Flacăra Iaşului, august 1958 (Anul 14, nr. 3710-3735)

1958-08-01 / nr. 3710

tar. 5710 R. P. UNGARA: Fabrica de sti­clă de la Petrad Sasvar. IN CLISEU: Lucrare la cuptor. Construcţii sanitare la sate Intr-una din săptămînile tre­cute, am vizat coborind in gara Sirca, din personalul Iaşi- Paşca­a, o armată întreagă de medici, ceea ce a determinat pe reporterul neav­eat să afle că­rui fapt gara Sirca îi datorea­ză asemenea onoare. Dar a­­ceşti medici n-au zăbovit mult la faţa locului, ci imediat s-au pus în mişcare, lui, d­o ds-a dreptul peste cîmpul înmires­mat, spre dispensarul din co­muna Bălţaţi. Abia la punctul de destinaţie am aflat că toţi medicii din raionul Tg. Fru­mos s-au adunat la dispensarul din Balţaţî, convocaţi fiind la obişnuită şedinţă lunară a sec­ţiei sanitare raionale. Şedinţa a început, iar repor­terul aşezat la umbra unui nuc discuta cu un cetăţean de prin părţile locului despre mijloace­le de locomoţie cu care să se facă cît mai repede nevăzut.,, i­ar iată că, deodată, o frintu­­ră a discuţiilor, pu­tată de t­­dierea uşoară a vântului, abia percepută de auzul reporteru­lui, a avut darul să-i stimule­ze curiozitatea profesională... Pe locul unde acum străluceş­te în soare cocheta clădire a dispensarului, se afla acum cîţi-­va ani o tribună impervizată, iar cetăţenii adunaţi aici au hatarit să aducă aportul lor prin contribuţie voluntară la construirea unei voi unităţi sa­nitare. Toate lucrările mai im­­­portante au fost făcute prin contribuţie ln muncă, iar persona­lul medical al circumscripţiei medicale Balţaţi. Fură munca de teren şi orele de consultaţii se transforma în echipă de constructori. Medicul circum­scripţiei Balţaţi a fost văzut de toţi locuitorii comunei, fără ha­lat şi bonetă, fără mască şi mănuşi de cauciuc, împingînd la roaba cu var sau aşezînd p­­lanete pe acoperişul dispen­sarului. Cu multă pricepere şi inte­res au muncit la construirea dispensarului numeroşi locui­tori ai comunei, printre care: Comunistul Pal Iancu, colecti­vistul Grigore Rusu, I. Cioba- ziu şi alţii. Nici n-am avut răgazul să meditez asupra celor discutate, să mă entuziasmez sincer de fe­lul cum a fost înţeleasă mi­siunea nobilă a medicului, că participanţii la şedinţă — oa­meni cu timplele încărunţite sau tineri abia ieşiţi de pe băn­cile facultăţii — au sărit cu u­­şurinţă în cele două camioane aliniate la marginea şoselei, pornind spre o altă unitate sa­nitară, recent constrintă, spita­lul din satul Goeşti. Aici a con­tinu­at şedinţa începuă la Bal­­taţi. Spitalul din Goeşti, a cărui inaugurare a fost prilejuită de această vizită, a impresionat prin curăţenia şi modul de în­grijire a bolnavilor. Această no­uă unitate sanitară cu 30 de paturi, deservită de 25 de per­soane, cu lumină şi baie, a fost înălţată în nu locul unei regi­uni unde cu ani în urmă bolite secerau cu miile vieţile oame­nilor. In urmă cu mai bine de un an de zile, cînd doctorul Boişteanu, medicul şef al sec­ţiei sanitare raionale Tg. Fru­mos, a sugerat ideea construi­rii un­­ui sfn­at la Goeşti, lucră­­torii sanitari de aici au rămas înginduraţi şi au considerat lu­crul acesta un vis de nereauzat. Ideea aceasta a găsit însă un puternic ecou în rîndul oame­nilor hotărîţi să învingă greu­tăţile, să contribuie la apăra­rea sănătăţii