Flacăra Iaşului, februarie 1958 (Anul 14, nr. 3556-3580)
1958-02-01 / nr. 3556
pag. 2-a ihsîîm::::::::::::::::issiu:::;:;:;:;SSSecsSaoSoSSSSSSSSSSS* u:::st::::::u::::u:s:ss:s:u::::s::2:::s3::uss3s:zs:::ssc::c:::is:ss::t:m:::::::::uu:::: acoperă străzile micului oraş Expoziţia universală 1958 Ce „minuni” ne rezervătehnica, ce rezultate surprinzătoare vor obţine chimiştii, atomiştii, fizicieniiîn scopul găsirii celor mai noi şi preţioase materiale folosite în industrie, în medicină, în agricultură ? Ce re, înscoperiri şi realizări vor îmbogăţi tezaurul artei, culturii şi ştiinţei mondiale şi în ce scop activează zeci şi sute de mii de minţi luminate, capabile a transforma în realitate chiar cele mai îndrăzneţe visuri ale adolescentei noastre ? La aceste întrebări — şi nu numai aut desigur — va răspunde cu prisosi la Expoziţia Universala din 1966 pe care se pregăteşte s-o adăpostească după o întrerupere de 18 ani — oraşul Bruxelles. Printre cele 50 de ţări participante la Expoziţia Universală de la Bruxelles 1958 se numără şi ţara noastră. Republica Populara Romina va prezenta, din datele incomplete pe care le avem pînă la ora actual, un pavilion care va cuprinde produse ce ilustrează saltul uriaş realizat în anii regimului de democraţie populară, de la ţara eminamente agricolă, la actuala ţară care exportă produse industriale. Vor fi prezentate utilaje petrolifere, strunguri, utilaje şi maşini agricole, produse ale industriei farmaceutice (antibiotice, etc.), ale industriei textile şi de pielărie, utilaj electrotehnic etc. Nu vor lipsi desigur renumitele produse alimentare şi vinurile, a căror faimă a depăşit de mult graniţele patriei, la fel ca şi costumele naţionale, cîntecele şi dansurile poporului nostru. Fără îndoială că şi Pavilionul RPR va contribui la succesul general al acestei Expoziţii. ★ Realizat doar din două materiale — oţel şi sticlă — unul din „uriaşii” Expoziţiei, Pavilionul sovietic, prezintă succesele obţinute în Uniunea Sovetică după 40 de ani de existenţă. Pavilionul are o formă dreptunghiulară, avînd în faţă o statuie de 13 m. în înălţime — simbolizînd lupta pentru pace — iar în curtea interioară statuia marelui Lenin, înconjurat de grădini cu Mante şi flori din toate chirigiele Uniunii, incluzînd un cinematograf cu 1000 locuri. Pavilionul sovietic va permite vizitatorilor să cunoască nu numai aspectele vieţii şi producţiei industriale şi agricole ale URSS, ci şi pe solii artei sovietice. Uniunea Sovietică va participa din plin la „Palatul Ştiinţei”, exponatele sovietice vor ocupa aici 30 de standuri, reprezentînd cercetări de bază în sectoarele „Atomul”, „Molecula”. ..Cristalul“ și „Celula vie”. Dintre cele mai importante exponate sovietice amintim: un aparat pentru fotografiere ultrarapiee care poate scoate de la 7 pînă la 30 milioane imagini pe secundă, un hodoscop ultramodern (aparat pentru studierea razelor cosmice) un spectometru de masă (aparat pentru determinarea radicalilor liberi, în fizică nucleară) etc. împreună cu alte ţări Uniunea Sovietică va participa la renumitul „Atomium“, care va marca la Bruxelles naşterea „erei atomului“. Acest original edificiu reprezentînd cristalul elementar al unui metal şi cei 9 atomi ai elementului respectiv va avea înătimea de 110 metri, uzetîndu-se sub forma a 9 sfere cu un diametru de 18 metri fiecare, legate între ele prin scări, benzi rulante şi ascensoare rapide. In fiecare sferă se află mari săli izolate termic şi acustic, avînd aer condiţionat şi destinate a adăposti aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare. Sub cele 9 sfere se va construi un mare pavilion care va adăposti expoziţia tehnică”. IN CLIŞEU: Macheta pavilionului sovietic Din viaţa şcolara ORIZONTAL: 1) Examenul de absolvire al scolii medii. 