Flacăra Iaşului, martie 1958 (Anul 14, nr. 3581-3606)
1958-03-01 / nr. 3581
V % Nr. 3591 Alegerile de le 2 martiee sarioare a litrei lui popor interviu cu alegătorii ctine cetăţenii oraşului şi regiunii noastre se vor prezenta în faţa urnelor pentru a-şi da votul lor celor mai buni fii ai poporului — candidaţi în alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Cu încredere în viitorul fericit al patriei, pentru triumful cauzei socialismului, ei îşi vor da votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare Cluj am fost la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ în secţia l-a locomotive, l-am auzit pe maistrul Pa ul Ciubotaru spunînd unui tovarăş de muncă: „ S-a îndeplinit. M am apropiat de acesta şi intrind in vorbă cu el am aflat că, într-adevăr, în cinstea alegerilor, secţia respectivă şi-a îndeplinit planul de producţie pe luna februarie, înregistrând totodată o creştere a productivităţii muncii in această perioadă, faţa de luna decembrie 1957, cu 5 la sută. Acest rezultat l-am obţinut în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare — ne-a spus Pavel Ciubotaru. Şi mai departe, maistrul din secţia Sa locomotive ne-a declarat: — In anii din urmă, s-au realizat prin grija partidului şi pentru noi, ceferiştii, însemnate înfăptuiri: sanatoriul de noapte, blocuri de locuinţe, cinematograf şi artele... Cartierul cereriştlor s-a schimbat mult. • • Pentru o viaţă din ce în ce mai bună, pentru construirea socialismului, mă voi prezenta mîine în faţa urnei şi-mi voi da votul meu candidaţilor FDP. ★ — Imi aduc aminte — ne-a SPUS colectivistul Gh .Ungureanu, de la CAC „21 Decembrie“ din Sofroneştii Negreştilor — că la noi în sat trăia unul Gorgos, din moşier la care am muncit vreo 15 ani. Dacă nu voiai să votezi cu Gorgos, tăbărau oamenii lui cu bîtele şi te băteau pină cădeai pe uliţă. Aşa era atunci. Astăzi am propus pentru le de deputaţi în sfaturile populare pe cei mai vrednici dintre noi. Viaţa noastră, a celor care au slugărit înainte vreme pe la moşieri şi chiaburi e complet alta. Am păşit pe calea arătată de partid, a muncii în comun, şi podul ni-i plin de bucate. In sat la noi s-a înălţat şcoală nouă, se ridică ‚\"”m un cămn›n cultural... ” Cu încredere pentru ca traiul nostru să fie tot mai îmbelşugat, voi vota cu toată nădejdea candidaţii FDP — candidaţii poporului. Pe prof. univ. P. Jitaru, decanul Facultăţii de naturale-geografie l-am găsit într-unul din laboratoarele universităţii, unde, împreună cu un grup de colaboratori, efectua o serie de experienţe. Printre altele, am discutat cu cunoscutul profesor despre alegerile d de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc mîine, despre succesele ştiinţifice înregistrate în anii împremă în ţara noastră. — Este deosebit de evident faptul — ne-aspus prof. P. Jitaru — că în anii de democraţie populară şi în oraşul Iaşi — vechi centru cultural şi ştiinţific al ţării — s-au dobîndit minunate realizări. Mă refer, fireşte şi la dezvoltarea învăţămîntului superior , prin crearea de noi institute şi amenajarea în cadrul facultăţilor existente, de noi laboratoare, etc. Partidul se îngrijeşte zi de zi de dezvoltarea învăţămîntului superior, pentru ca Iaşul să cunoască o tot Traian Dospinescu, student în anul II al facultăţii de ştiinţe juridice tocmai ieşea de la cursuri. Se adresa unui coleg: — Vasilică, eşti de felicitat, te-ai mutat în casă două. .. (Era vorba, după cum am aflat mai tîrziu, de noul cămin studenţesc al Universităţii dat în folosinţă de curînd). Am stat mai mult de vorbă cu studentul Traian Dospinescu. Mi-a vorbit despre condiţiile noi de studiu acordate de statul nostru democratpopular , fiilor oamenilor muncii, despre bursele care le primesc studenţii merituoşi şi care sunt astăzi numai la Iaşi, în număr de 3200 (şi el, Traian Dospinescu, primeşte bursă de merit faţă de 303 cîte s-au dat în 1938. — Noi studenţii — ne-a declarat Traian Dospinescu, — răspundem grilor, ne vom da votul nostru candidaţilor FDP, pentru înflorirea patrie. Vera Ciucă, este una dintre vrednicele gospodină de pe str. Nic. Mohănescu. Ea contribuie activ la rezolvarea treburilor obşteşti », şiretim scripliei. — Şi pe strada noastră — ne a spus ea — s-au înfăptuit o serie de treburi gospodăreşti: strada a fost complet reparată, s-au înălţat într-o serie de străzi învecinate locuinţe noi. Pentru ca şi pe viitor să obţinem alte noi realizări, pentru viitorul fericit al copilului meu. Voi da votul meu cu toată dragostea candidaţilor FDP. ★ Leib Ihil, unul din fruntaşii în muncă de la cooperativa „30 Decembrie“ este stimat şi iubit de tovarăşii săi de atelier. Romîni şi evrei, toţi cooperatorii participă împreună, uniţi, într-o prietenie frăţească, la îndeplinirea planului, la executarea unor lucrări de cea trai bună calitate. — Astăzi — ne-a declarat Ihil Leib — minorităţile naţionale participă alături de poporul muncitor român la opera de construire a socialismului. Oamenii muncii evrei se bucură în statul nostru democrat-popular de cele mai largi libertăţi şi drepturi. In oraşul nostru funcţionează de pildă, un teatru evreiesc de stat, o şcoală elementară cu limba de predare idiş. Mândru de realizările înfăptuite în lupta pentru construirea socialismului, pentru marile drepturi şi libertăţi acordate minorităţilor naţionale, mîine cu prilejul alegerilor de deputaţi în organele locale ale puterii de stat, voi vota cu încredere candidaţii Frontului Democraţiei Populare. STGR, mai mare înflorire în toate domeniile. Voi vota de aceea cu deplină încredere candidaţii FDP, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, fii partidului, prin învăţătură, prin muncă avîntată patriotică, iar mtine cînd ne vom prezenta în faţa urne Brigada aristică se _____pregăteşte Tinerii, în frunte cu utemiştii, din satul Oprişiţa, raionul Vaslui, se pregătesc intens în vederea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Brigada, artistică va prezenta la secţiile de votare în ziua alegerilor dansuri populare romîneşti şi sovietice, cîntece, poezii şi dialoguri, în legătură cu evenimentul de la 2 martie. Tinerii au adus de asemenea o importantă contribuţie la afişarea materialului electoral, in mod deosebit s-au evidenţiat iov Pricop Gheorghiţă, Cucoş Aurelia, Dumitru Mînzăţeanu şi Gheorghe Constantin. PRICOP N. MIHAI corespondent FT.ANAULA ÎASULUJ. In regiunea Iaşi Moment sărbătoresc Despre alegerile din trecut s-a scris şi se va mai scrie. Cu oră, cu sarcasm se va scrie. Despre alegerile de astăzi vom scrie cu dragoste şi respect, căci prin ele ne dăm votul unei orînduirî sociale pe care poporul nostru a rîvnit-o veacuri de-a rîndul. Reprezentanţii noştri sunt oamenii cei mai înaintaţi. Mulţi la număr, zeci de mii. In regiunea Iaşi avem 7217 candidaţi. Sunt muncitori, ingineri, profesori, doctori, agronomi, savanţi, pensionari şi gospodine, ţărani colectivişti, întovărăşiţi sau cu gospodărie individuală. Toţi ne sînt dragi, toţi au merite, sîntem legaţi cu trup şi suflet de toţi reprezentanţii noştri cărora mtine le vom da votul. Despre candidaţii Frontului Democraţiei Populare scria mai deunăzi Al. Jebeleanu. In noi îţi stă înfiptă rădăcina, Ca pomul în livada de aievea . Noi sîntem pentru tine ca lumina. Şi tot în noi îţi stă bogată seva ! Nu dăm pentru prima dată votul reprezentanţilor noştri. Am mai făcut aceasta şi în anii din urmă. Ştim ce semnificaţie are votul nostru, ştim ce valoare conţine hotărîrea noastră de a vota pentru viaţa cea nouă. In urma unui astfel de vot, prin grija partidului şi guvernului, am văzut ridicîndu-se cartiere întregi de locuinţe pentru oamenii muncii, am văzut lumina electrică pătrunzînd în locuri unde generaţii întregi şi-au dus viaţa în întuneric, am văzut străzi pavate acolo unde noroiul se ţinea de om ca şi mizeria şi sărăcia, am