cetăţen­lor. Şi aici misiunea nobilă a me­dicului şi-a spus cuvintul. Pri­vesc cu admiraţie pe tînăra dec­­edere exterioară a spitalului de circumscripţie din Goeşti. Spitalul are în incinta sa trei secţii : pe­diatrie, boli interne şi maternita­tea. Spitalul dispune de 7 saloane cu 3­ paturi. Personalul care îl deserveşte este compus din oameni cu o înaltă pregătire profesională. De asemenea trebuie menţiun­ât faptul că spitalul are o uzic­ă proprie, Joriţă Marcela Dinu care, prin dragostea şi munca ei neobo­sită, care prin priceperea cu care a ştiut să mobilizeze oa­menii, a contribuit la construi­rea într-un timp record a aces­tui spital. Pe moş Matei din Goeşti, care poartă pe umeri povara a 80 de ani, nu-l sur­prindea in­credu­t dacă cutare sau Cuta e copil (şi cît de mult erau aceştia­) se stingea din viaţă sub privirile injectate de lacrimi ale părinţilor. Astăzi, medicul care prezenta raportul de activitate a cir­cum­scrip­ţei sanitare respective, a vorbit timp de 20 de minute, cu pri­virile aţintite în pămint, pen­tru a justifica decesul unui sin­gur copil. La capătul acestor constatari reporterul şi-a permis să tra­gă o concluzie sumară: misi­unea nobilă a medicului nu în­seamnă a mînui cu pricepem bisturiul sau seringa. Mai în­seamnă, forţă creatoare şi spi­rit gospodăresc pentru a sluji cu dragoste matele de cetăţeni înainte de fnecarea de la Go­eşti, am votat în carnetul de reporter cîteva invitaţii făcute de medicii de la Grom­iţai, Du­me­şti şi strunga: „cît mai cu­­rind poftiţi şi rie la noi. Vom fi minări să vă arătăm şi noi asemenea realizări“. Misiunea nobilă a mediculu­­i-a spus cuvîrtu­ri I. AGHILEI O Iniţiativă lăudabila L’temiştii şi membrii organizaţiei­­ AVSAP din satele componente ale comunei Delerii, raionul Vaslui au iniţiat de curînd o frumoasă acţiune. Prin cîteva ieşiri la muncă voluntară ei au curăţat o suprafaţă de 10 ha. islaz. S-au evidenţiat în mod deosebit tinerii Igftăt Petre, Donose Doru­, Popică Eugen, Vasiliu Emil, Crăciun Gh. Ioan, Dari­ian Vasile, şi Helgiu Ştefan. VICTOR VASILIU Activist UTM Articolul cu titlul de mai sus a fost publicat în ziarul nostru nr. 3698 din 18 iulie a.c. Analizînd ritmul­ucrări­­lor agricole de vară în cuprin­şii raionului Negreşti, autorul articolului a semnalat în­tre al­tele decalajul mare existent între seceriş şi treieriş. Sfătui popular raional, care se făcea vinovat de existenţa acestor de­ficienţe a luat o serie de mă­suri menite să ducă la gră­birea ritmului lucrărilor de tre­ieriş. In răspunsul trimis re­dacţiei se spune între altele: „In cadrul unei şedinţe care a avut loc la reşedinţa de la­raion, cu participarea preşe­dinţilor sfaturilor populare co­munale, precum şi a tehnicie­nilor agronomi s-a analizat si­tuaţia lucrărilor de vară cu care prilej s-au luat măsurile corespunzătoare. Au fost tri­mişi în teren toţi şefii de sec­ţiuni, precum şi alţi salariaţi care să sprijine îndeaproape muncile de recoltat şi treieriş. Ca urmare, situaţia în raion s-a îmbunătăţit. Au fost deîn­­dată amenajate toate ariile, transportul la aiii se face atît ziua cît şi noaptea, iar bato­zele lucrează cu întreaga lor capacitate. Ca urmare a articolului „De ce un asemenea decalaj ?