Flacăra Iaşului, august 1958 (Anul 14, nr. 3710-3735)
1958-08-01 / nr. 3710
tar. 5710 R. P. UNGARA: Fabrica de sticlă de la Petrad Sasvar. IN CLISEU: Lucrare la cuptor. Construcţii sanitare la sate Intr-una din săptămînile trecute, am vizat coborind in gara Sirca, din personalul Iaşi- Paşcaa, o armată întreagă de medici, ceea ce a determinat pe reporterul neaveat să afle cărui fapt gara Sirca îi datorează asemenea onoare. Dar aceşti medici n-au zăbovit mult la faţa locului, ci imediat s-au pus în mişcare, lui, do ds-a dreptul peste cîmpul înmiresmat, spre dispensarul din comuna Bălţaţi. Abia la punctul de destinaţie am aflat că toţi medicii din raionul Tg. Frumos s-au adunat la dispensarul din Balţaţî, convocaţi fiind la obişnuită şedinţă lunară a secţiei sanitare raionale. Şedinţa a început, iar reporterul aşezat la umbra unui nuc discuta cu un cetăţean de prin părţile locului despre mijloacele de locomoţie cu care să se facă cît mai repede nevăzut.,, iar iată că, deodată, o frintură a discuţiilor, putată de tdierea uşoară a vântului, abia percepută de auzul reporterului, a avut darul să-i stimuleze curiozitatea profesională... Pe locul unde acum străluceşte în soare cocheta clădire a dispensarului, se afla acum cîţi-va ani o tribună impervizată, iar cetăţenii adunaţi aici au hatarit să aducă aportul lor prin contribuţie voluntară la construirea unei voi unităţi sanitare. Toate lucrările mai importante au fost făcute prin contribuţie ln muncă, iar personalul medical al circumscripţiei medicale Balţaţi. Fură munca de teren şi orele de consultaţii se transforma în echipă de constructori. Medicul circumscripţiei Balţaţi a fost văzut de toţi locuitorii comunei, fără halat şi bonetă, fără mască şi mănuşi de cauciuc, împingînd la roaba cu var sau aşezînd planete pe acoperişul dispensarului. Cu multă pricepere şi interes au muncit la construirea dispensarului numeroşi locuitori ai comunei, printre care: Comunistul Pal Iancu, colectivistul Grigore Rusu, I. Cioba- ziu şi alţii. Nici n-am avut răgazul să meditez asupra celor discutate, să mă entuziasmez sincer de felul cum a fost înţeleasă misiunea nobilă a medicului, că participanţii la şedinţă — oameni cu timplele încărunţite sau tineri abia ieşiţi de pe băncile facultăţii — au sărit cu uşurinţă în cele două camioane aliniate la marginea şoselei, pornind spre o altă unitate sanitară, recent constrintă, spitalul din satul Goeşti. Aici a continuat şedinţa începuă la Baltaţi. Spitalul din Goeşti, a cărui inaugurare a fost prilejuită de această vizită, a impresionat prin curăţenia şi modul de îngrijire a bolnavilor. Această nouă unitate sanitară cu 30 de paturi, deservită de 25 de persoane, cu lumină şi baie, a fost înălţată în nu locul unei regiuni unde cu ani în urmă bolite secerau cu miile vieţile oamenilor. In urmă cu mai bine de un an de zile, cînd doctorul Boişteanu, medicul şef al secţiei sanitare raionale Tg. Frumos, a sugerat ideea construirii unui sfnat la Goeşti, lucrătorii sanitari de aici au rămas înginduraţi şi au considerat lucrul acesta un vis de nereauzat. Ideea aceasta a găsit însă un puternic ecou în rîndul oamenilor hotărîţi să învingă greutăţile, să contribuie la apărarea sănătăţii cetăţenlor. Şi aici misiunea nobilă a medicului şi-a spus cuvintul. Privesc cu admiraţie pe tînăra decedere exterioară a spitalului de circumscripţie din Goeşti. Spitalul are în incinta sa trei secţii : pediatrie, boli interne şi maternitatea. Spitalul dispune de 7 saloane cu 3 paturi. Personalul care îl deserveşte este compus din oameni cu o înaltă pregătire profesională. De asemenea trebuie menţiunât faptul că spitalul are o uzică proprie, Joriţă Marcela Dinu care, prin dragostea şi munca ei neobosită, care prin priceperea cu care a ştiut să mobilizeze oamenii, a