văzut fabrici care produc pentru om, pentru poporul nostru. Cînd în trecutul nu prea îndepărtat veneau la putere al deconul Culiţă Dobrovici, Costică Toma (foşti primari ai Iaşului) şi alţii, am văzut o întreagă mascaradă ce se isprăvea cu vile şi acareturi pentru domniile lor, cu trotuare şi străzi pînă la reşedinţele lor, cu sare amară, înjurături, concedieri şi bătăi pentru cei ce trudeau zi şi noapte. Candidaţii noştri nu sunt cirioni, sunt tovarăşi de muncă pe care-i vedem în fiecare zi, cărora ne adresăm cu toată încrederea. Am avut prilejul să cunosc îndeaproape, pe diferiţi reprezentanţi ai noştri. Pe toţi îi uneşte o trăsătură comună : dragostea de om, de viaţa şi munca omului. Am visat alături de ei, am făcut planuri de viitor alături de ei, ne-am entuziasmat împreună de realizările înfăptuite de partidul şi guvernul nostru. Şi noi care votăm astăzi sîntem mulţi. Sîntem o putere unită alcătuită din multe milioane. In anul 1956 au participat la vot 10.164.226 cetăţeni faţă de 2.840.000 în anul 1928, cînd burghezia îşi exercita puterea ei urîtă de popor. Indiferenţei de atunci i-a luat locul un interes entuziast, fi o atitudine nouă izvorîtă din condiţii noi de viaţă faţă de care indiferenţa nu-şi găseşte loc. Mai zilele trecute un proaspăt candidat FDP m-a întrebat : — Cum voi putea să mă achit de încrederea acordată ? Citeam în ochii lui o nelinişte justificată. Simţea apăsîndu-i peumeri răspunderea unei obligaţii mari, dar nobile. Candidaţii din trecut nu-şi puneau asemenea întrebări. Ei se întrebau cum vor putea înşela mai bine pe alegători, cum vor putea înhăţa cel mai gras ciolan din cîte erau la dispoziţia lor. De formă se ţineau megeri, formal deputaţii burgheziei erau numiţi „aleşi ai poporului“, totul era înnecat în formă. Dar unde era fondul ? A răspuns Macedonschi : „Forma este-n fruntea legei, fondul este la dosar". Alegerile ce vor avea loc mîine, ca şi oricare alte alegeri in condiţiile regimului de democraţie populară reprezintă un moment sărbătoresc. In aceste alegerise exprimă voinţa de neclintit a maselor, dorinţa lor de a consolida realizările de pînă acum. V. GHEORGHIU * *†»†********* ********* ******** **» † ******** ******** ******* ** *. ******** »* » * * *************** * »s Căminul cultural—lumina și bucuria satului Din vale, satul cotnărenilor se vedea ireal de alb cu viile expuse pe tipsiile de argint ale colinelor înzăpezite, strălucitoare, în lumina primăvăratică a soarelui. Se răsfrîngea parcă deasupra lor ceva, din auriul medaliilor, recent dobîndite la concursul republican pentru neîntrecuta licoare, dătătoare de viaţă lungă. Nu degeaba, încă în vremuri străvechi, în a sa „Descripţio »Moldaviae“, Dimitrie Cantemir scrisese că vinul din partea locului „este mai bun şi mai ales decît alte vinuri europene“. Cu asemenea gînduri şi încă multe altele, ne apropiam de satul vestit, dominat în centru de mîndra construcţie a noului cămin cultural, din care străbătea cîntecul: „Flăcăii de la Cotnari, S-au împăcat toţi ciobani/ Lăsînd via-n părăsire/ Şi pe min, făr de iubire“... Şi tot aşa mai departe, vocea armonioasă a Vioricăi Silimon făcea parcă mai sprinteni şi mai grăbiţi paşii celor ce se îndreptau spre cămin să asculte răscolitoarea melodie, revărsarea cuvintelor pline de tristeţe ce evocau alte vremuri, pentru totdeauna apuse. Vremi cînd pe meleagurile acestea însorite, dăruite din plin ciobăneau alde prinţul Calimachi şi neînduraţi boieri, huzurind pe spinarea poporului. Se prăpădea inima tinereţii, şi nu odată, hăituite precum căprioarele, fetele zdrobeau strugurii, picurînd lacrima limpede în vinul de viaţă lungă. In zilele noastre, călcîiele albe frămîntă adesea pămîntul în furtunoasa şi săltăreaţa sîrbă de la Cotnari, în dansurile tinereţii eliberate, năvalnice- Neîntrecuţi şi în muncă, tineri şi vîrstnici întovărăşiţi învaţă la cercul viticol cum să cultive şi să îngrijească