Flacăra Iaşului, iulie 1958 (Anul 14, nr. 3683-3709)

1958-07-22 / nr. 3701

pag. 2-a în sălile şcolii elementare nr. 2 f din oraşul Huşi s-a deschis zilele trecute expoziţia „Realizări în domeniul ocrotirii mamei şi copilului in regiunea Iaşi“. Organizată de către sfatul popular regional în colaborare cu comitetul regional de Cruce Roşie, expoziţia cuprinde aspecte din activităţile copiilor preşcolari şi şcolari şi La Huşi Expoziţia „Realizări în domeniul ocrotirii mamei şi copilului* din activitatea instituţiilor sanitare pentru ocrotirea mamei şi copilului. Expoziţia este vizitată cu un viu interes de cetaţenii oraşului Huşi. Spitalul de circumscripţie Goeşti — Tg. Frumos. In secţia pediatrie, moaşa Emilia Perju cintăreşte copilul colectivistei Elena Hoarnea de la GAC Zmeu. foto: AURIAN Excursii muncitoreşti Colectivul de muncitori al fabricii „Moldova tricotaje” din Iaşi a obţinut în cursul primului semestru al acestui an succese f deosebite în muncă. Pentru stimularea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor conducerea fabricii împreună cu comitetul de întreprindere au organizat zilele trecute o excursie în direcţia Cîmpulung Moldovenesc—Rarău. De remarcat e faptul că în această excursie au mers peste 100 de fruntaşi în producţie, dintre care peste 75 la sută femei. Dintre acestea amintim pe Paliciuc Maria, Goldur Zîna, Iancu Raşela, Gorban Adriana și multe altele. Modă 1) Rone de vară din material în dungi. Talia prelungită, se termină cu un volan bogat, încrețit. Mîneca chimono— pe elastic. cu uNtm. Omleta cu mere Curăţim 5—6 mere, le tăiem felii subţiri şi le punem să se moaie pe maşină, cu puţin unt. Punem apoi într-un castron 4 linguri de făină, care se amestecă cu 4 ouă întregi, un praf de sare şi 2 linguri de zahăr pisat vanilat. Subţiem această compoziţie cu o ceaşcă de lapte şi o lingură de rom, astfel ca aluatul să fie ca o smîntînă. Topim puţin unt într-o tigaie, turnăm o parte din compoziţie, presarăm merele după care se adaugă şi restul compoziţiei. Se coace o jumătate de oră U. cuptor, fie serveşte caldă. Răspuns cititoarelor Maria Ifrosi, str. Kari Marx Bîrlad. Din cite am înţeles din scrisoarea adresată redacţiei, copilul dumneavoastră, Mihăiţă, în etate de 3 ani este capricios. Capriciile copiilor provin din două cauze: prima, poate fi o stare bolnăvicioasă, indispoziţie fizică, etc. Şi n-ar fi rău să consultaţi un medic. S-ar părea însă că în cazul copilului dumneavoastră este vorba de altceva. Din cele relatate în scrisoare am desprins faptul că Mihăiţă este în permanenţă în centrul atenţiei generale, este alintat, încătuşat de dragostea părinţilor şi a bunicilor. Căutaţi şi înlăturaţi din practica dumneavoastră aceste crişeii. — Daţi copiîuîul atenţia strict necesară . Nu-1 alintaţi, nu-1 răsfăţaţi . Lăsaţi-1 în societatea copiilor de aceeaşi vîrstă cu el. Creaţi-i de timpuriu o astfel de societate. Violeta Paraschiv — Hîrlău. Nu este o regulă generală că dragostea care izbucneşte vijelios, foarte aprinsă din prima clipă, se stinge tot atît de repede. Totuşi o legătură de dragoste în care, în afară de faptul că bărbatul şi femeia se plac, mai există şi preţuire reciprocă, respect şi încredere bazată pe cunoaşterea mai îndelungată, prezintă mai multă garanţie pentru viitor. Şi acest lucru are o şi mai mare importanţă atunci cînd este vorba de o căsătorie. De aceea vă recomandăm sî încercaţi să vă cunoaşteţi prietenul mai îndeaproape. Păstraţi o rezervă faţă de el, căutînd să vă formați o părere cît mai obiectivă Și