contribuit la construirea într-un timp record a acestui spital. Pe moş Matei din Goeşti, care poartă pe umeri povara a 80 de ani, nu-l surprindea incredut dacă cutare sau Cuta e copil (şi cît de mult erau aceştia) se stingea din viaţă sub privirile injectate de lacrimi ale părinţilor. Astăzi, medicul care prezenta raportul de activitate a circumscripţei sanitare respective, a vorbit timp de 20 de minute, cu privirile aţintite în pămint, pentru a justifica decesul unui singur copil. La capătul acestor constatari reporterul şi-a permis să tragă o concluzie sumară: misiunea nobilă a medicului nu înseamnă a mînui cu pricepem bisturiul sau seringa. Mai înseamnă, forţă creatoare şi spirit gospodăresc pentru a sluji cu dragoste matele de cetăţeni înainte de fnecarea de la Goeşti, am votat în carnetul de reporter cîteva invitaţii făcute de medicii de la Gromiţai, Dumeşti şi strunga: „cît mai curind poftiţi şi rie la noi. Vom fi minări să vă arătăm şi noi asemenea realizări“. Misiunea nobilă a medicului-a spus cuvîrturi I. AGHILEI O Iniţiativă lăudabila L’temiştii şi membrii organizaţiei AVSAP din satele componente ale comunei Delerii, raionul Vaslui au iniţiat de curînd o frumoasă acţiune. Prin cîteva ieşiri la muncă voluntară ei au curăţat o suprafaţă de 10 ha. islaz. S-au evidenţiat în mod deosebit tinerii Igftăt Petre, Donose Doru, Popică Eugen, Vasiliu Emil, Crăciun Gh. Ioan, Dariian Vasile, şi Helgiu Ştefan. VICTOR VASILIU Activist UTM Articolul cu titlul de mai sus a fost publicat în ziarul nostru nr. 3698 din 18 iulie a.c. Analizînd ritmulucrărilor agricole de vară în cuprinşii raionului Negreşti, autorul articolului a semnalat între altele decalajul mare existent între seceriş şi treieriş. Sfătui popular raional, care se făcea vinovat de existenţa acestor deficienţe a luat o serie de măsuri menite să ducă la grăbirea ritmului lucrărilor de treieriş. In răspunsul trimis redacţiei se spune între altele: „In cadrul unei şedinţe care a avut loc la reşedinţa de laraion, cu participarea preşedinţilor sfaturilor populare comunale, precum şi a tehnicienilor agronomi s-a analizat situaţia lucrărilor de vară cu care prilej s-au luat măsurile corespunzătoare. Au fost trimişi în teren toţi şefii de secţiuni, precum şi alţi salariaţi care să sprijine îndeaproape muncile de recoltat şi treieriş. Ca urmare, situaţia în raion s-a îmbunătăţit. Au fost deîndată amenajate toate ariile, transportul la aiii se face atît ziua cît şi noaptea, iar batozele lucrează cu întreaga lor capacitate. Ca urmare a articolului „De ce un asemenea decalaj ?“ Fi Ai AR A TASU1 Ul Practica în producţie şi excursiile ştiinţifice ale studenţilor ieşeni De cîţiva arţi fftcoace, practica în producţie a studenţilor şi excursiile ştiinţifice s-au extins la aproape toate facultăţile şi secţiile institutelor de îmvăţămînt superior din ţara noastră, stătut pune la dispo- riţia studenţilor şi a cadrelor didactice toate mujioaceie necesare realizării acestor sarcini, iar rezultatele instructive şi educative slnt din ce intertidisfiult resimţite In pregătirea noilor specialişti In răstimpul scurt cît lucrează vara în mine, fabrici, uzirte, laboratoare ori pe şantiere şi pe ogoare alături de muncitori, tehnicieni, ingineri sau de cercetătorii ştiinţifici, studenţii iau contact cu realitatea vie a construirii socialismului, participînd la strădanii, invăţînd şi totodată ftucurindu se de măreţia operelor ce se Înfăptuiesc. Văd locuri noi şi se Converg de mulţimea bogăţiilor ţarii, cunosc oameni cu care leagă prietenii,, se deprind cu preţuirea justă a bunurilor obşteşti create prin muncă, au ocazia să constate urmele nefaste ale Vechilor orînduiri şi să se convingă Prof. I. GUGIUMAN de justeţea Căii trasate de Pa.I. pentru construirea noii