînd o filiaţiune directă şi întinsă de 123 de ani: şcoala chirurgicală şi şcoala medicală. Arborele genealogic al familiei chirurgicale are următoarea descendenţă în formarea şi dezvoltarea acestei specialităţi: doctorii Viola, Czihak, Breuttel, Buss senior, Negură, Scully, Bottez, Bothezat, Juvara, Socor, Tanăsescu, Amza-Jiatiu, Anghel, Butoianu şi Hortolomey, precum şi actualii rectori ai celor două institute de medicină, Oscar Franche şi Th. Burghelea. Arborele genealogic al familiei de medicină internă are următoarea succesiune : doctorii Samurcaş, Cudiureanu!, Vîrnav, Bendella Bassereau, Steege, Cerne, Ciurea, Buss junior, Riegler, Possa, Lambilor, Teohari, Septelici, Negel, Bacaragiu, Niculescu, Balif și Enescu. Din 1941—1944 clinicile spitalului Împreună cu toate serviciile spitalelor filiale au fost puse la dispoziţia serviciului sanitar al armatei. Nefasta evacuare din martie 1944 a echivalat cu o adevărată abandonare a irimilor spitaliceşti. Serviciile au fost strămutate la Alba Iulia unde au funcţionat parţial pînă în 1945. Războiul a lăsat spitalul într-o complectă ruină. Aripa clădirii dermatologice a fost incendiată, acoperişul întregului spital a fost spulberat, etajele prăbuşite, întreaga lemnărie arsă şi instalaţiunile distruse din imobilul clinicii terapeutice numai zidurile au rămas în picioare. Partidul şi ginemul democrat popular au acordat cea mai mar atenţie prefacerii Spitalului Central Au fost reconstruite pe rînd toate imobilele clinicilor, lucrare care poate fi asemănată cu înălţarea unui nou cartier ieşean. Acţiunea de reutilare a spitalului cu aparatura şi materialele necesare a durat mai mulţi ani. In anul 1951 Spitalul Central devine Spitalul Unificat Nr. 1 prin aplicarea Decretului nr 37/951, prin care spitalul se unifica cu policlinicile, cu dispensarele de circumscripţie şi de întreprindere. In anii democraţiei populare, spitalul Orăşenesc Clinic de Adulţi Iaşi fost Sf. Spiridon, a făcut paşi mari pe calea progresului. Datorită sprijinului permanent acordat de puterea populara, s-a reușit să se refacă întreaga capacitate de spitalizare. Toate clinicile spitalului au fost refăcute, înzestrate cu un bogat inventar medical și administrativgospodăresc. De asemenea, aparatura medicală și instrumentarul medical, în mare parte distruse în timpul războiului, au fost in"oculte și complectate cu aparatură modernă. In anii 1955 1956 Partidul și Guvernul au alocat sume mari cu ajutorul cărora s-a făcut o complectă renovare a întregului spital. In același timp întreaga zestre a spitalului (pituri, inventar moale, inventar gospodăresc, mobilier, etc), a fost reînnoită. Spitalul Orăşenesc Clinic de Anilţi Iaşi este o puternică bază sanitară şi de invăţămînt din Moldova. In anii democraţiei populare numărul de paturi şi numărul de cadre s-au dublat. Spitalul asigură insistenţa medicală a populaţiei ora-lini Iaşi şi a tuturor cazurilor de- 1ierte mai dificile din întreaga Moldovă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor materiale şi datorită activităţii spitalului, s-a şit să scadă la un indice extrem mic toate bolile trans: (Urmare din pag. l-a) gospodăreşti, deci există timp suficient să se poată vorbi cu dînşii mai mult şi pe îndelete. Cu răbdare, convingător să se discute despre cooperativa agricolă de producţie care este o unitate agricolă socialistă- In cooperativa agricolă de producţie curentă poate intra orice ţăran muncitor dornic să rupă cu munca de unul singur — care s-a dovedit nespornică — dornic să trăiască mai bine. In adunările organizate pe grupe de case şi la căminele culturale să se prelucreze Statutul model al cooperativei agricole de producţie şi să se explice ţăranilor muncitori forma de organizare a acesteia. Din păcate mai sunt unele promisibile, iar unele din ele să dispară. Morbiditatea generală a populaţiei este în prezent redusă la jumătate faţă de anul 1938. Mortalitatea generală a populaţiei oraşului Iaşi a înregistrat realizări frumoase, devenind cu 50% mai mică decît în 1938. Dacă în anul 1938 mortalitatea infantilă înregistra un indice mare în oraşul Iaşi, 24,7%, care era tot atît de ridicat şi pe întreaga ţară, azi în oraşul Iaşi mortalitatea infantilă se ridică abia la un coeficient de 8 %. Un puternic spirit ştiinţific animează cadrele medicale ale spitalului. Numeroase sesiuni ştiinţifice, comunicări ce apar în reviste şi mai ales Revista medico-chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi, sunt mărturia orientării medicale a corpului medical. Numeroase cadre medicale fac cinste medicinei romîneşti: Acad. Enescu, Acad. V. Rîşcanu, Prof. Gh. Năstase, Prof. V. Buţureanu. Luînd pildă de la