cînd v-aţi convins de seriozitatea și adîncimea sentimentelor lui — luați o hotărire. tor Duminica culturală •1f In cadrul obişnuitelor audiţii muzicale organizate la Palatul Culturii, participanţii au putut audia duminecă alte cîteva lucrări: „1812"* a lui Ceaikovski, „Arleziana“ de Bizet precum şi muzică din opere interpretată de Lemeşev. La căminul cultural „Şulim I Aleichem“ a avut loc o manifestare culturală în cadrul căreia s-a ţinut conferinţa: „Politica externă a RPR(' ^ Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat apoi un variat program artistic corp I pus din monologuri, cîntece, recitări, L etc. ţ Conf. univ. Paul Popescu Neveanu de la catedra de Psihologie a Universităţii „C. I. Parhon“ Bucu-reşti a ţinut în sala S.R.S.C. conferinţa „Temperament şi caracter". A urmat apoi vizionarea filmului austriac „Dragoste de mamă“. O colectivistă vrednică . Intr-o comună ascunsă de dealuri, departe de calea ferată şi şoselele principale trăieşte o femeie obişnuită, mamă a patru copii. . . . Bărbatu-său a venit de pe front ros de tifos, şi după cîteva zile s-a stins, pe patul de scîndură, înjghebat în grabă, deoarece tot satul fusese ars din pricina frontului ce-a trecut şi pe aici. Copiii îi erau mici iar ea era tînără a fi frumoasă... In drum spre cimitir, în urma soţului purtat pe braţele vecinilor, a îmbătrînit şi frumu- I set ea i s-a ofilit, ca o floare peste care a căzut bruma... Ce va face , de acum înainte ? Cui să-i ceară ajutor ? Să se bage slugă la alde Ghemu sau Colac, bogătanii satului ? —■ Nu ! și-a zis ea atunci. Nu ! N-am să intru slugă. Am mîncat odată pîinea de argat și nu vreau s-o iau de la capăt. Voi munci palma mea de pămînt, mă vor ajuta neamurile și-o s-o scot eu la capăt. Neamurile îs tot sărace ca şi mine, dar cînd te-ajuţi, măcar cu o vorbă, parcă-i mai uşor . .. N-au ajutat-o numai neamurile, ci şi ceilalţi din sat. Săreau unul pentru celălalt, îi dădeau ajutor să-şi ridice o cămăruţă, sau să-şi lucreze pămîntul Oamenii porniseră acum să-şi refacă viaţa de la nimica. Intr-un an satul s-a ridicat din cenuşă mai frumos decît fusese înainte. Statul a trimis aici specialişti de-au curăţat locul de ruine, le-au trimis materiale pentru locuinţe şi ajutoare în bani. Femeia a observat că treburile s-au schimbat în ţară. Intr-o zi cînd a citit în ziar despre reforma agrară s-a încredinţat odată mai mult că ţara era condusă de muncitori şi ţărani. Intr-o dimineaţă, prin ‘45, cînd s-a împărţit ţăranilor pămînt, prin reforma agrară, au venit în sat cîţiva muncitori de la Paş, răni, care au vorbit ţăranilor despre partidul comunist. . . Femeia a chibzuit bine şi şi-a zis . .. — Dacă-i aşa, dacă partidul comunist le-a dat posibilitate ţăranilor săraci să capete pămînt, dacă se vor mai face încă multe sub conducerea partidului care luptă pentru îmbunătăţirea vieţii noastre şi împotriva bogătanilor, apoi trebuie să muncesc şi eu pentru asta ... Aici în sat.ţ Şi aşa, a doua zi s-a dus la sediul partidului cu o cerere scrisă cu stîngăcie şi care se termina aşa „Vreau să devin membră a partidului comunist“... Anii au trecut. Copiii au crescut şi la tîmplele mamei s-au ivit şuviţe argintii. Satul a început s-o preţuiască. Doar bogătanii o ameninţau şi-o vorbeau de rău pe toate uliţele : pe ea, pe Iorgu Stegaru, pe Fotache, pe Astegăriţei, pe toţi acei care duceau în sat cuvîntul partidului. Munca nu era uşoară, deşi în sat erau mulţi comunişti. Duşmanii atrăgeau pe cei şovăielnici, îi momeau şi-i îndepărtau de pe drumul adevărat. I • Comuniştii n-au dat un pas înapoi. La cîţiva ani au închegat o gospodărie colectivă care acum face cinste întregului raion. Femeia aceasta, ca şi alţii la fel ca ea şi-a refăcut viaţa. Băieţii, Nicu şi Iorgu, au plecat, au învăţat şi-au ajuns ofiţeri. (Ofiţeri, feciorii celei mai sărace femei din sat !). Fetele au crescut şi ele. Adela s-a căsătorit, iar mezina, Ana, vrea să ajungă profesoară. Nu se lasă ea aşa cu una cu două maică-sa, şi-apoi şi fata-i foc de deşteaptă. Timpul s-a scurs pe nesimţite. Cei care şovăiau la început, cu ajutorul comuniştilor s-au alipit gospodăriei. Şi în această muncă, merite deosebite are şi femeia aceasta energică... Numele a început să fie cunoscut în tot raionul. Cei din sat au ales-o pentru a treia oară deputată raională, iar comuniştii i-au dat ca sarcină munca de secretară a organizaţiei —OOO— de bază din comună. l! Deputata şi colectivista comunistS î îi neobosită peste tot. In zilele aces- t tea am întîlnit-o cînd la oraş unde venise după nişte treburi ale gospo- dăriei, cînd pe lanurile colectivei le- i lînd snopii grei în urma secerătoa- 1 rei. Am schimbat doar cîteva vorbe J cu ea. 3 — Ce s-ar putea spune despre mine, C mi-a spus într-un răstimp. Muncesc, J citesc, învăţ de la alţii, mi-am refă- cut viaţa aşa cum nu visam şi atît. J Casa nu mi-a fost îndestulată ca a- j cum nici cînd trăia bărbatu-meu și dacă părul a început să-mi cărun- ] tească apoi sufletul mi-i tînăr ... ( Citesc în ziare, sau aud la radio des- j pre multe ca mine! Sînt o femeie obișnuită ! Asta-i tot ce s-ar putea 4 spune despre mine . .. S-ar putea spune mult mai multe f decît faptele crude, aşa cum le-am aflat şi le-am transcris în însemnul rea de faţă. Dar, poate vă întrebaţi: oare nu-i o însăilare fictivă, repor- ]tajul de faţă ? Oare reporterul a uitat f să noteze numele acestei femei, sau ea nici nu există ? Nu, reporterul n-a uitat. Această femeie energică, aido- ma miilor de femei din ţara noastră, trăieşte în comuna rromîneşti, raio- # nul Tg. Frumos şi se numeşte Rariţa y Olaru. S C. ŞTEP ! FLACĂRA TAȘUTIT —ooo— Conferinţă ) La Casa prieteniei romîno- sovietice, miercuri la orele 18:30, va avea loc conferinţa tov. [ Alexandru Sovietov, directorul , Atelierelor CFR „Ilie Pintilie” , intitulată: „Indestructibila prietenie şi frăţie de arme romîno’ sovietică i Dăruire (Urmare din pag. l a) Da, e sincer căva arăta în Nicolina... această parte în curînd cu mă bucura oraşului totul altfel ! Constănţeanul Veli Alim Kerai n-a mai plecat acasă în vara aceasta. (După ce a dat examen a rămas înIaşi, pe şantierul de la Ciric, alături de alţi colegi de-ai lui. I De ce ? . Aui, aşa este strigat el de ceilalţi , pe şantier a copilărit într-o altă Dobroge, cea a ridicării la viaţăşi a înţelegerii între oameni de se- Iminţ'e diferită. Alături de copiii romîni a purtat şi el cravată de pionier. Mai mult chiar, şi-a făcut o mîndrie din faptul că a ajutat la înălţarea hidrocentralei de la Ovidiu II. — Ce faci după ce termini agronomi, tovarăşe Kerim? — Ce fac ? mă duc în Dobrogea mea ; acolo riă aşteaptă meseria. Ca şi tata, trag tot spre lucrul pămîntului.. Şi în Dobrogea este de lucru, întăreşte Aii. — Ca şi la Iaşi, de fapt — completez eu urmărind un răspuns de la AH Kerim. — Da, mie îmi place să muncesc şi aici. laşul îl iubesc pentru că în el învăţ cum se face arătura şi cum se înfrăţesc oamenii. De aceea am cerut să lucrez aici , să fac laşul mai frumos. ★ 3 oameni în inima cărora trăieşte vie flacăra înnoirilor. Şi ca ei sunt în reîntineritul