“ Fi Ai AR A TASU­1 Ul Practica în producţie şi excursiile ştiinţifice ale studenţilor ieşeni De cîţiva arţi fftcoace, practica în producţie a studenţilor şi excursiile ştiinţifice s-au extins la aproape toate facultăţile şi secţiile institu­­telor de îm­văţămînt superior din ţa­ra noastră, stătut pune la dispo- riţia studenţilor şi a cadrelor di­­dactice toate mujioaceie necesare rea­lizării acestor sarcini, iar rezultatele instructive şi educative slnt din ce in­te­rtidi­sfiult resimţite In pregăti­rea noilor specialişti In răstimpul scurt cît lucrează vara în mine, fabrici, uzirte, labo­­ratoare ori pe şantiere şi pe ogoare alături de muncitori, tehnicieni, in­gineri sau de cercetătorii ştiinţifici, studenţii iau contact cu realitatea vie a construirii socialismului, par­­ticipînd la strădanii, invăţînd şi tot­odată­ ftucurindu se de măreţia ope­relor ce se Înfăptuiesc. Văd locuri noi şi se Conve­rg de mulţimea bogăţiilor ţarii, cunosc oa­meni cu care leagă prietenii,, se de­prind cu preţuirea justă a bunurilor obşteşti create prin muncă, au oca­zia să constate urm­ele nefaste ale Vechilor orînduiri şi să se convingă Prof. I. GUGIUMAN de ju­steţea Căii trasate de Pa.I.­ pentru construirea noii vieţi, Să­­daliaie. Căci, oriunde vor «sefie şi oriunde vor lucra, acelaşi şantier imens vor întâlni. La fel ca mulţi colegi de-ai lor, studenţii şi cadrele didactice de la secţia de Geografie a Universităţii din Iaşi au efectuat anul acesta o intensă practică la teren şi nume­roase excursii ştiinţifice, atît în ju­rul oraşului Iaşi, cît şi în cuprinsul ţării. Tematica a fost destul de va­r­iată, iar rezultatele n-au întirziat să se arate, răspunsurile date la exa­mene fiind mai bune ca în ceilalţi ani Astfel, studenţii începători, cei din anul I, au făcut excursii ştiinţifice (aplicaţii de itinerar), la Repedea, Cetăţuia, Ciric, Miroslava şi la uzi­na de apă Prut-Iaşi, unde au luat cunoştinţă cu primele elemente de Peisaj şi cu interpretarea geografică­­fizică­ a acestora, ca şi cu unele realizări economice mari din apro­pierea celui mai de seamă oraş din Moldova. La începutul lunii mai, aceiaşi studenţi au mers în Delta Dunării şi în munţii Măcinului. Con­­tactul cu Dunărea şi cu Marea Nea­gră, cu stîncăriile munţilor bătrini ai Dobrogei, cu muncitorii de la ca­rierele de granit din apropierea ora­şului Macin, cu pescării de la Su­­lina şi din bălţile Brăilei, ori vizi­tarea Lacului Sărat şi a oraşelor Brăila şi Galaţi, au constituit pentru toţi nu numai un prilej de lărgire a orizontului ştiinţific, ci şi o ocazie de legare a unor prieteni­ cu oa­menii ce-şi duc munca în mijlocul naturii sau în cariere şi fabrici de parte în sud-estul ţării Iar cînd sesiunea examenelor de iunie s-a terminat şi practica de teren a început, tinerii geografi s-au dovedit suficient de destoinici pentru a întreprinde primele lucrări de to­pografie, meteorologie-climatologie şi hidrologie în zona oraşului Iaşi, ca şi mai departe, în zona masivului Rarău-Giumalău. Munca ştiinţifică şi urcuşul pantelor abrupte, ale dealu­rilor şi munţilor, pe vreme bună ori pe furtună cu ploaie, s-a executat vreme de două săptămîni, greutatea aparatelor, a echpamentului şi a a­­limentelor reci nefiind un impedi­ment. Căliţi la drum după cele din­ţii zile de muncă, studenţii au găsit după aceea destul timp să admire