Flacăra Iaşului, martie 1958 (Anul 14, nr. 3581-3606)

1958-03-01 / nr. 3581

V % Nr. 3591 Alegerile de le 2 martie­e sarioare a litrei lui popor interviu cu alegătorii ctine cetăţenii oraşului şi regiunii noastre se vor p­rezenta în faţa urnelor pentru a-şi da votul lor celor mai buni fii ai poporului — candi­daţi în alegerile de deputaţi în sfaturile populare. Cu încredere în vii­torul fericit al patriei, pentru triumful cauzei socialismului, ei îşi vor da votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare Cluj am fost la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“ în secţia l-a locomo­tive, l-am­ auzit pe maistrul Pa­­ ul Ciubotaru spunînd unui tovarăş de muncă: „ S-a îndeplinit. M am apropiat de acesta şi intrind in vorbă cu el am aflat că, într-a­devăr, în cinstea alegerilor, secţia respectivă şi-a îndeplinit planul de producţie pe­­ luna februarie, înregis­trând totodată o creştere a producti­vităţii muncii in această perioadă, faţa de luna decembrie 1957, cu 5 la sută.­­ Acest rezultat l-am obţinut în cinstea alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare — ne-a spus Pavel Ciubotaru.­­ Şi mai departe, maistrul din secţia Sa locomotive ne-a declarat: — In anii din urmă, s-au realizat prin grija partidului şi pentru noi, ceferiştii, însemnate înfăptuiri: sana­toriul de noapte, blocuri de locuinţe, cinematograf şi artele... Cartierul cereriştlor s-a schimbat mult. • • Pentru o viaţă din ce în ce mai bună, pentru construirea socialismu­lui, mă voi prezenta mîine în faţa ur­nei şi-mi voi da votul meu candida­ţilor FDP. ★ — Imi aduc aminte — ne-a SPUS colectivistul Gh .Ungureanu, de la CAC „21 Decembrie“ din Sofroneştii Negreştilor —­ că la noi în sat trăia unul Gorgos, din moşier la care am muncit vreo 15 ani. Dacă nu voiai să votezi cu Gorgos, tăbărau oame­nii lui cu bîtele şi te băteau pină cădeai pe uliţă. Aşa era atunci. Astăzi am propus pentru le de deputaţi în sfaturile populare pe cei mai vrednici dintre noi. Via­ţa noastră, a celor care au slugărit înainte vreme pe la moşieri şi chia­buri e complet alta. Am păşit pe calea arătată de partid, a muncii în comun, şi podul ni-i plin de bucate. In sat la noi s-a înălţat şcoală nouă, se ridică ‚\"”m un cămn›n cultural... ” Cu încredere pentru ca traiul nos­tru să fie tot mai îmbelşugat, voi vota cu toată nădejdea candidaţii FDP — candidaţii poporului. Pe prof. univ. P. Jitaru, decanul Facultăţii de naturale-geografie l-am găsit într-unul din laboratoarele uni­versităţii, unde, împreună cu un grup de colaboratori, efectua o serie de ex­perienţe. Printre altele, am discutat cu cu­noscutul profesor despre alegerile d de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc mîine, despre succesele ştiinţifice înregistrate în anii îm­pre­mă în ţara noastră. — Este deosebit de evident faptul — ne-a­­spus prof. P. Jitaru — că în anii de democraţie populară şi în oraşul Iaşi — vechi centru cultural şi ştiinţific al ţării — s-au dobîndit minunate realizări. Mă refer, fireşte şi la dezvoltarea învăţămîntului superior , prin crea­rea de noi institute şi amenajarea în cadrul facultăţilor existente, de noi laboratoare, etc. Partidul se îngrijeşte zi d­e zi de dezvoltarea învăţămîntului superior, pentru ca Iaşul să cunoască o tot Traian Dospinescu, student