Flacăra Iaşului, septembrie 1958 (Anul 14, nr. 3736-3760)
1958-09-02 / nr. 3736
I . Pregătiri pentru munca culturală de iarnă la sate Demonstrând lipsa de fundament a ideii ce mai persistă la unii cu privire la aşa-zisa pauză în activitatea cultural-artistică la sate în timpul verii, majoritatea căminelor culturale au participat la Festivalul bienal de teatru „I. L. Caragiale “ şi au susţinut îndeaproape campaniile agricole, aducîndu-şi întreaga contribuţie la impulsionarea lor. De asemenea, s-au organizat foarte multe conferinţe de popularizare a ştiinţei, informări politice asupra evenimentelor interne şi internaţionale, acţiuni largi de difuzare a cărţii, seri de întrebări şi răspunsuri, seri-ghicitoare, etc. Intr-atita au devenit de necesare toate acestea îr,cit pînă şi la aici sau la munca cîmpului echipe artistice, biblioteci mobile, gazete şi reviste, se aflau la îndemîna tuturor pentru momentele de răgaz, aducind oamenilor I muncii de pe ogoare desfătare sufletească, mulţumire şi instructivă odihnă. Dacă atunci cînd muncile sint in toi, ţărănimea mun- I citoare nu se poate lipsi de 7 toate aceste bunuri, care constituie lumină şi îndrumar pentru obţinerea de noi succese, apoi este normal ca în perioada da iarnă, cînd îndeletnicirile pe lingă gospodărie permit mai mult timp liber, activitatea cultural-artistică să ocupe un şir mai larg spaţiu. Aşadar, se poate vorbi despre necesitatea intensificării activităţii artistice în lunile de iarnă. Pentru a realiza acest deziderat, pentru ca unităţile culturale să constituie cu adevărat centre de atracţie, este necesar în primul rînd ca ele să fia bine amenajate, încălzite, luminoase şi pri- 5 mitoare. Altminteri, Oricii de C bogate şi variate ar fi prtaf nurile de muncă culturală, ele riscă să rămînă neînde- „ 5 plinite. Iată de ce comite✓ tele executive ale sfaturilor ^ ^ populare comunale, cadrele\ ] didactice, toţi oamenii muncii r au datoria să vegheze cu grijjă la asigurarea condiţiilor^ ^ optime de desfăşurare a muncii culturale. 1 / In raionul Iaşi, de pildă, \ \ vor fi date în folosinţă, Ina- ^ C inte de venirea iernii trei / S noi cămine culturale la Vlă-j \ deni, Trifeşti şi Lungani, ( ( construcţii ce se află în sta-/ / din de finisare. Au fost transl I portate cantităţile de com-i / bustibil repartizate unităţi- i / lor culturale. Iar în ceea ce îl priveşte mobilierul s-au con- $ ( tractat 200 de dulapuri şi raf / turi pentru bibliotecile să- / teşti. J \ Nu acelaşi lucru s-ar pu-\ tea afirma în legătură cu f grija pentru bibliotecile să- / teşti din raionul Huşi. Aici, multe dintre ele nu au ri- C dicat nici măcar lemnele re- j partizate pentru iarna tre- V cuta, anul acesta aflindu-se f în aceeaşi situaţie, fără ca secţia de învăţămînt sau i conducerea bibliotecii raio- nale să se seziseze cit de cit J şi să adopte măsuri cores- I punzătoare. In general, secţia de învă- \ ţămint şi cultură concentrln- f du-şi munca în direcţia pre- gătirii noului an şcolar, a ^ neglijat pînă acum problema * pregătirii muncii culturale de iarnă, care trebuie să stea în centrul atenţiei. Lucrul a- \ cesta se constată şi în raioa- s nele Vaslui, Negreşti etc., şi reclamă o atenţie deosebită în ce priveşte pregătirea condiţiilor materiale cît şi indirecţia conţinutului numc cii cultural-artistice. Este absolut necesar să fie reorganizate colectivele de conferenţiari şi îndrumate , spre a elabora cu forţe pro- prii, expuneri legate de spe- ■ e cificul fiecărui sat şi comu- nă. Sporirea numărului de cercuri de cultură generală » va contribui de asemenia popularizarea ştiinţei, la cur prinderea a cît mai mulţi ţăi răni muncitori în activitatea culturală. La fel organizarea din vreme a învăţămîntuîui agricol de masă va asigura buna desfăşurare a cursuri- 7 lor pentru popularizarea agro. tehnicei înaintate şi antrena- rea