Iaşi mii şi mii. De vreţi să-i cunoaşteţi, căutaţi, pe şantiere. Tn muzeul .Vasile Pirvan” din Birlad Sala bronzului Folo: n. CAVALASCU *y. Spectacol^ Teakul Evreiesc de Stat ,,A. Gold- faden“ Grădina „Pomul Verde“: marți 22 VII ora 20,30 Scurt pe doi;miercuri 23 VII ora 20,30 Scurt pe doi; Joi 24 VII ora 20,30 Scurt pe doi ; sîmbătă 26 VII ora 20,30 Rîsul e sănătos ; duminică 27 VII ora 20,30 (Intre noi fie vorba. dfIEMATOGRAFE „Maxim Gorki"**: Chemarea văzduhului ; „Ilie Pintilie" : Rîndunica ; „Pușkin" : Vreau să cînt; „Tinerelului” : Campionul lumii; „Ion Creangă“: Mikolka cel viteaz; „Căminul cultural „Ilie Pintilie": Chitarele dragostei; 'Mitii'——' -T-— Timpul probabil (22 iulie) Vremea rămine călduroasă şi uşor instabilă. In sudul Moldovei se vor semnala averse ide ploaiei, însoţite dedescărcări 'Electrice. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări locale din sectorul nord-vest. Temperatura uşor variabilă: noaptea va cobori , între 12—20 grade, iar ziua va urca între 28 și 13 grade. Nr. 3701" In categoria B, la baschet Handbal feminin Medicina Iaşi a învins fruntaşa seriei a l-a 15-42 (28-18) Evoluţia din ultimul timp a echipei „Medicina” — deloc satisfăcătoare—nu ne dădea în nici un caz speranţa de a asista duminică la o victorie a localnicilor Împotriva unei formaţii cu pretenţii de promovare în prima divizie a ţării. Ne făcusem această idee — şi suntem siguri că nu eram singurii — numai şi pentru faptul că „Medicina“ n-are experienţa jocurilor „tari“. Dar iată, că duminică după-amiază pe terenul „Ţesătura“, foaia de arbitraj a consemnat o victorie a ieșenilor. N-am vrea deloc să dimiinuăm valoarea victoriei obținute, dar ni s-a părut că gălățenii au făcut în această partidă cel mai slab joc din campionat. „Torentul“ ni s-a părut o echipă lipsită de elan, fără putere de luptă. Vorbind despre comportarea formaţiei mediciniştilor, trebuie de subliniat, după acest meci, următoarele : In prima repriză, ieşenii au acţionat mai simplu, eficace, cu toate că au ratat, la un moment dat, foarte multe ocazii clare de a înscrie. La reluare, însă deşi diferenţa de scor în favoarea echipei locale era de aproape 10 coşuri, mediciniştii au practicat un baschet confuz, cu serioase greşeli de tehnică şi tactică. Nu putem trece cuvederea exhibiţiile fără rost ale lui Diaconescu — dealtfel un jucător talentat— care uitase, se pare, că se află la un joc oficial şi nu la antrenament. Punctul nevralgic al echipei ieșene continuă să-l constituie, după părerea noastră, apararea, care şi de astădată, s-a dovedit penetrabilă. In special în această direcţie trebuie să-şi îndrepte atenţia antrenorul Mircea Avram. Cei mai buni în meciul de duminică au fost Fingherman şi Pinteac de la ieşeni şi Petrică Vasiliu de la „Torentul”. Arbitrajul lui Roşu (Buc.) şi Smilovici (Iaşi) corect. Ş. G. UN CLIŞEU: Un aspect, din timpul jocu-Foto : G. PAUL Victoria Paşcani Textila Bafău 4-3 (3-0) Stadionul sportiv „Locomotva“ din localitate, în lipsa competiţiilor oficiale, a găzduit duminică Intiltarea amicată de handbal dintre formaţiile feminine Victoria Paşcani, câmpigăuna regiunii Iaşi şi Textila Bacău clasată pe locul II in campionatul regiunii respective. Jucătoarele păşcănence erau la prima lor confruntare pe teren propriu cu o echipă din altă localitate şi de aceea au luptat în consecinţă prentru obţinerea unui rezultat ît mai bun. Jocul începe în nota de uşoară dotrinare a textilistelor şi păşcănence-le se apără organizat, iar la înaintare acţionează prin contra