mai bine viile în folosul lor, şi spre faima pe mai departe a aromitoarelor vinuri de prin partea locului. Din aproape 500 de cititori, cîţi sînt înscrişi la bibliotecă, un mare număr solicită cărţi agrotehnice, în special pomicole şi viticole. Unii vin tocmai de la Hodora, alţii, printre care Radu Andrei şi Maria Tăbîltoc, sînt animatorii cercurilor de citit. Şi cîţi n-au poposit anume, la căminul cultural să asculte vrăjiţi, fie recenzia „Pe Donul liniştit“, fie minunata poveste a Vitoriei Lipan, răzbătătoare prin ani şi primejdii! Dar nu numai cartea liri dragă tuturora, ci aşijderea cîntecul şi jocul. Pentru ziua alegerilor Radu Andrei, Mihail Chelea, Al. Morcov şi alţi tineri au pregătit un program cu sceneta ,,Jos Tudorache, Sus Tudorache, cîntece şi dansuri pe care să le prezinte negreşit, la secţiile de votare şi la căminul cultural. — Nu degeaba ne-am făcut cămin mîndru, cu sală de repetiţie, cu sală de festivităţi, bibliotecă şi altele — ne spune tov. Răducanu, preşedintele sfatului popular. — Doar am pus umărul cu toţii, Gh. Herghelegiu, Ion Ignat, Mihai Morcov, şi alţii, la cărat materiale, la construcţie — ne asigură mîndru, tov Constantin Radu, secretarul comitetului comunal de partid. Iacă, ţin minte şi acum, că adunaserăm noi nişte bani, cînd într-o zi, numai ce s-a stîrnit din senin o ploaie torenţială şi un şurub de curent, de-a luat acoperişul statului. A trebuit să facem alt coperămînt şi-am mai zăbovit cu căminul. Vorba-i că-am învins noi, furtuna. De acu bine că am văzut gata căminul nostru, l-om împodobi şi l-om face mai mîndru să ne fie lumina şi bucuria satului EL. PETRARU In bibliotecă M HHHi Vedere exterioară a căminului cultural pag. 3-a (1957) în regiunea Iaşi ★ S-au executat lucrări de modernizare şi reparare a drumurilor pe o lungime de 73 km, iar lucrări de întreţinere pe 214 km. ★ S-au construit: căminul cultural Ilie Pintilie“ (Iaşi), o şcoală de 7 ani în comuna Poieni (raionul Iaşi), o casă culturală la Murgeni, o maternitate la Tg. Frumos, un spital de copii la Huşi, etc. A început construcţia unui cinematograf la Hârlău. Prin autoimpunere : 25 şcoli, 9 cămine culturale, 3 internate pentru elevi, o casă de naştere, etc., s-au reparat 99 de şcoli, 10 cămine culturale, 5 băi populare şi altele. ★ Datorită eforturilor cons- tructorilor trustului local, s-a dat în folosinţă un nou cămin I pentru studenţi cu o capaci- tate de 312 locuri. In prezent 75 la sută dintre studenţii ieşeni sunt cazaţi în cămine. ★ In oraşul Iaşi au fost refăcute şi reparate străzi şi trotuoare în suprafaţă totală de 221.195 m.p. In ultimii doi ani s-au pavat peste 100 de străzi. In 1958 suprafaţa asfaltată va creşte de 2 ori faţă de realizările anului precedent. ★ Ţăranii muncitori au primit numai prin reţeaua comerţului cooperatist, mărfuri alimentare şi industriale în valoare de peste 47 milioane lei mai mult ca în 1956. Cinematograful în regiunea Iaşi Activitatea neobosită dusă de lucrătorii din cadrul întreprinderii Cinematografice regionale Iaşi cunoaşte, în preajma sărbătorii de la 2 martie frumoase rezultate. Au luat fiinţă două unităţi la Murgeni şi Dagîţa. Noua încăpere de la Murgeni, din cadrul Casei de cultură, este amenajată corespunzător cerinţelor unei săli de cinematograf şi proiecţia se face cu ajutorul a două aparate, asigurîndu-se astfel o vizionare de calitate. Cele două etape ale Festivalului Filmului Sătesc, care s-au parcurs pînă acum, oferă şi ele realizări de seama. Cele 4 caravane ale Intreprinderii au reuşit să cuprindă noimune îndepărtate, cum ar fi Andrieşeni şi Bivolari, unde, în timp de o lună, au oferit filme celor 1.209 şi respectiv 1791 spectatori. La cinematografele săteşti din raioanele Vaslui, Negreşti, Iași s-a înregistrat, în prima etapă a Festivalului, cifra de 32.502 de spectatori S-au făcut reparaţi capitale la unele caravane, la unele grupuri electrogene etc. Mitingul