înaintaşii progresişti ai trecutului şi cu mărturia vie a prezentului, muncitorii sanitari din spitalul Orăşenesc Clinic de Adulţi Iaşi vor depune întreaga lor capacitate de muncă pentru asigurarea unei cît mai bune asistenţe medicale a poporului muncitor. Dr. ŞT. BIRSAN director adj. medical al Spitalului Orăşenesc Clinic de Adulţi Iaşi ■Secretar al Comit.tului de sărbătorire GH. BAILEANU Membru al Comitetului de sărbătorire a bicentenarului ganizaţii de partid (cazul celor din Movileni-Iaşi şi Hălăuceşti- Paşcani), care nestudiind cu atenţie Statutul-model al cooperativei agricole de producţie, majoritatea membrilor n-au putut răspunde în întregime unor întrebări puse de anumiţi ţărani runcitori. In aceste comune nici agitatorii nu au fost bine instruiţi cu probleme legate de organizarea muncii şi producţiei şi de felul cum se face repartiţia. Or, trebuie ştiut că munca în cooperativa agricolă de producţie se organizează pe baza unui plan alcătuit de consiliul de conducere ajutat de o comisie raională şi aprobat de adunarea generală. Şi aici, ca şi în gospodăriile colective, se alcătuiesc brigăzi şi echipe, se formează fondul de bază indivizibil destinat unor construcţii, cumpărării de maşini agricole, etc. Ţăranilor muncitori trebuie să li se explice că repartiţia în cooperativa agricolă de producţie se face şi în raport de zilele muncă efectuate şi pe baza suprafeţelor de teren aduse, la care se ţine seama de calitatea acestuia. Fiind bine lămuriţi, o seamă de producători agricoli din satul Ghergheleu Vaslui au depus cereri de intrare în cooperativa agricolă de producţie, iar comitetul de iniţiativă îşi desfăşoară în prezent activitatea pe teren pentru a atrage noi membri. Munca ce se duce în vederea lărgirii sectorului agricol social USL trebuie sa ama continuitate. Crearea de noi gospodării colective şi întovărăşiri agricole, crearea de cooperative agricole de producţie curentă să stea în centrul atenţiei muncii noastre de zi cu zi-Comitetele raionale de partid, au datoria să îndrume în mod concret activiştii de partid şi de stat, să stea majoritatea timpului pe teren, în mijlocul ţăranilor muncitori. In primul rînd trebuie acordată atenţie întăririi organizaţiilor de bază săteşti, dat fiind că ele sînt principala verigă în lupta pentru făurirea socialismului la sate. In regiunea noastră exista posibilități pentru lărgirea și consolidarea sectorului agricol socialist, pentru grăbirea ritmului de cooperativizare a agriculturii. Valorificarea acestor condiții depinde în primul rinel de nivelul corespunzător al muncii politice, de preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, de contribuţia secţiilor agricole raionale, de contribuţia staţiunilor noastre de maşini şi tractoare, de contribuţia tuturor oamenilor muncii de pe ogoare. Consolidarea şi lărgirea sectorului agricol socialist, va însemna un şi mai mare izvor de belşug şi bunăstare, va însemna o verigă puternică a socialismului la sate, va însemna îndeplinirea în mod conştiincios a sarcinilor trasate de cel de al II-lea Congres al partidului. Să întărim şi să lărgim sectorul agricol socialist Noi avantaje pentru depunătorii pe librete de economii cu cîştîguri In scopul de a crea depunătorilor pe librete de economii cu cîştîguri condiţiuni mai avantajoase de păstrare la C.E.C. a disponibilităţilor băneşti şi de sporire a acestora, Direcţia Generală a Caselor de Economii şi Consemnaţiuni acordă noi avantaje începînd cu luna septembrie a.c. Astfel, plafonul soldului mediu trimestrial la care se calculează cîştigul a fost majorat de la 5.000 la 10.000 lei şi prin aceasta cîştigul cel mai mare (de 250 la sută) a crescut,de la 12 500 la 25.000 lei. Soldul mediu cu drept de participare la cîştig a fost redus de la 50 lei la 5 lei, acordîndu-se în acest fel drept de cîştig tuturor depunătorilor pe librete de economii cu cîştîguri. In afară de aceasta, depunătorii pe librete de economii cu cîştîguri se bucură şi de celelalte avantaje ale depunătorilor la C.E.C.: garanţia statului, secretul operaţiunilor, restituiri la cerere, etc. Tragerile la sorţi au loc în ultima zi a trimestrului, acordîndu-se la 1.000 de librete următoarele cîştîguri: 1 cîştig de 250 la sută, 1 de 200 la sută şi 8 de 100 la sută faţă de soldul mediu trimestrial. Libretele de economii cu cîştîguri se emit atît nominativ cît şi „la purtător“. Un depunător poate avea mai multe librete de economii cu cîştîguri avînd dreptul să participe la ta' la ,a sort' f°atc libretele. Depunînd treptat economii! Ineşti pe un libret C.E.C. cu cîştîguri, se poate participa la tragerea Urţi trimestrială ce va avea loc la decembrie 1956 pentru trimestxte -tv