în anul II al facultăţii de ştiinţe­ juridice toc­mai ieşea de la cursuri. Se adresa unui coleg: — Vasilică, eşti de felicitat, te-ai mutat în casă d­ouă. .. (Era vorba, după cum am aflat mai tîrziu, de noul cămin studenţesc al Universităţii dat în folosinţă de curînd). Am stat mai mult de vorbă cu studentul Traian Dospinescu. Mi-a vorbit despre condiţiile noi de studiu acordate de statul nostru democrat­­popular , fiilor oamenilor muncii, despre bursele care le primesc stu­denţii merituoşi şi care sunt astăzi numai la Iaşi, în număr de 3200 (şi el, Traian Dospinescu, primeşte bur­să de merit­ faţă de 303 cîte s-au dat în 1938. — Noi studenţii — ne-a declarat Traian Dospinescu, — răspundem gri­lor, ne vom da votul nostru candi­daţilor FDP, pentru înflorirea patrie. Vera Ciucă, este una dintre vred­­­nicele gospodină de pe str. Nic. Mo­­hănescu. Ea contribuie activ la rezol­varea treburilor obşteşti »­, şiretim scripliei. — Şi pe strada noastră — ne a spus ea — s-au înfăptuit o serie de treburi gospodăreşti: strada a fost complet reparată, s-au înălţat într-o serie de străzi învecinate locuinţe noi. Pentru ca şi pe viitor să obţinem alte noi realizări, pentru viitorul fe­ricit al copilului meu. Voi da votul meu cu toată dragostea candidaţilor FDP. ★ Leib Ihil, unul din fruntaşii în muncă de la cooperativa „30 Decem­brie“ este stimat şi iubit de tovară­şii săi de atelier. Romîni şi evrei, toţi cooperatorii participă împreună, uniţi, într-o prietenie frăţească, la îndeplinirea planului, la executarea unor lucrări de cea trai bună calitate. — Astăzi — ne-a declarat Ihil Leib — minorităţile naţionale participă a­­lături de poporul muncitor român la opera de construire a socialismului. Oamenii muncii evrei se bucură în statul nostru democrat-popular de cele mai largi libertăţi şi drepturi. In oraşul nostru funcţionează de pil­dă, un teatru evreiesc de stat, o şcoa­lă elementară cu limba de predare idiş. Mândru de realizările înfăptuite în lupta pentru construirea socialismu­lui, pentru marile drepturi şi liber­tăţi acordate minorităţilor naţionale, mîine cu prilejul alegerilor de depu­taţi în organele locale ale puterii de stat, voi vota cu încredere candidaţii Frontului Democraţiei Populare. ST­­GR, m­ai mare înflorire în toate domeniile. Voi vota de aceea cu deplină încre­dere candidaţii FDP, pentru dezvolta­rea ştiinţei şi culturii, fii partidului, prin învăţătură, prin muncă avîntată patriotică, iar mtine cînd ne vom prezenta în faţa urne­ Brigada aristică se _____pregăteşte Tinerii, în frunte cu ute­­miştii, din satul Oprişiţa, ra­ionul Vaslui, se pregătesc in­tens în vederea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Brigada, artistică va prezen­ta la secţiile de votare în ziua alegerilor dansuri populare romîneşti şi sovietice, cîntece, poezii şi dialoguri, în legă­­tură cu evenimentul de la 2 martie. Tinerii au adus de asemenea o importantă contribuţie la afişarea materialului electoral, in mod deosebit s-au eviden­ţiat iov­ Pricop Gheorghiţă, Cucoş Aurelia, Dumitru Mîn­zăţeanu şi Gheorghe Constan­tin. PRICOP N. MIHAI corespondent FT.ANAULA ÎASULUJ. In regiunea Iaşi Moment sărbătoresc Despre alegerile din trecut s-a scris şi se va mai scrie. Cu oră, cu sarcasm se va scrie. Despre ale­gerile de astăzi vom