vieţi, Sădaliaie. Căci, oriunde vor «sefie şi oriunde vor lucra, acelaşi şantier imens vor întâlni. La fel ca mulţi colegi de-ai lor, studenţii şi cadrele didactice de la secţia de Geografie a Universităţii din Iaşi au efectuat anul acesta o intensă practică la teren şi numeroase excursii ştiinţifice, atît în jurul oraşului Iaşi, cît şi în cuprinsul ţării. Tematica a fost destul de variată, iar rezultatele n-au întirziat să se arate, răspunsurile date la examene fiind mai bune ca în ceilalţi ani Astfel, studenţii începători, cei din anul I, au făcut excursii ştiinţifice (aplicaţii de itinerar), la Repedea, Cetăţuia, Ciric, Miroslava şi la uzina de apă Prut-Iaşi, unde au luat cunoştinţă cu primele elemente de Peisaj şi cu interpretarea geograficăfizică a acestora, ca şi cu unele realizări economice mari din apropierea celui mai de seamă oraş din Moldova. La începutul lunii mai, aceiaşi studenţi au mers în Delta Dunării şi în munţii Măcinului. Contactul cu Dunărea şi cu Marea Neagră, cu stîncăriile munţilor bătrini ai Dobrogei, cu muncitorii de la carierele de granit din apropierea oraşului Macin, cu pescării de la Sulina şi din bălţile Brăilei, ori vizitarea Lacului Sărat şi a oraşelor Brăila şi Galaţi, au constituit pentru toţi nu numai un prilej de lărgire a orizontului ştiinţific, ci şi o ocazie de legare a unor prieteni cu oamenii ce-şi duc munca în mijlocul naturii sau în cariere şi fabrici de parte în sud-estul ţării Iar cînd sesiunea examenelor de iunie s-a terminat şi practica de teren a început, tinerii geografi s-au dovedit suficient de destoinici pentru a întreprinde primele lucrări de topografie, meteorologie-climatologie şi hidrologie în zona oraşului Iaşi, ca şi mai departe, în zona masivului Rarău-Giumalău. Munca ştiinţifică şi urcuşul pantelor abrupte, ale dealurilor şi munţilor, pe vreme bună ori pe furtună cu ploaie, s-a executat vreme de două săptămîni, greutatea aparatelor, a echpamentului şi a alimentelor reci nefiind un impediment. Căliţi la drum după cele dinţii zile de muncă, studenţii au găsit după aceea destul timp să admire frumuseţea locurilor din jur, să viziteze oraşele prin care au trecut: — Vatra Dornei, Cîmpulung, Suceava, să intre în minele de mangan de la Nepomiţenî (de Ungă Iacobani) şi în salina de la Cacîca Ofi să se plimbe prin ruinele cetăţii de la Suceava, de lîngă care să vadă cum se înfiripează fie valea rîului cu acelaşi nume, un mare şi puternic oraş moldovenesc, prin unirea treptată a celor trei centre urbane vechi, __ Suceava, Iţcani şi Burdujeni La capătul practicii de teren, bucuria plecării acasă eră la mulţi dintre ei biruită de regretul sfârşitului muncii şi călătoriei, de-a livigul căreia au învăţat şi au văzut atîtea lucruri, adunind amintiri care nu se vor uita niciodată. Studenţii din anii II, III, şi IV, cu mai multă experienţă a drumului şi a muncii de teren, au întreprins excursii ştiinţifice şi au efectuat cercetări mai numeroase, mai variate şi de mai lungă durată (30 zile). Amintim, de exemplu, cele două aplicaţii de itinerar efectuate de studenţii anului IV pe traseul : Iaşi-Ploeşti — valea Prahovei — Sinaia — Bucegi — Zărneşti — Oraşul Stalin — Iaşi şi pe traseul : Iaşi — Vătra Dornei - Dej - Cluj - Turda - Cîmpia Turzii — Hunedoara - Petroşani — Craiova — Bucureşti — Iaşi ; aplicaţiile de itinerar făcute de studenţii din anul II şi III în nordul Dobrogei şi în Munţii Retezatului, ca şi aplicaţia grea efectuată de studenţii din anul II pe traseul : Iaşi — Paşcani* Tg. Neamţ — Borsec — Gheorghieru — Tuşnad — Breţcu — Tg. Ocna — Oneşti — Borzeşti — flăcăii — Iaşi. Aplicaţiile de itinerar au fost complectate, timp de 15 zile, cu cercetări amănunţite la teren, întreprinse în zona celor două staţiuni de cercetări ştiinţifice ale Universităţii din Iăţi,— staţiunea