atacuri. Pe la jumătatea reprizei a întîia jucătoarele din Paşcani pun stăpînire pe joc, combină frumos şi reuşesc ca în 10 minute să înscrie trei goluri prin Dupalau Maria (2) şi AntonicăAurelia După pauză jucătoarele ambelor echipe acţionează nervos şi meciul pierde din spectaculozitate. Pînă la sfîrşit nu-i de semnalat decît singurul gol frumos marcat tot de Antonică Aurelia. Victoria obţinută de jucătoarele din Paşcani e pe deplin meritată şi se confirmă forma ascendentă pe care o manifestă echipa feminină de handbal din Paşcani, campioana regiunii noastre. S-au remarcat Nichitoaia Marieta, Dupalău Maria, Antonică Aurelia şi Berbece Ana (Paşcani) şi Rusu, Chitaru, Butoi. Seramfinceanu de la Bacău, c.ene, coresp. Ioan Muţiac (C.F.R. Iaşi) campion regional de fond pe anul 1958 Duminică dimineaţa la orele 830 s-a dat plecarea în faza de regiune a campionatului RPR de fond pe anul în curs. Proba s-a desfăşurat pe şoseaua Iaşi-Roman şi a măsurat 100 km. De remarcat slaba participare a alergătorilor ieşeni, fapt ce denotă o lipsă de interes a colectivelor din oraşul nostru pentru această disciplină sportivă. Titlul de campion regional şi cinstea de a ne reprezenta regiunea în finalele de la Bucureşti a revenit celui mai bătrîn civilist ieşean, Muţi hac loan care, restabilit de curînd în urma unui accident, a făcut o cursă bună ciştigînd pe merit, lată pe scurt filmul cursei . La orele 8.30 dimineaţa de la bariera Păcurari starterul lansează fanionul cu pătrăţele, dind plecarea acelora dintre care trebuie desemnat campionul regiunii noastre pe anul 1958. In ciuda faptului că soarele îi încălzea puternic pe ciclişti, aceştia rulează puternic chiar de la plecare htotărîţi să realizeze o medie orară cît mai bună. Plutonul se menţine compact, iar la urcuşul de la Valea Lupului, în fruntea plutonului trece Sîrghie Octavian Se rulează puternic însă plutonul se menţine pînă în apropiere de Leţcani, unde înregistrăm prima acţiune Benţa Vasile (Voinţa) încearcă să evadeze de unul singur dar promptitudinea cu care răspund ceilalţi face ca acesta să reintre în plutonul din care insă ramîne Diaconescu (Locomotiva). La trecerea prin Leţcani pierd contactul cu plutonul încă doi alergători Este vorba de Sîrghie şi Carataşu , care sînt angrenaţi într-o busculadă. Carataşu este nevoit să abandoneze din cauza defecţiunii suferite la bicicletă, iarâirghie, care pierde aproape două minute, rulează polemic de unul singur reuşind sa prindă plutonul în apropiere de Podul Iloale. In pluton nimic deosebit pînă la o porţiune de drum foarte accidentat unde cel mai tînăr alergător Kardoş Ioan (CFR) profitind de faptul că alerga pe demontablie (avantajoase pentru drum accidentat) se desprinde de L.Ion reunind să se distanţeze. La Vaslui „Cupa de vară“ la tenis de masă In ziua de 19 iulie a.c. s-a desfășurat în sala clubului „Constructorul“ din Vaslui întrecerile din cadrul „Cupei de vară“, organizată de Comisia raională de tenis de masă. Au participat 16 jucători din oraşul Vaslui. Primele trei locuri au fost cîştigate de sportivii asociaţiei Voiniţa : Gavrilescu Mihai, Butacea Mihai, Rahbuh Iancu. Jocurile au fost urmărite de un public numeros. ,A. HERSCOVICI corespondent In urma lui porneşte O. Sîrghie. V. Benţa (Voinţa) Şi Ermitrophe fac o morişcă in doi reuşind a se alătura îngaritor. Prin Tg. Frumos plutonul regrupat trece compact. Urcuşul de la Strunga nu reuşeşte să producă nimic deosebit in grupul fruntaş. La întoarcere, T. Popa (C.F.R.) sparge şi pierde minute preţioase pentru