scrie cu dragos­te şi respect, căci prin ele ne dăm vo­tul unei orînduirî sociale pe care po­porul nostru a rîvnit-o veacuri de-a rîndul. Reprezentanţii noştri sunt oa­menii cei mai înaintaţi. Mulţi la nu­măr, zeci de mii. In regiunea Iaşi avem 7217 candidaţi. Sunt muncitori, ingineri, profesori, doctori, agronomi, savanţi, pensionari şi gospodine, ţă­rani colectivişti, întovărăşiţi sau cu gospodărie individuală. Toţi ne sînt dragi, toţi au merite­, sîntem legaţi cu trup şi suflet de toţi reprezentanţii noştri cărora mtine le vom da votul. Despre candidaţii Frontului Democra­ţiei Populare scria mai deunăzi Al. Jebeleanu. In noi îţi stă înfiptă rădăcina, Ca pomul în livada de aievea . Noi sîntem pentru tine ca lumina. Şi tot în noi îţi stă bogată seva ! Nu dăm pentru prima dată votul reprezentanţilor noştri. Am mai făcut aceasta şi în anii din urmă. Ştim ce semnificaţie are votul nostru, ştim ce valoare conţine hotărîrea noastră de a vota pentru viaţa cea nouă. In urma unui astfel de vot, prin grija partidului şi guvernului, am văzut ridicîndu-se cartiere întregi de locuin­ţe pentru oamenii muncii, am vă­zut lumina electrică pătrunzînd în locuri unde generaţii întregi şi-au dus viaţa în întuneric, am văzut străzi pavate acolo unde noroiul se ţinea de om ca şi mizeria şi sărăcia, am văzut fabrici care produc pentru om, pentru poporul nostru. Cînd în trecutul nu prea îndepăr­tat veneau la putere al de­conul Cu­­liţă Dobrovici, Costică Tom­a (foşti primari ai Iaşului) şi alţii, am văzut o întreagă mascaradă ce se isprăvea cu vile şi acareturi pentru domniile lor, cu trotuare şi străzi pînă la reşe­dinţele lor, cu sare amară, înjurături, concedieri şi bătăi pentru cei ce tru­deau zi şi noapte. Candidaţii noştri nu sunt cirioni, sunt tovarăşi de muncă pe care-i ve­dem în fiecare zi, cărora ne adresăm cu toată încrederea. Am avut prilejul să cunosc îndea­proape, pe diferiţi reprezentanţi ai noştri. Pe toţi îi uneşte o trăsătură comună : dragostea de om, de viaţa şi munca omului. Am visat alături de ei, am făcut planuri de viitor alături de ei, ne-am entuziasmat împreună de realizările înfăptuite de partidul şi guvernul nostru. Şi noi care votăm astăzi sîntem mulţi. Sîntem o putere unită alcă­tuită din multe milioane. In anul 1956 au participat la vot 10.164.226 cetăţeni faţă de 2.840.000 în anul 1928, cînd burghezia îşi exercita puterea ei urîtă de popor. Indiferenţei de atun­ci i-a luat locul un interes entuziast, fi o atitudine nouă izvorîtă din con­diţii noi de viaţă faţă de care indi­ferenţa nu-şi găseşte loc. Mai zilele trecute un proaspăt candidat FDP m-a întrebat : — Cum voi putea să mă achit de încrederea acordată ? Citeam în ochii lui o nelinişte jus­tificată. Simţea apăsîndu-i pe­­umeri răspunderea unei obligaţii mari, dar nobile. Candidaţii din trecut nu-şi puneau asemenea întrebări. Ei se întrebau cum vor putea înşela mai bine pe alegători, cum vor putea înhăţa cel mai gras ciolan din cîte erau la dis­­poziţia lor. De formă se ţineau me­geri, formal deputaţii burgheziei erau numiţi „aleşi ai poporului“, to­tul era înnecat în formă. Dar unde era fondul ? A răspuns Macedonschi : „Forma este-n fruntea legei, fondul este la dosar". Alegerile ce vor avea loc mîine, ca şi oricare alte alegeri in condiţiile re­gimului de