electoral «în cadrul circumscripţiei regionale nr. 39 Codăeşti (Urmare din pag. la portantei întăririi etonotMica organizatorice şi consolidării unităţilor agricole socialiste. In planurile de producţie ale gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor sunt prevăzute importante măsuri care vor duce la sporirea producţiei vegetale şi animale, la mărirea fondului de bază a acestor unităţi, la crearea unui trai îmbelşugat pentru colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. De asemenea, unităţile socialiste au prevăzut ca în cursul acestui an să vîndă statului importante cantităţi de cereale şi de produse animale, pentru a se bucura de avantajele pe care statul Ie oferă producătorilor şi pentru a contribui la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei şi a industriei alimentare. In urma studierii posibilităţilor existente în regiunea noastră, Comitetul regional de partid propune oamenilor muncii din agricultură ca în următorii ani să obţină producţii medii la hectar pe regiune de cel puţin 1.500 kg. la grîu, 2.000 kg. la porumb boabe, 1.000 kg. la floarea soarelui şi să se crească la fiecare 100 de hectare agricole cel puţin 15 taurine (din care 7 vaci), 20 porcine (din care 3 scroafe) la 100 ha, arabil şi păşuni şi top de păsări la 100 ha cultivate cu cereale. Realizînd aceste obiective, oamenii muncii din agricultura regiunii noastre vor aduce o contribuţie însemnată la opera de construire a socialismului, de făurire a bunăstării întregului popor. Aceasta va contribui la întărirea şi continua înflorire a republicii noastre Populare, la Făurirea unui trai fericit pentru toţi cei ce muncesc. Cuvîntarea tovarăşului Dumitru Gheorghiu a fost întreruptă în repetate rînduri de aplauzele îndelungate şi lozincile avîntate ale celor prezenţi. In cadrul mitingului au luat cuvîntul alegătorii Toader Panainte, colectivist din Pribeşti, Ion David,»■ tovărăşit din Micleşti, Constantin Afrăsinei, preşedintele sfatului popular Codăeşti şi alţii, care în cuvinte izvorîte din adîncul Inimii şi-au manifestat dragostea lor faţă de partid, hotărîrea e la 2 martie să voteze cu toată încrederea candidaţii Frontului Democraţiei Populare. Entuziastul miting din cadrul circumscripţiei electorale regionale nr. 23 a construit o euterpică manifestare a ataşamentului oamenilor muncii faţă de cauza construirii socialismului, o tran’festare a unităţii ,d e nezdruncinat dintre partid, guvern şi ponor. Participanţii U miting au crcat o caldă şi entuziastă manifestare pentru victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare, pentru pace și socialism. Cu toţii la vot! (Urmare din pag. 1-a)’ pentru îmbunătăţirea activităţii organelor locale ale puterii de stat Toate acestea se fac în interesul poporului, pentru ca viaţa oamenilor să devină tot mai frumoasă-Muncitori şi muncitoare, ţărani muncitori, intelectuali, cetăţeni din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, meşteşugari şi mici meseriaşi, cetăţeni şi cetăţene! Frontul Democraţiei Populare vă cheamă să votaţi mîine, 2 martie, 1958, pentru întărirea regimului de democraţie populară, pentru dezvoltarea continuă a industriei, a agriculturii, culturii şi a întregii economii naţionale. Tineri şi tinere! Consiliul Regional al Frontului Democraţiei Populare vă cheamă să contribuiţi la asigurarea victoriei în alegerile de la 2 martie a Frontului Democraţiei Populare care vă asigură un viitor luminos. Femei, mame! Votînd la 2 martie 1958 candidaţii Frontului Democraţiei Populare, votaţi pentru liniştea căminelor voastre, pentru pace, pentru viitorul fericit al copiilor voştri Să facem din ziua de 2 martie o sărbătoare a întregului nostru popor, o sărbătoare care să constituie o puternică manifestare a patriotismului socialist, a unităţii dintre partid, guvern şi popor. Cu toţii la vot pentru pace, pentru înflorirea patriei pentru bunăstarea poporului !a