2) In cele ale lui Creangă se povesteşte cu mult umor despre şcoala din trecut. 3) Lucrare scrisă pe care o dau elevii la sfîrşit de trimestru — Le are elevul, care învaţă bine. 4) Şcoala de..., şcoala de azi, carte de Ioachim Botez — Lucrarea : „Fete în uniformă“ 5) Carte pentru şcolari, de un autor italian — întrebare la examen. 6) Cel şcolar a început în toamnă — Obiect din trusa şcolarului la lucrările de desen __ Un elev ce ia numai nota 10! 7) Lucrare ce-o face elevul pentru lecţiile de-a 2-a zi. __ Face parte din programul elevului. 8) Roman de Alexei Tolstoi. 9) Manuale necesare studiului elevilor — Măsură de lungime chineză. 10) Eleve care au terminat studiile școlare. VERTICAL: 1) Obiect de studiu al elevilor. 2) Zeitate feniciană — Pronume — Primele notiuni ale școlarului. 3) Combustibil de la ţară — U execută elevul la ora de educaţie fizică. 4) Notă pentru elevul leneş (fern.) — Gen de poezie japoneză — Măsură în Cambodgia. 3) . Radu Zodoran — Şcolarul lui Caragiale, tipul răzgâiatului şi superficialului — Eroul unei povestiri din literatura franceză. 6) Monedă veche romană — Limba acestui popor prieten, e în studiul elevilor. 7) Scări — La fizică. 8) Popor vechi japonez — Insulă asiatică. 9) Obiect de tăiat. 10) Școlile celor mici. & EREJU PEMma CI suseta pentru deputaţi Ca în fiecare dimineaţă după micul dejun, dl. Deputat de Senat îşi citieşte ziarele şi rezolvă corespondenţa. „Ei, dar ce să fie cu plicul acesta , el ■ pare să conţină’ un obiect ? !” Dl. deputat îl deschide cu curiozitate şi constată că în el se aflai o susetă.Bizară întîmplare ; însă, vechi politician, deputatul nostru, își dă seama că la mijloc trebuie să fie „ceva”. De îndată, ce ajunge la parlament,începe să tatoneze pe departe colegii. Doar nu era să le spună direct despre „cadoul” ce l-a primit , ar fi putut deveni eroic "roniei pe teare fără îndoială a «intenţionat-o expeditorul. Nu mică îi fu însă, surpriza cînd constată că, absolut toţi colegii săi, deputații de Sena primiseră cu toţi în aceeaşi dimineaţă Un obiect asemănător. ^Expeditorulacestor scrisori s-a aflat a fi comitetul de acţiune al Mişcăriifamiliare a Senei. Spre a face faţă continuelor urcări de preţuri oamenii muncii francezi ber urcări corespunzătoare de salarii şi mai ales sporirea alocaţiilorfamiliale. Sporurile pe care Ie acorda însă autorităţile sunt ridicute.Tocmai pentru a atrage atenţia asupra acestui lucru, comitetulmai bus pomenit a expediat fiecărui deputat şi senator „marfa” ,care se poate cumpăra cu jeei 1012 franci, cit reprezintă creşterea de alocaţie acordată pentru un copil. Tuneluri sub apă în Japonia Potrivit relatărilor presei, în Japonia se proiectează sau este în curs construcţia cîtorva tuneluri mari sub apă, care vor lega insula principală Honsiu de insulele Hokka- Ştiatica... "." Potrivit ultimelor cercetări cu privire la rezistenţa fiinţelor vii la diferite altitudini, s-a stabilit că la cea mai mare înălţime — 7.500 m. — trăieşte în munţi o specie de păianjeni. Aceştia se hrănesc cu ce le aduce vîntul. Păsările pot trăi la o altitudine de 4.500 m, iar unele specii de fluturi — la 6.000 m. Pe talerele unei balanțe extrem de sensibile și de mare precizie s-au cîntărit două bucățele de hîrtie la fel de grele. După ce pe una din ele s-a însemnat cu creionul un punct, la o nouă cîntărire s-a constatat că hîrtia s-a îngreunat cu 0.002 mg. ★ O bicicletă care