democraţie populară re­prezintă un moment sărbătoresc. In aceste alegeri­­se exprimă voinţa de neclintit a maselor, dorinţa lor de a consolida realizările de pînă acum. V. GHEORGHIU * *†»†********* ********* ******** **» † *­­******* ******** ******* ** *. ******** »* » * * *************** * »s Căminul cultural—lumina și bucuria satului Din vale, satul cotnărenilor se vedea ireal de alb cu viile expuse pe tipsiile de argint ale colinelor înzăpezite, strălucitoa­re, în lumina primăvăratică a soarelui. Se răsfrîngea parcă deasupra lor ceva, din auriul medaliilor, recent dobîndite la concursul republican pentru ne­întrecuta licoare, dătătoare de viaţă lungă. Nu degeaba, încă în vremuri străvechi, în a sa „Descripţio »Moldaviae“, Dimitrie Cantemir scrisese că vinul din partea locului „este mai bun şi mai ales decît alte vinuri euro­pene“. Cu asemenea gînduri şi încă multe altele, ne apropiam de sa­tul vestit, dominat în centru de mîndra construcţie a noului că­min cultural, din care străbătea cîntecul: „Flăcăii de la Cotnari, S-au împăcat toţi ciobani/ Lăsînd via-n părăsire/ Şi pe min, făr de iubire“... Şi tot aşa mai departe, vocea armonioasă a Vioricăi Silimon făcea parcă mai sprinteni şi mai grăbiţi paşii celor ce se în­dreptau spre cămin să asculte răscolitoarea melodie, revărsarea cuvintelor pline de tristeţe ce evocau alte vremuri, pentru tot­­deauna apuse. Vremi cînd pe meleagurile acestea însorite, dă­ruite din plin ciobăneau alde prin­ţul Calimachi şi neînduraţi bo­ieri, huzurind pe spinarea popo­rului. Se prăpădea inima tine­reţii, şi nu odată, hăituite pre­cum căprioarele, fetele zdrobeau strugurii, picurînd lacrima lim­pede în vinul de viaţă lungă. In zilele noastre, călcîiele albe frămîntă adesea pămîntul în fur­tunoasa şi săltăreaţa sîrbă de la Cotnari, în dansurile tinere­ţii eliberate, năvalnice- Neîntre­cuţi şi în muncă, tineri şi vîrst­­nici întovărăşiţi învaţă la cer­cul viticol cum să cultive şi să îngrijească mai bine viile în fo­losul lor, şi spre faima pe mai departe a aromitoarelor vinuri de prin partea locului. Din a­­p­roape 500 de cititori, cîţi sînt înscrişi la bibliotecă, un mare număr solicită cărţi agrotehnice, în special pomicole şi viticole. Unii vin tocmai de la Hodora, alţii, printre care Radu Andrei şi Maria Tăbîltoc, sînt anima­torii cercurilor de citit. Şi cîţi n-au poposit anume, la căminul cultural să asculte vrăjiţi, fie re­cenzia „Pe Donul liniştit“, fie minunata poveste a Vitoriei Li­pan, răzbătătoare prin ani şi pri­mejdii! Dar nu numai cartea liri dragă tuturora, ci aşijderea cîntecul şi jocul. Pentru ziua ale­gerilor Radu Andrei, Mihail Che­lea, Al. Morcov şi alţi tineri au pregătit un program cu sceneta ,,Jos Tudorache, Sus Tudorache­, cîntece şi dansuri pe care să le prezinte negreşit, la secţiile de votare şi la căminul cultural. — Nu degeaba ne-am făcut cămin mîndru, cu sală de repe­tiţie, cu sală de festivităţi, bibli­otecă şi altele — ne spune tov. Răducanu, preşedintele sfatului popular. — Doar am pus umărul cu to­ţii, Gh. Herghelegiu, Ion Ignat, Mihai Morcov, şi alţii, la cărat materiale, la construcţie — ne asigură mîndru, tov­ Constan­tin Radu, secretarul comitetului comunal de partid. Iacă, ţin min­te şi acum, că adunaserăm noi nişte bani, cînd într-o zi, numai ce s-a stîrnit