Flacăra Iaşului, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 4068-4094)
1959-10-01 / nr. 4068
E It 4 4 Mr. im Harca sárbftarc a poporolai tina (Urmare din pag. 1-a) dului Comunist Chinez a trasat o serie de obiective principale în îndeplinirea planului economiei naţionale pe anul 1939. Reglementarea planului va permite îndeplinirea cu 3 ani înainte de termen a obiectivelor fixate de cel de al ll-lea plan cincinal în ceea ce priveşte unele produse industriale şi agricole importante. In timp ce Uniunea Sovietică şi-a fixat ca sarcină aceea de a ajunge şi de a întrece din punct de vedere economic Statele Unite, Republica Populară Chineză şi-a pus ca ţel să ajungă din urmă şi să întreacă Anglia, una din cele mai puternice ţâri industriale capitoliste, în ceea ce priveşte producţia principalelor produse industriale. Această sarcină va fi îndeplinită nu în termen de 15 ani, aşa cum fusese prevăzut iniţial, ci după cum a stabilit Plenara C.C. un P.C. Chinez în decurs de aproximativ 10 ani, începînd din 1958. Va fi, de asemenea, posibilă îndeplinirea cu mai înainte de termen a programului de 12 ani (1956—1967) pentru dezvoltarea agriculturii. Marile victorii obţinute de poporul chinez în cei 19 ani de la eliberare se datorase în măsură hotărîtoare politicii juste a Partidului Comunist Chinez, în frunte cu tovarăşul Mao Tzs-dun. Lupta Partidului Comunist Chinez se bucură de sprijnul întregului popor care se uneşte strîns în jurul partidului şi guvernului. Unitatea morcal-politică a marelui popor chinez îşi găseşte expresia în iniţiativa creatoare a maselor în construcţia socialismului. O mare însemnătate în obţinerea victoriilor poporului chinez o au prietenia şi colaborarea frăţească şi multilaterală sovieto-chineze, marele cititor frăţesc pe care Uniunea Sovietică îi acordă Republicii Populare Chineze. Prietenia sovieto-chineză reprezintă o forţă uriaşă cum nu a mai cunoscut istoria omenirii. Această prietenie care uneşte populaţia de peste 859 de milioane a celor două ţări este bastionul de nădejde al păcii, democraţiei şi socialismului. Republica țară Chineză ocupă un loc de în comunitatea ţărilor sociofisice popoarele acestei comuni, întăresc permanent legăturile aiţie, se dezvoltă tot mai mult crarea şi ajutorul reciproc. Solirea Uniunii Sovietice, a tuturor socialiste cu marea Chină eoni o stîncă de granit de care simt toate uneltirile duşmanilor lor socialiste. Republica Ciară Chineză este o mare pi mondială, al cărui glas este de popoarele tuturor ţărilor. Chiiromovează o politică externă deirare a păcii în Asia şi în lumetreagă. Ea a adus o contribuţie portantă la stingerea focarelor diboi din Coreea şi Indochina. In ciuda urcărilor cercurilor reacţionare naliste de a izola marea Chină plan internaţional, 32 de ţări cu populaţie de peste 1 miliard demeni, recunosc şi întreţin relaţilomatice cu P P. Chineză. Unei de a împiedica China să-şi ocupiul ce-i revine pe drept în ONU fermă an de an o rezistenţă tai hotărită, întreaga omenire nare de pace cere restabilirea Ier drepturi. O prieten strînsă, frăţească leagă poporul ro cu marele popor chinez. Deşi simte la mii de kilometri de ore, popoarele român şi chinez se iate prin legături indestructibilPoporul romín urmăreşte cu bucuriecesele pe care poporul chinez le gîndeşte în construirea socialismul în creşterea prestigiului internat al R.P. Chineze. Vizitele în RChineză ale delegaţiei de partid juvemnementale din ţara noastră, soiurile de delegaţii parlamentare contribuit la o mai bună cunoaşt şi la o strîngere a prieteniei feti dintre popoarele noastre. Rele economice şi culturale dintrele noastre sînt an de an tot mairgi. Cu prilejul celei mai mari surori a R P. Chineze, poporul romi trecă gloriosului popor chinez şi strălucita succese în dezvoltări economiei şi culturii sale, în oper de făurire a unei vieţi noi, socialist Construcţii capitalei Şanhai In primul semestru a! acestui an la Şanhai, principalul centru industrial al R.P. Chineze, s-au investit pentru construcţii capitale sume cu peste 33 la sută mai mari decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Noile construcţii industriale terminate în această perioadă au contribuit la creşterea