frumuseţea locurilor din jur, să vi­ziteze oraşele prin care au trecut: — Vatra Dorn­ei, Cîmpu­lung, Suceava,­­ să intre în minele de mangan de la Nepomiţenî (de Ungă Iacobani) şi în salina de la Cacîca Ofi să se plim­be prin ruinele cetăţii de la Suceava, de lîngă care să vadă cum se în­firipează fie valea rîului cu acelaşi nume, un mare şi puternic oraş mol­dovenesc, prin unirea treptată a ce­lor trei centre urbane vechi, __ Su­ceava, Iţcani şi Burdujeni La capătul practicii de teren, bucuria plecării acasă eră la mulţi dintre ei biruită de regretul sfârşitu­lui muncii şi călătoriei, de-a livigu­l căreia au învăţat şi au văzut atîtea lucruri, adunind amintiri care nu se vor uita niciodată. Studenţii din anii II, III, şi IV, cu mai multă experienţă a drumului şi a muncii de teren, au întreprins excursii ştiinţifice şi au efectuat cer­cetări mai numeroase, mai variate şi de mai lungă durată (30 zile). Amintim, de exemplu, cele două a­­plicaţii de itinerar efectuate de stu­denţii anului IV pe traseul : Iaşi-Plo­­eşti — valea Prahovei —­ Sinaia — Bucegi — Zărneşti — Oraşul Stalin — Iaşi şi pe traseul : Iaşi — Vătra Dornei - Dej - Cluj - Turda - Cîmpia Turzii — Hunedoara - Pe­troşani — Craiova — Bucureşti — Iaşi ; aplicaţiile de itinerar făcute de studenţii din anul II şi III în nordul Dobrogei şi în Munţii Retezatului, ca şi aplicaţia grea efectuată de studen­ţii din anul II pe traseul : Iaşi — Paşcani­­* Tg. Neamţ — Borsec — Gheorghieru­ — Tuşnad — Breţcu — Tg. Ocna — Oneşti — Borzeşti — flăcăii — Iaşi. Aplicaţiile de itinerar au fost com­plectate, timp de 15 zile, cu cercetări amănunţite la teren, întreprinse în zona celor două staţiuni de cercetări ştiinţifice ale Universităţii din Iăţi,— staţiunea zoologică marină de la A­­gigea (regiunea Constanţa) şi staţi­unea de cercetări biologice şi geogra­fice de la Stejarul (regiunea Bacău), îndrumaţi şi ajutaţi de cadrele di­dactice ale secţiei de Geografie şi de către cercetătorii ştiinţifici ai celor două staţiuni, studenţii din anul l­ şi HI au efectuat lucrări de Geogra­fie fizică şi de Geografie economică referitoare la : clima văii Bistriţa în amonte şi în avale de barajul de la Izvorul Muntelui, hidrologia, hidro­­geologia, geomorfologia şi solurile din acelaşi sector de vale, geologia sectorului tunel, ca şi vizitarea în­tregului complex de lucrări ce se e­­fectuiază pe şantierul celei mai mari hidrocentrale din patria noastră ; mor­fologia ţărmului marin şi a zonei li­­torale între Constanţa şi capul Tuzla, clima, hidrologia şi solurile aceluiaşi sector ori probleme­le urbane şi eco­nomice pe care Ie ridică cele trei staţiuni balneo-climaterice de aici,­­ Vasile Roaitu, Techirghiol şi Eforie. Străbătînd ţara pentru a o cunoaşte şi iubi, ori poposind la lucru de mi­gală şi de mare răspundere, tinerii geografi de la Universitatea din Iaşi au dat dovadă de mult entuziasm, de disciplină în muncă şi de con­ştiinţa că lucrînd temeinic, învaţă şi constru­esc în aceia, timp o lume nouă, alături de zecile de mii de oa­meni, care, conduşi de Partid, în­ving greutăţi şi obţin biruinţi, de mulţi aproape nevisate în trecut. In anii ce vin, serii noi de studenţi îşi vor adăuga munca lor la aceea a seriilor vechi, lărgind zi de zi tot mai mult cunoaşterea pămîntului