a înlocui cauciucul. El va rula de unul singur pînă la capătul cursei. Dar, nu este singurul care sparge deoarece Ermurache (unul dintre pretendenţii la titlu) îl imită şi nu mai reuşeşte să refacă terenul pierdut. Astfel pe primul plan rămîn Mutihac şi Benţa, care rulează împreună. In apropiere de Iaşi încep tatonările şi datorită acestui Sept media orară are de cîştigat. Nimeni nu reuşeşte să se distanţeze şi la sprint cîştigă I. Mutihac, care-l întrece cu puţin pe Benţa. Pentru locul trei disputa a avut loc între Ermurache şi Kardaş şi a revenit primului. Media orară a fost de 32,600 km. Este o medie bună, ţinînd seama de căldura care i-a întovărăşit pe alergători şi de şoseaua care se află în lucru. I. Mutihac a cîştigat pe merit această cursă şi comportarea sa se datoreşte conştiinciozităţii cu care se antrenează. El poate fi un exemplu demn de urmat din toate punctele de vedere. Ii dorim o comportare cît mai frumoasă în finalele de la Bucureşti care se vor desfăşura duminică 27 iulie a.c. PSAIT NICOLAE Proces Cercetările noastre întreprinse la cererea iubitorilor de fotbal care au participat la meciul dramatic de la Vaslui au dus la încheierea următorului Proces-verbal: Duminică 13 iulie a.c. orele 17.00 p.m. s-a desfăşurat în oraşul Vaslui o mare întîlnire de fotbal între echipele Progresul din localitate şi Progresul TRCL din Iaşi. Meciul a fost urmărit cu regret şi compasiune de un mare număr de spectatori. (Aceasta se vede din numărul biletelor vindute şi a faptului că pînă la sfîrşit au rămas jucătorii cu arbitrii!). Rezultat final: 3—2 pentru Progresul din Vaslui care, deşi a jucat foarte slab totuşi a fost mai bun decît TRCL- ul. După meci şi chiar din timpul lui s-au produs calomnii de către persoane identificabile (toţi spectatorii) şi care au constituit tema cercetărilor noastre: „TRCL Iaşi nu a fost TRCL Iaşi!“ Şi iată rezultatul. 1. Echipa TRCL Iaşi era plecată la mare, la odihnă şi nu putea să se prezinte la Vaslui. 2. La ICET un grup de tineri entuziaşti au întemeiat o echipă de fotbal, deocamdată singura existentă în întreprindere. Această echipă compusă din oameni cu ambiţie vrea să se afirme cu orice preţ. 3. Astfel pe baza motivelor expuse ICET Iaşi a devenit TRCL, proaspăt promovată in categoria C. Schimbarea aceasta de nume inspirată, la telefon, de faptul că s-au găsit si tricouri cu iniţiale Verbal „TRCL“, în cazul nedescoperirii, permitea două mari avantaje: — prestigiul echipei TRCL făcea să se adune un număr mare de spectatori (Problema încasărilor e mai importantă decît fotbalul pentru tinerii de la ICET!). — echipa ICET-uluî ntr-ai păta .,prestigiul” cu pierderea la care se aștepta. Ce a rezultat din această schimbare de nume: a) înșelarea spectalilor care se așteptau să vadă un meci frumos. b) Însușirea nejustă a unei sume de bani care s-a Încasat în numele echipei TRCL șic) prejudicierea prestigiului echipei TRCL care a promovat recent în categoria C. Concluzii: Acest lucru s-a intîmplat în primul rînd datorită lipsei de răspundere, a laşităţii conducătorilor echipei ICET cit şi a faptului că UCFS raional nu se ocupă şi de meciuri amicale, încheind procesul verbal rămine ca UCFS Iaşi să-şi comunice părerea sa în această privinţă, iar ICET să anunţe din timp numele pe care îl va lurta în meciul următor. Pt. Conformitate A. NICU P. S. numin!cu 20 lulie figura F a repetat exact în a -aceleaşi condiţiuni. Poate că duminica viitoare ICET va juca la Podul Iloaiei sub numele de „Progresul“ Bucureşti cu Ozon drept cap de afiş.