zoologică marină de la Agigea (regiunea Constanţa) şi staţiunea de cercetări biologice şi geografice de la Stejarul (regiunea Bacău), îndrumaţi şi ajutaţi de cadrele didactice ale secţiei de Geografie şi de către cercetătorii ştiinţifici ai celor două staţiuni, studenţii din anul l şi HI au efectuat lucrări de Geografie fizică şi de Geografie economică referitoare la : clima văii Bistriţa în amonte şi în avale de barajul de la Izvorul Muntelui, hidrologia, hidrogeologia, geomorfologia şi solurile din acelaşi sector de vale, geologia sectorului tunel, ca şi vizitarea întregului complex de lucrări ce se efectuiază pe şantierul celei mai mari hidrocentrale din patria noastră ; morfologia ţărmului marin şi a zonei litorale între Constanţa şi capul Tuzla, clima, hidrologia şi solurile aceluiaşi sector ori problemele urbane şi economice pe care Ie ridică cele trei staţiuni balneo-climaterice de aici, Vasile Roaitu, Techirghiol şi Eforie. Străbătînd ţara pentru a o cunoaşte şi iubi, ori poposind la lucru de migală şi de mare răspundere, tinerii geografi de la Universitatea din Iaşi au dat dovadă de mult entuziasm, de disciplină în muncă şi de conştiinţa că lucrînd temeinic, învaţă şi construesc în aceia, timp o lume nouă, alături de zecile de mii de oameni, care, conduşi de Partid, înving greutăţi şi obţin biruinţi, de mulţi aproape nevisate în trecut. In anii ce vin, serii noi de studenţi îşi vor adăuga munca lor la aceea a seriilor vechi, lărgind zi de zi tot mai mult cunoaşterea pămîntului ţării noastre, cu bogăţiile şi cu frumuseţile lui. Iar cadrele de tineri cercetători şi de profesori de Geografie, riscate la locul de producţie, vor munci cu rîvnă şi cu drag, vorbind tuturora despre locurile, lucrurile, oamenii, peisajele şi nesfîrşitele bogăţii pe care Ie cuprinde pămîntul patriei şi pe care cu toţii trebuie să le cunoştem, să le preţuim cu înţelepciune şi la nevoie să le apărăm împotriva celor care ar încerca vrem *a să le distrugă. Din sălile tribunalului Neglijenţă in servitar Agape Nicolae din comuna Rediu Tatar, raionul Iaşi, era achizitor in I.C.S. Recolta Iaşi. In această calitate primea avansuri pe care le justifica în funcţie de executarea achiziţiilor, răspunzârtd totodată şi de îmrfiagazinarea şi transportul cerealelor la bază. Indeplinindu-şi în mod neglijent îndatoririle de serviciu, manevrâid fără simţ de răspundere cantităţile de cereale achiziţionate, a cauzat întreprinderii un prejudiciu în valoare de 12.735,92 lei. Judecat de Tribunalul popular raional Iaşi, Agape Nicolae a fost condamnat la 2 ani închisoare corecțională şi la plata despăgubirilor civile în sumă de 12.735,92 lei. ______ 0 iniţiativă valoroasă (Urmare din pag. l ay tiere lucrările nu sunt astfel organizate încît utilajele să fie folosite în mod raţional. Aici sînt aduse »utilaje cu capacitate mult prea mare pentru lucrarea respectivă iar în alte cazuri, datorită insuficientei calificări a mecanicilor, utilajele se defectează, nemaiputind fi folosite perioade îndelungate. De aceea chiria utilajelor costă — şi din păcate, asta se întîurplă destul de frecvent — de două, trei ori mai mult decât valoarea volumului de lucrări execuţie cu ajutorul utilajului. Pe multe şantiere din regiune se constată o proastă gospodărire a materialelor. Din cauza neglijenţei, se găsesc cărămizi sparte, nisip şi prostoiş împrăştiat, resturi de material lemnos. Mai mult că atît, la şantierul Valea Lupului, s-au degradat pe curînd 10 uşi de stejar, pentru că nu au fost înmagazinate. Nici într-un caz nu trebuia trecut cu vederea faptul că, după ce sînt efectuate o serie de lucrări, uneori chiar de finisaj, se revine cu diferite instalaţii sau cu operaţiuni de subantrepriză, stricîndu-se ceea ce s-a făcut. Alteori se revine cu unele