ţării noastre, cu bogăţiile şi cu fru­museţile lui. Iar cadrele de tineri cer­cetători şi de profesori de Geografie, riscate la locul de producţie, vor munci cu rîvnă şi cu drag, vorbind tuturora despre locurile, lucrurile, oa­menii, peisajele şi nesfîrşitele bogăţii pe care Ie cuprinde pămîntul patriei şi pe care cu toţii trebuie să le cu­­no­ştem, să le preţuim cu înţelepciu­ne şi la nevoie să le apărăm împo­triva celor care ar încerca vre­m *a să le distrugă. Din sălile tribunalului Neglijenţă in servitar Agape Nicolae din comuna Rediu Tatar, raionul Iaşi, era achizitor in I.C.S. Recolta Iaşi. In această cali­tate primea avansuri pe care le justi­fica în funcţie de executarea achiziţii­lor, răspunzârtd totodată şi de îmrfia­­gazinarea şi transportul cerealelor la bază. Indeplinindu-şi în mod neglijent îndatoririle de serviciu, manevrâid fără simţ de răspundere cantităţile de cereale achiziţionate, a cauzat între­prinderii un prejudiciu în valoare de 12.735,92 lei. Judecat de Tribunalul popular raio­nal Iaşi, Agape Nicolae a fost con­damnat la 2 ani închisoare corecțio­­nală şi la plata despăgubirilor civile în sumă de 12.735,92 lei. ______ 0 iniţiativă valoroasă (Urmare din pag. l­ ay tiere lucrările nu sunt astfel orga­nizate încît utilajele să fie folosite în mod raţional. Aici sînt aduse »uti­laje cu capacitate mult prea mare pentru lucrarea respectivă iar în alte cazuri, datorită insuficientei cali­ficări a mecanicilor, utilajele se de­fectează, nemaiputind fi folosite pe­rioade îndelungate. De aceea chiria utilajelor costă — şi din păcate, asta se întîu­rplă destul de frecvent — de două, trei ori mai mult decât va­loarea volumului de lucrări execuţ­ie cu ajutorul utilajului. Pe multe şantiere din regiune se c­onstată o proastă gospodărire a ma­terialelor. Din cauza neglijenţei, se găsesc cărămizi sparte, nisip şi prost­­oiş împrăştiat, resturi de material lemnos. Mai mult că atît, la şantie­rul­­ Valea Lupului, s-au degradat pe curînd 10 uşi de stejar, pentru că nu au fost înmagazinate. Nici într-un caz nu trebuia trecut cu vederea faptul că, după ce sînt efectuate o serie de lucrări, uneori chiar de finisaj, se revine cu diferite instalaţii sau cu operaţiuni de sub­­antrepriză, stricîndu-se ceea ce s-a făcut. Alteori se revine cu unele ope­raţiuni datorită constructorului care începe, sau continuă lucrarea fără a avea definitivat p­roiectul. Caz con­cret : şantierul UKCIW din str. Ştefan cel Mare. Acestea nu sînt desigur si­tuaţii normale şi ele duc la ridicarea preţului de cost al construcţiilor. Fără îndoială că în afară de cele enumerate mai sus, sînt şi alte re­zerve nefolosite sau insuficient folo­site (conteinerizarea cărămizilor, or­ganizarea lucrului pe brigăzi com­plexe şi echipe, mecanizarea unor o­­peraţiuni, aprovizionarea ritmică, evi­tarea încrucişărilor de transporturi, etc). Pe toate şantierele sînt serioase posibilităţi de creştere a productivi­­tăţ­i muncii, de ecotromi­­­e a mate­­rialelor, de reducere a preţului de cost. __ Extinderea iniţiativei constructorilor de la Hunedoara — pentru reducerea preţului de cost al n­e­f­ului pătrat de suprafaţă locuibilă şi mărir­ea supra­feţei de locuit — ar fi constituit un minunat prilej pentru ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii constructori să­­facă o serie de propuneri pentru fo­losirea rezervelor existente, ar fi scos la iveală noi rezerve interne, ar fi fost luată o serie de angaja­mente. De ce atunci conducerea TRC nu s-a preocupat de extinderea pre­ţioasei iniţiative a constructorilor de la Hunedoara ? După cît se vede, răspunsul este simplu : la TRC, luptei pentru redu­cerea preţului de cost al construcţii­lor nu i se acordă atenţia meritată , concluzia care se impune. Este necesar ca în cel mai scurt timp conducerea T.R.C., conducerile întreprinderilor din cadrul TBC, orga­nizaţiile de partid şi comitetele de întreprindere respective, Să ia măsu­rile necesare pentru ca iniţiativă con­structorilor de la Hunedoara să fie extinsă şi pe şantierele din regiunea noastră. Unul din obiectivele princi­pale ale întrecerii ce se desfăşoară pe şantier în cinstea lui 23 August, treb­uie să fie lupta pentru reduce­rea preţului de cost al construcţiilor, care nu este preluată A pad­. 5-Si ) TEODOR IORDACHESCU­­ Din partea C.C. al PI­R, Parti­d­ului Muncitoresc Romîil a­­nunţă cu adîncă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C. C. al PMR, vechi militant al miş­cării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unită­ții politice, organizatorice și ideologice a clasei munc­ioare, luptător neobosit pe­tru cauza construirii social­ sîrmlui în fara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R.P.P. Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adincă durere încetarea din viaţă a tovară­şului Teodor Iordăchescu, de­putat în Marea Adunare Naţio­nală a Republicii populae Române. Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru orga­nizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din to­varășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele Con­siliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele co­misiei controlului de stat, Ton Pas, membru al C.C al PMR, preşedintele Comitetului de ra­dio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al PMR, Gheorghe Stoica, mem­br­u al CC., al PMR, secretar al Prezidiului Matrii Adunări Na­ţionale a R.P.R., P. Nicule­cu Mizil, membru al C.C. al PMR, Ştefan Cruceanu, secretar al Comitetului orăşenesc Bucu­reşti al P.M.It. O importanta realizare pe tarîm sportiv în Iaşi : Clubul muncitoresc (Urmare din pag. l­ a) ci­clul teritorial, în care să ac­­tiveze toate secţiile cu sport de performanţă. In adunări generale ale co­lectivelor sportive, muncim­ii ceferişti şi lucenţii ieşeni au iărit in muni­miale ,in pune­rea de a se trece la organiza­rea unui club al oraşului. Datorită sprijinului reprocu­peţit, al organelor de partid şi de stat, această iniţiativă a muncitorilor ceferişti şi a stu­denţilor a fost cunoscută şi a­­probată cu deosebit entuziasm in toate întreprinderile şi in­stituţiile oraşului, care au îna­intat adeziuni comitetului de iniţiativă format. Miercuri seara, a avut loc în sala Teatrului Evreiesc de Stat o adunare la care au luat par­te factori de răspundere din conducerea întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, din condu­cerea mişcării de cultură fizi­că şi sport şi a colectivelor sportive. De asemenea, au par­ticipat numeroşi sportivi şi susţinători ai mişcării spor­tive. Cu acest prilej au luat