ţărănimii muncitoare în lucrarea pămîntului în co~ , mun cu mijloace tehnice a- vansate. Pregătirea minuţioasă a celui de al V-lea concurs al echipelor artistice, orientarea justă a repertoriilor prin grija organizaţiilor de partid, , va aduce noi succese în munca de educare a maselor. .. O cifră care consemnează superioritatea Zilele trecute, mă aflam cu unele treburi în satul Chişcărieni—Hîrlău. O seamă de colectivişti de aici împreună cu mai mulţi întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală, m-au întovărăşit pe uliţele satului. Mi-au arătat case noi ale colectiviştilor, noi livezi cu pomi de un an şi doi ani, antene de radio şi un convoi de care se transportau cerealele din avansul de 40 la sută la casele colectiviştilor. Nu ştiu cum a venit vorba de producţia la ha. — Cit am scos noi şi cit au scos individualii? mă întreabă tov. Adrian Popovici, președintele gospodăriei colective. — Poftim! Privește și matale! îmi întinde o bucată de hîrtie pe care era schitat graficul de fată. Priviti-1 ANUL XIV NR. 3736 MARTI 2 SEPTEMBRIE W58 4 PAGSN ws* 23.350 lei economisiţi prin muncă voluntară Cînd au hotărît să construiască un nou local pentru căminul cultural, ţăranii muncitori din Brăeşti — tg. Frumos au analizat şi posibilităţile ce le au de valorificare a forţelor lor, aşa incit să poată realiza însemnate economii. De aceea n-au precupeţit nici un efort in realizarea obiectivului propus. In cîteva luni de zile ei au reuşit să înalţe construcţia căminului cultural pentru care au cheltuit numai 46.650 lei, realizaţi din autoimpunere, faţă de 70.000 cit se prevedea în deviz. Prin contribuţia voluntară în muncă au fost realizaţi deci 23.350 lei economii. Noua construcţie a şcolii de 4 ani din Brăeşti, de curînd inaugurată, îşi aşteaptă elevii. IOAN VIERU corespondent De ce m-am înscris în gospodăria colectivă Eu în sat am fost socotit printre ţăranii mijlocaşi, deoarece am izbutit să înjgheb 5 ha. de pămint, un cal, cal, plug, boroană. Cu cele ce ştiam eu, din cele ce învăţam de la tov. Muravschi, tehnician agronom, reuşeam să sort roade bunişoare, mult mai mult decit scoteam acum 8—10 ani. Dar totuşi nu eram eu mulţumit de sporul trebii ce-o făceam mergînd de la o bucată de pămint la alta şi nici după ştiinţă nu puteam lucra pe de-a-ntregul. Prinsesem de veste că la gospodăria colectivă din Voineşti, satul de reşedinţă al comunei, se împart avansurile de 40 la sută. De asemenea, cunoaşteam că şi la noi în Lungani se munceşte pentru orparea unei gospodării colective. Eu, deşi eram hotărît pe jumătate, mă mai gindeam că nu strică să văd cu ochii mei ce primesc colectiviştii şi de asta m-am dus la Voineşti în ziua împărţirii avansurilor. La magazie, era rindul lui Dobreanu. Era vesel şi el, ca şi cei care îl ajutau la încărcat saci. Luînd-o băbeşte cu adunatul, mi-am dat seama că Dobreanu m-a întrecut cu mult. — Cit mai iei Dobrene în toamnă? — l-am întrebat eu. — Hm, cit mai iau. încă o dată şi jumătate, numai la grîu. Apoi păpuşoiul... şi alte cite mai avem noi de împărţit. Iar fac socoteli şi iar ajung la acelaşi răspuns: sacii lui Dobreanu, Ioneasa, Belciug şi ai multora cintăresc mai greu. Cit am stat in Voineşti (m-au ţinut prietenii — şi ei colectivişti — de acolo, cîteva zile parcă stăteam pe spini. Acasă, am ajuns pe la vremea primului. Cum m-a văzut nevasta, a sărit cu gura pe mine: — Tu umbli mai ştiu, eu pe unde şi la şcoală oamenii hotărăsc întemeierea colectivei. Avea loc adunarea de înfiinţare a gospodăriei colective. Cererea a fost scrisă în grabă, dar cu atenţie ca să nu las nimic netrecut acolo. Subsemnatul... mă înscriu de bună voie în gospodăria colectivă cu 5 ha. de pămint, 1 cal, car, plug, boroană, 3 braţe de muncă şi... cu am căutat eu o sugativă, nevastă-mea a şi pus semnătura. Ce era să mai zic de, faptul că mi-a luat-o