operaţiuni datorită constructorului care începe, sau continuă lucrarea fără a avea definitivat proiectul. Caz concret : şantierul UKCIW din str. Ştefan cel Mare. Acestea nu sînt desigur situaţii normale şi ele duc la ridicarea preţului de cost al construcţiilor. Fără îndoială că în afară de cele enumerate mai sus, sînt şi alte rezerve nefolosite sau insuficient folosite (conteinerizarea cărămizilor, organizarea lucrului pe brigăzi complexe şi echipe, mecanizarea unor operaţiuni, aprovizionarea ritmică, evitarea încrucişărilor de transporturi, etc). Pe toate şantierele sînt serioase posibilităţi de creştere a productivităţi muncii, de ecotromie a materialelor, de reducere a preţului de cost. __ Extinderea iniţiativei constructorilor de la Hunedoara — pentru reducerea preţului de cost al nefului pătrat de suprafaţă locuibilă şi mărirea suprafeţei de locuit — ar fi constituit un minunat prilej pentru ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii constructori săfacă o serie de propuneri pentru folosirea rezervelor existente, ar fi scos la iveală noi rezerve interne, ar fi fost luată o serie de angajamente. De ce atunci conducerea TRC nu s-a preocupat de extinderea preţioasei iniţiative a constructorilor de la Hunedoara ? După cît se vede, răspunsul este simplu : la TRC, luptei pentru reducerea preţului de cost al construcţiilor nu i se acordă atenţia meritată , concluzia care se impune. Este necesar ca în cel mai scurt timp conducerea T.R.C., conducerile întreprinderilor din cadrul TBC, organizaţiile de partid şi comitetele de întreprindere respective, Să ia măsurile necesare pentru ca iniţiativă constructorilor de la Hunedoara să fie extinsă şi pe şantierele din regiunea noastră. Unul din obiectivele principale ale întrecerii ce se desfăşoară pe şantier în cinstea lui 23 August, trebuie să fie lupta pentru reducerea preţului de cost al construcţiilor, care nu este preluată A pad. 5-Si ) TEODOR IORDACHESCU Din partea C.C. al PIR, Partidului Muncitoresc Romîil anunţă cu adîncă durere că în ziua de 31 iulie a.c. a încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă, tovarăşul Teodor Iordăchescu, membru al C. C. al PMR, vechi militant al mişcării muncitoreşti, care a avut un rol activ în realizarea unității politice, organizatorice și ideologice a clasei muncioare, luptător neobosit petru cauza construirii social sîrmlui în fara noastră. Din partea Marii Adunări Naţionale a R.P.P. Marea Adunare Naţională a R.P.R. anunţă cu adincă durere încetarea din viaţă a tovarăşului Teodor Iordăchescu, deputat în Marea Adunare Naţională a Republicii populae Române. Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român a numit o comisie pentru organizarea funeraliilor tovarăşului Teodor Iordăchescu. Comisia este alcătuită din tovarășii: Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor, Dumitru Coliu, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al PMR, preşedintele comisiei controlului de stat, Ton Pas, membru al C.C al PMR, preşedintele Comitetului de radio şi televiziune, Solomon Barbu, membru al C.C. al PMR, Gheorghe Stoica, membru al CC., al PMR, secretar al Prezidiului Matrii Adunări Naţionale a R.P.R., P. Niculecu Mizil, membru al C.C. al PMR, Ştefan Cruceanu, secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.It. O importanta realizare pe tarîm sportiv în Iaşi : Clubul muncitoresc (Urmare din pag. l a) ciclul teritorial, în care să activeze toate secţiile cu sport de performanţă. In adunări generale ale colectivelor sportive, muncimii ceferişti şi lucenţii ieşeni au iărit in munimiale ,in punerea de a se trece la organizarea unui club al oraşului. Datorită sprijinului reprocupeţit, al organelor de partid şi de stat, această iniţiativă a muncitorilor ceferişti şi a studenţilor a fost