rivalizează cu automobilul — astfel denumește o firmă italiană noul său tip de bicicletă. Un ciclist experimentat, folosind viteza I-a a bicicletei ar putea atinge 96 km pe oră. "A Universitatea din Londra a informat că a fost construit un nou tip de mașină electronică de calculat, care va dezlega taina apariției cancerului. i televizoare sovietice Zi de zi, industria sovietica fabrică noi tipuri de televizoare, cautîndu-se a se obţine o cît mai superioară calitate a recepţiei Unul din ultimele modele produs de uzina „Koziik din Leningrad, ”— televizorul „Iubitei”, — are un ecran de 360x270 mm. In clişeu : Noile televizoare „Jubilei” Vechimea ciorapilor Se pare că ciorapii sunt printre cele mai vechi articole vestimentare folosite de oameni. In Roma antică, femeile purtau un fel de ciorapi speciali, iar în Japonia şi Persia întrebuinţarealor este încă mult mai veche. În ceea ce priveşte ciorapii ,de mătase, ei datează de pe vremea regelui Hrnric al II-ler alFranței, care ar fi purtat prima perecheie ciorapi de mătase din lume ci prilejil radatoriei sale. Nou! {Jm soviete DRUMUL SPRE STELE FLACARA IASOLDI Satira din RF GermanăO revedere iE ceaţa. O ceata compactă nord-german. Nu se vede nimic. Numai vod’le se recunosc, se j) — Alo ! Taxi ! / Şoferul taxiului, se apropie de bordura trotuarului. Vocea fcare l-a chemat a declanșat în '■ el amintiri vechi. Creerii şofe- A rului, gîndesc retrospectiv. Tes- Cke, şoferul, deschide uşa) clientul se aşează comod pe pernele ij moi. Creerii lui Teske, îl fac să îşi amintească de trecut. Teske, ştie acum pe cine are în maşină. Se stăpîneşte şi spune aproape politicos : — Domnule, ttreaţi-vă În alt taxi... Mai, sînt şi altele ! Teske, simte inima ureîndu-i-se în gît, cînd pronunță cuvintele * astea. ? — Ce înseamnă jocul acesta ? Vocea este jovială, uleioasă — dar e de ulei nîncezit. Are un substrat de oțel — dar de otel , ruginit. V . 1— Dați-vă jos ! spune Teske I hotărît. — Strada Husum 17 ! Dar mai repede băiete, altfel, mă supăr ! Vocea pare acum sunet de pinteni. De pinteni cu ascuţişuri tăioase. Teske, porneşte. Greoi se strecoară maşina prin ceaţă1. Tes- Jke, spune liniştit : ‘— Ştiţi, că m-aţi condamnat , la moarte, cu trei zile înainte de terminarea războiului, pentru că nu am voit să arunc făr& rost în aer podul Nordheim ?— E posibil. De fee nu ? Au fost multe Condamnări ...] O duceam cu toți greu pe atunei. Apasă nasul de geamul aburit și apoi exclama : Ai greșit drumul Unde măi duci ? Sîntem aproape de tribunal... Teske, e calm. Spune \— Acolo, te și duc. Vreau să te denunț ! Vocea, are urme de comnasiune .—’ Iubite prietene, de cînd locuiești aici ? Eu sînt procurorul ! Cui vrei să mă denunți ? E o glumă bună ! Ceața e tot mai deasa, pe strazile orașului' nord-german.. nu se mai vede nimic... — Cumpărați clinele acesta. E foarte Credincios. De trei ori l-am vîndut pîrtă acum fiihta reu s-a reîntors. .. /n»,on ant atrti ■=?. 'f] aud. de .. J. Schulz — Crezi că au ce să expună în această vitrină ? Desen de FRIELL apărut în ziarul londonez ..Eveniu® Standard“ și reprodus de ziarulNew York Times“ Traducătorul electronic In Uniunea Sovietică, SUA şi Marea Britanie s-au obţinut mari progrese în perfecţionarea maşinilor care traduc într-o limbă într-alta. La Universitatea din California se construieşte o maşină pentru traducerea în mai multe limbi. Aceasta este o maşină electronică, gigantică, care cu ajutorul dispozitivului de memorare va fi în stare să traducă din rusă în franceză, engleză, spaniolă și germană. CINISM Pe biroul unui mare magnat al oţelului din SC Stockholm, se