înainte?... Adunarea de constituire a noii gospodării colective „Drumul lui Lenin“ (care s-a inaugurat la 17 august) era pe sfirşite. Oamenii din sală care, acum îmi sunt cei mai buni prieteni şi tovarăşi de nădejde , nu s-au grăbit. Au discutat frumos despre mine şi m-au chemat la întrecere în hărnicie. Atunci, am trăit cele mai frumoase ceasuri din viaţa mea. Eram şi eu colectivist. Făcusem primul pas pe calea belşugului. M-am înscris in gospodăria colectivă, convins că asta îmi va da o viaţă mai bună, mai avută. Acum mă strădui ca eu, nevasta şi una din fetele rămase acasă, să facem cu mai multe zile muncă. Trag nădejde că la anul n-o să duc acasă bucate mai puţine şi bani mai puţini decît va lua Dobreanu şi celelalte 51 de familii din Voineşti, sau decît vor duce cele 28 familii din tînăra noastră gospodărie colectivă. Sînt mînăru de mine şi de nevastă-mea că am ascultat la vreme îndemnul comuniştilor de a păşi cu toată încrederea la calea belşugului. N. GH. GLODEANU membru al GAC „Drumul lui terani"- satU Lungani, comuna Voineşti — Iaşi In interiorul ziarului: — Iniţiativa şi priceperea femeii — valorificate in gospodărirea satelor. (pag. 2-a) — Cadre calificate pentru mişcarea artistică de amatori (pag. 2-a) — Pregătiri pentru noul an universitar. (pag. 2-a) — Din viaţa nouă a poporului vietnamez . (pag. 3-a) — Comitetul comunal se ocupă de întărirea disciplinei de partid. (pag. 3-a) SPORT: — C.S.M.S. a pierdut fără drept de apel la Cîmpina. (pag. 3-a) — Unirea Iaşi a jucat confuz şi a cedat la scor. (pag. 3-a) — Rezultat la egaltate la Bîrlad. (pag. 3-a) — Alte vuri din ţară. (pag. 3-a) Plenara U.C.F.S. regionale — prilej de îmbunătăţire a muncii sportive Duminică a avut loc la Iaşi plenara comitetului de organizare a UCFS regionale cu care prilej s-a analizat activitatea sportivă din regiunea noastră în lumina Hotăririlor plenarei C.C. al PMR din 9-13 iunie a.c. La lucrările plenarei au participat numeroşi sportivi, activişti UCFS, conducători de colective sportive, etc. A participat, de asemenea, la lucrările plenarei tov. Ion Simion, vicepreşedintele consiliului general UCFS. Lucrările plenarei au fost conduse de tov. Simion Timofte, secretar al Comitetului, regional de partid. Cu ocazia plenarei UCFS au fost relevate o serie de succese obţinute in activitatea sportivă din oraşele şi satele regiunii noastre. Cei prezenţi au analizat cu mult simţ de răspundere lipsurile care au frînat pe alocuri dezvoltarea mişcarii sportive, făcind propuneri concrete pentru lichidarea lor. Măsurile hotărîte care au fost adoptate pentru îmbunătăţirea muncii, vor duce fără îndoială la întărirea şi dezvoltarea activităţii sportive din regiunea Iaşi pentru a o ridica la înălţimea sarcinilor trasate partid. Vasluiul s-a înfrumuseţat prin darea in folosinţă a unei noi lucrări edilitare: podul de peste rîul Bîrlad. Foto: D. PAVALAŞCU Producţia va creşte cu Încă 50 la sută care a fost înzestrată cu un al treilea gater, la secţia parchete continuă lucrările de extindere a acesteia Cele executate pînă acum, şi care constau în trănirea spaţiului au făcut, printre altele, ca producţia secţiei să fie, în comparaţie cu 1976, aproape dublă. Noile acțiuni de extindere se desfășoară într-un ritm crescînd. Ca urmare, secția a fost dotată cu o garnitură noua constituită din 3-4 mașini. O altă garnitură urmează să fie instalată în următoarele 2-3 luni. Lucrările de extindere ca și înzestrarea cu mașini de înalt randament vor duce, pînă la sfîrşitul acestui an, la o creştere cu încă 50 la sută a producţiei de parchete impă ttema realizată în prezent. Multe din secţiile unităţi, pentru industrializarea lemnului , Ciurea cunosc o dezvoltare continuă. Aşa, de pildă, în afară de secţia gatere. Deschiderea cursurilor şcolii de partid a Comitetului regional P.M.R. Iaşi ieri a avut loc, in cadrul unei