cunoscută şi aprobată cu deosebit entuziasm in toate întreprinderile şi instituţiile oraşului, care au înaintat adeziuni comitetului de iniţiativă format. Miercuri seara, a avut loc în sala Teatrului Evreiesc de Stat o adunare la care au luat parte factori de răspundere din conducerea întreprinderilor şi instituţiilor ieşene, din conducerea mişcării de cultură fizică şi sport şi a colectivelor sportive. De asemenea, au participat numeroşi sportivi şi susţinători ai mişcării sportive. Cu acest prilej au luat cuvântul reprezentanţi ai muncitorilor şi studenţilor ieşeni, care au vorbit despre entuziasmul cu care a fost întimpinată în întreprinderi, instituţii şi institute de învăţămînt superior iniţiativa creării unui club sportiv al oraşului Iaşi. În cadrul adunării a fost creat, prin aprobarea unanimă a tuturor participanţilor, clubul sportiv muncitoresc-studpeat sportiv - studenţesc denţesc. Totodată a fost ales consiliul de conducere al clubului, din care fac parte tov . Octav Iliescu, preşedintele sfatului popular orăşenesc (preşedinte), prof.univ. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului Politehnic (vicepreşedinte), M. Fălticeanu, secretarul comitetului de întreprindere de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie" (secretar) , Al. Agapescu, directorul fabricii „Ţesătura“, I. Budura, directorul Direcţiei Regionale CFR, O. Boghiu, directorul IRA 4, N. Cojocaru, maestru al sporului, T. Dianu, sportiv fruntaş de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie“, S. Ioţcovici, preşedintele URCM, Şt. Ivăşcanu, preşedintele consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din Iaşi, Simca Maier, directorul Băncii de Stat, Gh. Nicolae, secretar al Consiliului sindical local, Gh. Raus, director adjunct al TBC Iaşi, 1. Rotaru, directorul fabricii de penicilină şi Gh. Roşu, rectorul Institutului Agronomic (membri). De asemenea, a fost aleasa comisia de revizie. Activitatea clubului sportiv, muncitoresc-studenţesc se va desfăşura in cadrul următoarelor ramuri sportive: atletism, handbal (categ. A.), rugby (categ. A.), volei (categ. A. masculin şi b. feminin), popice (categ. A.), fotbal (categ. B- Şi C.), baschet (categ. B.), box, tir, tenis de cimp, şah. Datorită măsurilor luate, activitatea de performanţă din aceste ramuri sportiveva cunoaşte o îmbunătăţire radicală, ducînd la obţinerea unor succese care să ridice prestigiul sportiv al oraşului nostru şi să asigure creşterea unor cadre sportive de valoare din rîndul tineretului ieşean. Oamenii muncii din Iaşi doresc deplin succes activităţii clubului sportiv muncitorescstudenţesc. La Bucureşti s-a deschis o Ex- ji poziţie de filatelie, îs clişeu: un colţ din expoziţie ! Scrisori către redacţie Atenţie! Telefonaţi la 1432 Acum cîteva luni, în tramvaie, pe străzi puteau fi citite de orice cetăţean afiş, prin care populaţia era solicitată ca ori declte ori observă că becurile de pe o anumită stradă s-au ars să telefoneze la 1432. Arzîndu-se într-una din zile 3 becuri de la stîlpii dn. str. Eternitate, pe care locuiesc, m-am grăbit să telefonez la 1432. De la celălalt capăt al firului, inginerul şef al ICET-ului m-a asigurat că becurile arse vor fi deîndată înlocuite. De promis mi-a promis. De soluţionat cererea insa a fost probabil mai „greu“. A trebuit să aşteptăm încă 4 săptămîni pînă cînd cerinţa legitimă a cetăţenilor din această stradă să poată fi satisfăcută. întrebarea e: dacă pentru înlocuirea becurilor din str. Eternitatea — despre care ICET-ul a fost înştiinţat telefonic — a fost nevoie de 4 săptămîni, pentru înlocuirea becurilor arse din străzile Călăraşi şi Beldiceanu despre care întreprinderea respectivă n-a fost sezisata încă de cetăţeni cît timp va trebui să treacă? Dr. SMANES Iasi str. Eternitate Nr. 47