află în permanenţă un vas cu peştişori roşii. Un vizitator, îl întreabă pe marele industriaş care este motivul prezenţei permanente a vasului cu peştişori pe birou. Magnatul a zîmbit cinic spunînd : — Rechinilor le plac peştii ! (ECHO-Stockholm) MIRARE... Micul Peter, din Zurich! vi’-'* în munţi, la ţară. După ce mama lui Peter a luat cu chirie o odaie, micul Peter află ca va bea lapte în fiecare zi, deoarece gazdele au o vacă care dă mult lapte. Peste vreo două zile, Peter iese cu mama lui să vadă grajdul vacii. Aici vede cum vaca este adăpata. Peter, izbucnește intr-un rîs fără sîrșit și-i spune mamei lui: — Proastă mai e vaca ! Are lapte și bea apă ! Nr. 3556 Proiect de autobus pentru orele de aglomeraţie TOM, PICTIMU1 fitil Despre sistemul unic „tip I.A.P.C. laşi" 2 De data aceasta ne vom adresa de-a dreptul dumneavoastră 11J tovarăşe Mihalschi, care sînteţi * directorul TAPL laşi. Nu ştiu dacă dvs. tov. Mihalschi aţi afjvut vreme să citiţi un foileton !* intitulat „Prietenul meu şi... co£ fetăriile” apărut în ziarul nostru S în ziua de 24 decembrie 1957. 5 Spunem că nu ştim pentru că * desigur multiplele dvs. sarcini £ n-au putut să vă ofere prilej , hai să-i zicem, fericit. Nu ştim, £ mai ales, pentru că multiplele dvs. sarcini v-au împiedicat să ne mai răspundeţi dacă acel foi* ^ leton v-a pus sau nu pe gînduri , şi dacă intenţionaţi să luaţi nis* caiva măsuri de îndreptare. 6 In foiletonul acela se încerca pe ocolite, cu fineţe, să se cree* ze o atmosferă de umor în jurul unui cetăţean care intră intr-o co^fetărie şi este obligat să constate * o stare neigienică, dar mai ales ^ să presteze muncă voluntară,, au* todeservindu-se cu apă şi prijtjij* turi, pe el şi pe însoţitorii săi. * (Printre însoţitori se afla, dm pă a cate şi o soacră şi ştiţi dvs. tov. Mihalschi ce rele, cicăiitoarC şi * pretenţioase sínt., uneori soacrele le. Poate aveţi şi dvs. o soacră A tov. Mihalschi şi nu vă dorim să * * #ț ajungeţi în situaţia amărîtului din st foileton, care a transpirat alerta gînd după apă şi prăjituri). 8 Dacă aţi citit acest foileton at*tunci, fiindcă nu ne-aţi răspuns şi, după cum se vede, n-aţi luat nici 1j măsurile cuvenite, sintem sireguri că dvs. aţi ignorat subtili* * tatea lui, locul precis unde bă^ tea foiletonul, rezumîndu-vă doar să zîmbiţi şi probabil să spuneţi ^ — Da, mi-a plăcut. E scris cu 8 vervă- Merge. d Dacă dispuneţi de puţin timp, 8 dacă nu, vă rugăm să faceţi un # mic sacrificiu, am vrea să re- producem un fapt cu care ne-am fi „ciocnit” vara trecută în cîteva *S unităţi TAPL din Ploeşti, Cluj şi — unde credeţi? — la Lupeni. In cofetării şi ceainării, foarte curate (adevărate farmacii) consumatorii sînt invitaţi, rugaţi chiar, să ia foc la mese. Acolo sînt serviţi, acolo li se face bonul. Tuturora, consumatori şi personal de deservire — li se părea acest lucru normal, obişnuit. Ne-a scos pur şi simplu din sărite. De fiecare dată noi ieşenii — eram vreo cîţiva — am vrut să protestăm. Cum îşi permit ei să se abată de la un principiu de organizare stabilit şi folosit în unităţile TAPL Iaşi, de atîta vreme şi cu atîta succes de... critică? Cum, ne intrebăm noi, sistemul unic de organizare „tip TAPL Iaşi” n-a fost încă generalizat în întreaga ţară? Ne pare rău dar acest sistem a rămas unic. N a fost generalizat. Nici măcar extins în vreo altă regiune a ţării. Rămas unic noi am propune — dacă dvs. tov. Mihalschi n-aveţi nimic împotrivă — să se desfiinţeze. De ce să ne arătăm noi mai breji decit alţii dacă sistemul nu prinde? De fapt tov. Mihalschi, dacă stăm strimb şi judecăm drept sistemul ,,tip TAPL Iaşi’ se face vinovat de cîteva „vicii de formă” — dacă ne putem exprima astfel — şi e normal să nu prindă. „Sistemul” prevede de pildă ca în cele mai multe cofetării (deci nu în toate) prăjiturile şi bomboanele solicitate de consumatori să fie apucate de personalul de deservire nu cu cleşti speciali sau alte ustensile, ci de-a dreptul cu... mina. „Sistemul“ n-a prevăzut că mîinile care servesc nu pot fi întotdeauna curate. Consumatorul este susceptibil şî de fapt el nu are de unde să ştie că înainte de a fi servit, mîinil respective n-au executat o sarcină în contradicţie cu aceea de deservire. „Sistemul prevede de asemenea ca paharale cu apă să fie aşezate pe o masă (cînd există şi această masă). Bun, nimic de zis. Dar prevăzîndu-se această cauză s-a ignorat — noţiune elementară — că în fiecare secundă zburdă prin aer miliarde (şi chiar mai mult) de particule de praf. Pentru că sînt ignorate aceste particule se răzbună şi — inevitabil — se aşează bosumîlate pe suprafaţa apei din pahare. „Sistemul“ mai prevede ca oamenii să stea la rînd la ,,bonuri“ şi apoi la galantar să fie serviţi. S-a pornit probabil de la ideea că procedîndu-se în sens invers — adică consumatorii să stea la mese şi să fie deserviţi — s-ar putea să vi se aducă acuzaţia că încurajaţi— comoditatea mic-burgheză. Vă dăm cuvîntul de onoare că n-o să vi se aducă această acuzaţie. Garantăm noi. La prima încercare de a fi acuzat în acest fel vă rugăm să vă adresaţi cu mult curaj nouă- Nu credem că cineva ar putea să fie împotriva ideii de civilizaţie, scăpată — din nefericire — de „sistemul" dvs. Alte manifestări practice ale „sistemului” se referă şi la ambalaj. Un cetăţean care s-a prezentat foarte recent la cofetăria „Liacul" şi a cerut să fie servit cu patru prăjituri „la nachet" a fost întrebat— Aveţi hîrtie? Năucit, cetăţeanul a îngîime, cu teamă: — Hîrtie? Pentru ce? Cum pentru ce? Păi nu vrei să iei prăjiturile? In ce la împachetezi? — Nu ştiam că dvs. n-aveţi. Şi ce fac atunci? Plictisită, vînzătoarea i-a răspuns absent: — De, știu eu. Nu te mai iei și gata. Oare „sistemul” dvs. nu prevede dezvoltarea simțului de cointeresare al personalului de deservire pentru a vinde cu mai multe produse? TAPL-ul nu cîstă de pe urma desfacerii unui volum mai mare de produse? Să fie oare aceasta una din cauzele pentru care în 1957 TAPL Iaşi n-a realizat planul de desfacere şi sarcina de rentabilitate planificată? Să fi uitat oare dumneavoastră că deservirea civilizată a consumatorilor, stima faţă de aceştia a căpătat o înaltă preţuire în anii puterii populare? N-am pomenit nimic despre starea de igienă a localurilor (de exemplu cofetăria „Amandina”, „Macul Roşu”) pentru că nu dispunem de suficientă putere de reprezentare a situaţiei. Pentru aceasta este nevoie de un specialist şi noi credem că dvs. sînteţi persoana cea mai indicată. Ştim că după calităţile de gospodar dovedite pînă în rezent dvs. tov- Mihalschi nu veţi reuşi să întreprindeţi singur măsurile de organizare în sensul arătat mai sus. De aceea propunem ca tov. Gorea — şeful secţiunii comerciale a sfatului popular regional — să vă dea în scurtă vreme un ajutor substanţial. După aceea vă rugăm să ne răspundeţi ce măsuri aţi luat pentru revizuirea, „pe ici, pe colo, prin părţile esenţiale" a „sistemului" dvs. cu condiţia expresă ca să se schimbe ceva. Cu ocazia aceasta îl veţi face praf pe Farfuridi a! lui Carafele din „O scrisoare pierdută” care, de acord cu revizuirea, nu dorea să se schimbe nimic. Dar acesta a fost un demagog pe care Garagiale l-a „prins" foarte bine. A. GEORGE&CU