adunări festive, deschiderea cursurilor şcolii de partid de un an şi de doi ani a Comitetului regional P.M.R. Iaşi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de către tov. Simion Timofte, secretar al Comitetului regional de partid, care a vorbit elevilor şcolii despre importanţa studierii teoriei marxist-leniniste şi a ridicării nivelului de cultură generală. In cuvîntul său tov. Simion Timofte a accentuat asupra folosirii tuturor posibilităţilor optime create de partid pentru ca elevii şcolii să-şi însuşească în cele mai bune condiţiuri conţinutul obiectelor predate, îndeosebi pentru a învăţa modul de aplicare a teoriei partidului. De asemenea, s-a vorbit despre obligaţia şi datoria conducerii şcolii şi cadrelor didactice de a lupta cu hotărire împotriva oricăror concepţii ale ideologiei burgheze. Prima lecţie „Unitatea şi puritatea iingurilor partidului — principala condiţie a tăriei partidului vostru. Lupta împotriva împăciuitorismului faţă de orice manifestări şi influenţe ale ideologiei burgheze, străine şi a oricăror abateri de la linia şi politica partidului“a ■fost ţinută în faţa elevilor şcolii de partid de către tov. simion Timofte, secretar al Comitetului regional PMR Iaşi. A primit steagul U.R.C.C. Paşcani , de fruntaş pe regiune Duminică în sala de festivităţi a Casei raionale de cultură din Paşcani a avut loc adunarea activului U.R.C.C. în cadrul căreia s-a analizat activitatea desfăşurată pe linia cooperaţiei de consum In cursul trimestrului II al anului in curs. Din problemele dezbătute aici de preşedintele Uniunii, Sălceanu C-tin, precum şi de alţi numeroşi vorbitori, reţinem cîteva cifre : planul de aprovizionare a fost realizat in procent de 122 la sută; planul de desfacere cu amănuntul 107,6 la sută; iar planul de încasare a fondului social a fost depăşit cu 95,6 la sută. Succese Însemnate s-au obţinut şi în problema achiziţiilor, planul trimestrial fiind depăşit cu 25 la sută. Numeroşi participanţi la adunare, lucrători în unităţile cooperatiste şi-au împărtăşit cu acest prilej din experienţa muncii lor. Intr-un cadru festiv, tov. Ioan Tubac, vicepreşedinte al Uniunii regionale a cooperativelor de consum, a inmînat apoi steagul de Uniune raională fruntaşă pe regiunea URCC-ului Paşcani. Cu acest prilej au fost stimulaţi material şi o serie de gestionari fruntaşi între care Eugen Mózes, Dumitru Pirlea şi alţii. G. LUSGAED corespondent! —oo Ooo— Noi şi importante sortimente de bunuri de larg consum Colectivul atelierului de producere a teracotei a întreprinderii .Proletarul‘‘, repurtează succese deosebite din producţie. Ultimele realizări se concretizează prin depăşirea cu peste 1800 buc. cahle teracota a planului de producţie pe luna august a c. In cea de a doua jumătate a lunii trecute muncitori ca V. Ilie, D. Vîntu şi alţi fruntaşi în producţie au mai luat în lucru două noi şi importante sortimente de bunuri de larg consum: plăci de reşouri şi placi pentru maşini de călcat. Ei au realizat deja din aceste produse cîteva sute de bucăţi, urmîind ca în luna septembrie să treacă la producerea lor în serie. Noile sortimente de larg consum, alături de soba din teracotă „Şemineu“, ulcioare, scrumiere şi bibelouri sunt prezentate la expoziţia din dealul Concului în cadrul Lunii Iaşilor“.; Zi de sărbătoare împărţirea avansului de 40 la sută în gospodăria colectivă din Mirceşti-Vaslui a constituit o adevărată sărbătoare pentru membrii colectvişti. Cei mai muii dintre ei, care au muncit cu tragere de inimă, realizînd astfel un număr însemnat de zilemuncă au primit sute şi chiar mii de kg. cereale. Iată doar cîteva exemple: Hriţcu GH care a realizat împreună cu familia sa 511 zilemuncă, adus acasă 7.175 kg. griu în colectivă plus 2.555 lei numerar ; Filip Vasile pentru 493 zilermuncă a primit 1.136 kg. griu şi 2.470 lei. Şi aceasta numai ca