cu­vântul reprezentanţi ai munci­torilor şi studenţilor ieşeni, care au vorbit despre entuziasmul cu care a fost întimpinată în întreprinderi, instituţii şi in­stitute de învăţămînt superior iniţiativa creării unui club sportiv al oraşului Iaşi. În cadrul adunării a fost creat, prin aprobarea unanimă a tuturor participanţilor, clu­bul sportiv muncitoresc-stu­dpeat sportiv - studenţesc denţesc. Totodată a fost ales consiliul de cond­ucere al clu­bului, din care fac parte tov . Octav Iliescu, preşedintele sfa­tului popular orăşenesc (preşedin­te), prof.univ. Cristofor Simio­­nescu, rectorul Institutului Po­litehnic (vicepreşedinte), M. Fălticeanu, secretarul comite­tului de întreprindere de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" (secretar) , Al. Agapescu, di­rectorul fabricii „Ţesătura“, I. Budura, directorul Direcţiei Regionale CFR, O. Boghiu, di­rectorul IRA 4, N. Cojocaru, maestru al sporului, T. Di­anu, sportiv fruntaş de la Atelie­rele CFR „Ilie Pintilie“, S. Ioţ­­covici, preşedintele URCM, Şt. Ivăşcanu, preşedintele consiliu­lui Uniunii Asociaţiilor Stu­denţilor din Iaşi, Simca Ma­ier, directorul Băncii de Stat, Gh. Nicolae, secretar al Consi­liului sindical local, Gh. Raus, director adjunct al TBC Iaşi, 1. Rotaru, directorul fabricii de penicilină şi Gh. Roşu, rec­torul Institutului Agronomic (membri). De asemenea, a fost aleasa comisia de revizie. Activitatea clubului sportiv, muncitor­esc-studenţesc se va desfăşura in cadrul următoa­relor ramuri sportive: atle­tism, handbal (categ. A.), rug­by (categ. A.), volei (categ. A. masculin şi b. feminin), po­pice (categ. A.), fotbal (categ. B- Şi C.), baschet (categ. B.), box, tir, tenis de cimp, şah. Datorită măsurilor luate, ac­tivitatea de performanţă din aceste ramuri sportive­­va cu­noaşte o îmbunătăţire radi­cală, ducînd la obţinerea unor succese care să ridice presti­giul sportiv al oraşului nos­tru şi să asigure creşterea unor cadre sportive de valoare din rîndul tineretului ieşean. Oamenii muncii din Iaşi do­resc deplin succes activităţii clubului sportiv muncitores­c­­studenţesc. La Bucureşti s-a deschis o Ex- ji poziţie de filatelie, îs clişeu: un colţ din expoziţie ! Scrisori către redacţie Atenţie! Telefonaţi la 1432 Acum cîteva luni, în tram­vaie, pe străzi puteau fi ci­tite de orice cetăţean afiş, prin care populaţia era so­licitată ca ori declte ori obser­vă că becurile de pe o anu­mită stradă s-au ars să­ te­lefoneze la 1432. Arzîndu-se într-una din zi­le 3 becuri de la stîlpii dn. str. Eternitate, pe care lo­cuiesc, m-am grăbit să te­lefonez la 1432. De la celălalt capăt al firului, inginerul şef al ICET-ului m-a asigurat că becurile arse vor fi deîndată înlocuite. De promis mi-a promis. De soluţionat cererea insa a fost probabil mai „greu“. A trebuit să aşteptăm încă 4 săptămîni pînă cînd cerinţa legitimă a cetăţenilor din a­­ceastă stradă să poată fi sa­tisfăcută. întrebarea e: dacă pentru înlocuirea becurilor din str. Eternitatea — despre care ICET-ul a fost înştiinţat te­lefonic — a­ fost nevoie de 4 săptămîni, pentru înlocu­irea becurilor arse din stră­zile Călăraşi şi Beldiceanu despre care întreprinderea respectivă n-a fost sezisata încă de cetăţeni cît timp va trebui să treacă? Dr. S­MANES Iasi str. Eternitate Nr. 47

Next