din senin o ploa­ie torenţială şi un şurub de cu­rent, de-a luat acoperişul sta­tului. A trebuit să facem alt co­­perămînt şi-am mai zăbovit cu căminul. Vorba-i că-am învins noi, furtuna. De acu bine că am văzut gata căminul nostru, l-om împodobi şi l-om face mai mîn­dru să ne fie lumina şi bucuria satului EL. PETRARU In bibliotecă M HHHi Vedere exterioară a căminului cultural pag. 3-a (1957) în regiunea Iaşi ★ S-au executat lucrări de modernizare şi reparare a dru­murilor pe o lungime de 73 km, iar lucrări de întreţinere pe 214 km. ★ S-au construit: căminul cultural I­lie Pintilie“ (Iaşi), o şcoală de 7 ani în comuna Poieni (raionul Iaşi), o casă culturală la Murgeni, o mater­­nitate la Tg. Frumos, un spi­tal de copii la Huşi, etc. A în­ceput construcţia unui cinema­tograf la Hârlău. Prin autoim­­punere : 25 şcoli, 9 cămine cul­turale, 3 internate pentru elevi, o casă de naştere, etc., s-au reparat 99 de şcoli, 10 cămine culturale, 5 băi populare şi al­tele. ★ Datorită eforturilor cons-­­ tructorilor trustului local, s-a­­ dat în folosinţă un nou cămin I pentru studenţi cu o capaci-­­ tate de 312 locuri. In pre­zent 75 la sută dintre stu­denţii ieşeni sunt cazaţi în cămine. ★ In oraşul Iaşi au fost re­făcute şi reparate străzi şi tro­tuoare în suprafaţă totală de 221.195 m.p. In ultimii doi ani s-au pavat peste 100 de stră­zi. In 1958 suprafaţa asfalta­tă va creşte de 2 ori faţă de realizările anului precedent. ★ Ţăranii muncitori au pri­­mit numai prin reţeaua comer­­ţului cooperatist, mărfuri ali­­mentare şi industriale în valoa­re de peste 47 milioane lei mai mult ca în 1956. Cinematograful în regiunea Iaşi Activitatea neobosită dusă de lucrătorii din cadrul între­prinderii Cinematografice re­gionale Iaşi cunoaşte, în preaj­ma sărbătorii de la 2 martie frumoase rezultate. Au luat fiinţă două unităţi la Mur­­geni şi Dagîţa. Noua încă­pere de la Murgeni, din ca­drul Casei de cultură, este a­­menajată corespunzător cerin­ţelor unei săli de cinemato­graf şi proiecţia se face cu a­­jutorul a două aparate, asi­­gurîndu-se astfel o vizionare de calitate. Cele două etape ale Festi­valului Filmului Sătesc, care s-au parcurs pînă acum, ofe­ră şi ele realizări de seama. Cele 4 caravane ale Intreprin­­derii au reuşit să cuprindă noi­mune îndepărtate, cum ar fi Andrieşeni şi Bivolari, unde, în timp de o lună, au oferit filme celor 1.209 şi respectiv 1791 spectatori. La cinematografele săteşti din raioanele Vaslui, Negreşti, Iași s-a înregistrat, în prima etapă a Festivalului, cifra de 32.502 de spectatori­ S-au făcut reparaţi­ capitale la unele caravane, la unele grupuri electrogene etc. Mitingul electoral «în cadrul circumscripţiei regionale nr­. 39 Codăeşti (Urmare din pag. l­a­ portantei întăririi etonotMica organi­zatorice şi consolidării unităţilor a­­gricole socialiste. In planurile de pro­ducţie ale gospodăriilor agricole co­lective şi întovărăşirilor sunt prevă­zute importante măsuri care vor du­ce la sporirea producţiei vegetale şi animale, la mărirea fondului de bază a acestor unităţi, la crearea unui trai îmbelşugat pentru colectiviştii şi ţăranii muncitori întovărăşiţi. De a­­semenea, unităţile socialiste au pre­văzut ca în cursul acestui an să vîn­­dă statului importante cantităţi de cereale şi de produse animale, pentru