avans NEAGU VERONICA coresp. —■ .i.i - „i # _ Bloc pentru tineretul ceferist Conducerea Atelierelor CFR Paşcani se îngrijeşte cu o deosebită atenţie de nevoile tinerilor muncitori ceferişti. Din fondul întreprinderii a fost alocată suma de 900.000 Iei în scopul construirii unui bloc cu două etaje. Aici, se vor construi 50 de camere destinate tinerilor ceferişti nefamilişti. Lucrările au început şi continuă într-un ritm viu. Pînă în prezent au fost terminate săpăturile pentru fundaţia viitorului bloc. Agenţiile de presă transmit: == — URSS va acorda R. P. Chineze ajutorul moral şi material necesar în lupta ei justă. — Deschiderea celei de a Il-a conferinţe internaţionale pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice. Lucrări ale pictorului ieşean Dan Hatmanu în Galeria Naţionala Galeria naţională de pictură din Bucureşti a fost reorganizată de curînd. Cu acest prilej ea s-a îmbogăţit prin noi lucrări. In salonul artei contemporane sunt expuse lucrări ce aparţin şi celei mai tinere generaţii de pictori din ţara noastră. Alături de lucrările lui G. Savu, Ion Pacea şi Eugen Crăciun se află şi cele ale pictorului ieşean Dan Hatmanu, care în ultimii ani s-a făcut remarcat, în ţară şi peste hotare, prin abordarea cu îndrăzneală şi talent a temelor majore ale zilelor noastre. Mzi tele culturSâ romînuţâi** în §. S. S. Mol (investească. Vizitele delegaţiei culturale române CHIŞINĂU (Agerpres) Corespondenţă specială. In ziua de 30 august, delegaţia oamenilor de cultură din EPR, însoţită de A. V. Coropceanu, ministru adjunct al Culturii al RSS Moldoveneşti, şi V.G. Anghel, directorul artelor din ministerul Culturii, a vizitat oraşul Bălţi. Delegaţia a fost întîmpinată de sute de oameni ai muncii, de reprezentanţi ai vieţii culturale şi obşteşti din oraş. Cuvîntul de bun sosit a fost rostit de preşedintele Sovietului orăşenesc, P.F. Poloz. O întîlnire impresionantă a avut loc la palatul pionierilor. Prin saluturile lor călduroase, prin programul artistic pe care l-au prezentat, copiii şi-au exprimat bucuria că delegaţia se află în mijlocul lor. Apoi oaspeţii au vizitat aşezămintele culturale ca Biblioteca orăşenească şi institutul pedagogic. Delegaţia a participat la deschiderea Festivalului filmului romînesc. A vorbit P.F. Poloz, preşedinţile Sovietului orăşenesc şi V.F. Aculai, director de studii al Institutului pedagogic. Din partea delegaţiei a răspuns Octav Livezeanu. La 31 august delegaţia a vizitat colhozul „Viaţa Nouă1’ din raionul Teleneşti, satul Cicolteni, întîmpinată de colhoznici cu pîine, sare şi un ulcior cu vin, după vechiul obicei moldovenesc, delegaţia a fost invitată să ia cunoştinţă de diferitele sectoare de muncă ale colhozului. Seara delegaţia s-a Întors la ChişinăuSîmbătă a avut loc la Tiraspol al VI-lea Concert al Formaţiei de cîntece şi dansuri al ansamblului forţelor armate ale RPR, prezentat în RSS Moldovenească. Artiştii au fost întîmpinaţi cu multă căldură de numeroşi spectatori ce au umplut pînă îa refuz sala de concerte a Casei orăşeneşti de cultură. Solii artei romîneşti s-au bucurat de un mare succes. Aproape fiecare număr a fost bisat. 2 000-lA iA$r . Sărbătorirea a 10 ani de la reorganizarea pe baze socialiste a CEC Duminică seara a avut loc în grădina „Pomul Verde“ din oraşul nostru festivitatea sărbătoririi a 10 ani de la reorganizarea şi aşezarea pe baze socialiste a Casei de Economii şi Consemnaţiuni — CEC — din ţara noastră. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. R. Teodorescu, din partea Direcţiei regionale CEC, care a subliniat succesele obţinute în regiunea noastră în ultimii ani în acest domeniu. Astfel, în regiunea Iaşi în mai puţin de trei ani numărul depunătorilor a ajuns de la 43.500 la 107.000. A fost apoi prezentat spectacolul, „Nota zero la purtare“ în interpreta-. rea artiştilor Naţionalului ieşean.