a se bucura de avantajele pe care statul Ie oferă producătorilor şi pen­tru a contribui la îmbunătăţirea a­­provizionării populaţiei şi a indus­triei alimentare. In urma studierii posibilităţilor exis­tente în regiunea noastră, Comitetul regional de partid propune oameni­lor muncii din agricultură ca în ur­mătorii ani să obţină producţii medii la hectar pe regiune de cel puţin 1.500 kg. la grîu, 2.000 kg. la porumb boabe, 1.000 kg. la floarea soarelui şi să se crească la fiecare 100 de hectare agricole cel puţin 15 taurine (din care 7 vaci), 20 porcine (din care 3 scroafe) la 100 ha, arabil şi păşuni şi top de păsări la 100 ha cultivate cu cereale. Realizînd aces­te obiective, oamenii muncii din agri­cultura regiunii noastre vor aduce o contribuţie însemnată la opera de construire a socialismului, de făurire a bunăstării întregului popor. Aceas­ta va contribui la întărirea şi conti­nua înflorire a republicii noastre Populare, la Făurirea unui trai feri­cit pentru toţi cei ce muncesc. Cuvîntarea tovarăşului Dumitru Gheorghiu a fost întreruptă în repe­tate rînduri de aplauzele îndelungate şi lozincile avîntate ale celor pre­zenţi.­­ In cadrul mitingului au luat cu­­vîntul alegătorii Toader Panainte, co­lectivist din Pribeşti, Ion David,­­»■ tovărăşit din Micleşti, Constantin Afrăsinei, preşedintele sfatului popu­lar Codăeşti şi alţii, care în cuvinte izvorîte din adîncul Inimii şi-au m­a­nifestat dragostea lor faţă de partid, hotărîrea e la 2 martie să voteze cu toată încrederea candidaţii Fron­tului Democraţiei Populare. Entuziastul miting din cadrul cir­­cumscripţiei electorale regionale nr. 23 a construit o euterpică manifesta­re a ataşamentului oamenilor mun­cii faţă d­e cauza construirii socia­lismului, o tran’festare a unităţii ,d e nezdruncinat dintre partid, guvern şi ponor. Participanţii U miting au cr­­cat o caldă şi entuziastă manifestare pentru victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare, pentru pace și socialism. Cu toţii la vot! (Urmare din pag. 1-a)’ pentru îmbunătăţirea activităţii organelor locale ale puterii de stat Toate acestea se fac în interesul poporului, pentru ca viaţa oamenilor să devină tot mai frumoasă-Muncitori şi muncitoare, ţărani muncitori, intelectuali, cetă­ţeni din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, meşteşugari şi mici meseriaşi, cetăţeni şi cetăţene! Frontul Democraţiei Popu­lare vă cheamă să votaţi mîine, 2 martie, 1958, pentru întări­rea regimului de democraţie populară, pentru dezvoltarea con­tinuă a industriei, a agriculturii, culturii şi a întregii economii naţionale. Tineri şi tinere! Consiliul Regional al Frontului Democraţiei Populare vă cheamă să contribuiţi la­ asigurarea victoriei în alegerile de la 2 martie a Frontului Democraţiei Populare care vă asigură un viitor luminos. Femei, mame! Votînd la 2 martie 1958 candidaţii Frontului Democraţiei Populare, votaţi pentru liniştea căminelor voastre, pentru pace, pentru viitorul fericit al copiilor voştri­ Să facem din ziua de 2 martie o sărbătoare a întregului nos­tru popor, o sărbătoare care să constituie o puternică manifes­tare a patriotismului socialist, a unităţii dintre partid, guvern şi popor. Cu toţii la vot pentru pace, pentru înflorirea patriei pentru bunăstarea poporului !­a

Next