capacităţii de producţie a industriei grele a oraşului Şanhai, unde înainte de eliberare era dezvoltată mai mult industria uşoară. Printre noile construcţii se numără primul cuptor cu un volum de 225 m.c., un mare bluming, o secţie de laminat tablă, şase furnale electrice pentru prelucrarea aliajelor de fier şi baterii de cocsificare pentru industria siderurgică în continuă dezvoltare. In prezent se construieşte un al doilea cuptor de aceleaşi proporţii cu primul, precum şi o uzină de ţevi turnate. Printre principalele obiective ale industriei constructoare de maşini terminate in perioada ianuarie—iunie Principalul centru carbonifer al R. P. Chineze, bazinul Fushun, s-a transformat în ultimii ani intr-un puternic centru petrolifer. Pînă in anul 1960 producţia lui de petrol se va dubla. In clişeu: Vedere din Fushun, a.c., se num două noi secţii înzestrate cu ie şi prese hidraulice uriaşa cu putere de 1200-2500 tone. Noile turle cu abur construite la Sanhai înrimul semestru a.c., au sporit cu 840 kW capacitatea energetică a asului. A crescut de asemenea calitatea de producţie a industriilor clică, textilă şi de materiale de estrucţie. In ultimii 1 5 ani, producţia mărfurilor induse a crescut la Şanhai mai rept decit aceea a bunurilor de cons. Astfel, cota parte a industriei gre din volumul global al producţiei instriale a Șanhaiului a crescut de13,6 la sută în 1949 la 45,6 la 9 în 1958. FLACARA IAŞULUI Creşte producţia bunurilor de consum Volumul producţiei globale a industriei uşoare a crescut în R. P. Chineză în primul semestru al acestui an în medie cu 30 la sută. In comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia a 14 importante bunuri de consum a crescut cu 10—30 la sută. Totodată s-a îmbogăţit considerabil sortimentul şi s-a îmbunătăţit calitatea bunurilor de larg consum. înainte de eliberarea ţării mulţi cetăţeni nu puteau să-şi procure nici măcar hrana sau îmbrăcămintea necesară. Foarte puţini îşi puteau permite să cumpere articole de sticlărie, încălţăminte, lămpi sau stilouri. In prezent situaţia s-a schimbat radical. Cererea de bunuri de consum creşte continuu, atît la oraşe, cit şi la sate. Pentru a putea satisface această cerere în semestrul II se va acorda o deosebită atenţie producţiei de materii prime şi de alte materiale, în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului producţiei bunurilor de consum. Clişeul nostru reprezintă lucrările desfăşurate pentru lăr- girea Uzinei de energie electrică de la Fusun. (China de nord-est). La terminarea celei de a cincea etape a lucrări- j lor de lărgire, se vor genera în plus 61 000 kW de electrici- tate, care reprezintă un sfert din capacitatea totală a i~- tregii uzine. Industria siderurgică în plin avînt Producţia anuală de oţel a R.P. Chineze a crescut de 75 de ori de la eliberare. De la 158.000 tone în 1949, producţia de oţel în R.P. Chineză va ajunge la 12.000.000 tone anul acesta. In prima jumătate a acestui an producţia de oţel a crescut cu 66 la sută în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce producţia de oţel a Angliei, Franţei şi R.F. Germane a scăzut. înainte de eliberare, China importa pînă şi cuie. Acum însă China produce peste 500 de varietăţi de aliaje de oţel şi oţel de calitate superioară, şi peste 6000 varietăţi de oţel laminat. Astăzi, China dispune de mari centre industriale producătoare de fier şi oţel, ca Ansan, unul din primele zece mari centre siderurgice din lume, unde ce produce 4,2 milioane tone de oţel anual. Progresul rapid al industriei oţelului şi fierului din R.P. Chineză este o dovadă grăitoare a superiorităţii socialismului. Angliei i-au trebuit 67 de ani (1869—1936), Statelor Unite ale Americii — 29 de ani (1872— 1901), Germaniei — 65 de ani (1869— 1934), Franţei — 82 de ani (1873 — 1955), iar Japoniei — 47 de ani (1910-1957) pentru a realiza o astfel de creştere a producţiei anuale de oţel în comparaţie cu aceea realizată în China în ultimii zece ani. Progresul rapid al R.P. Chineze în ce priveşte industria siderurgică se datoreşte în mare măsură ajutorului acordat de Uniunea Sovietică şi de alte ţâri socialiste. Realizări uimitoare în agricultură Schimbările care au avut loc în agricultura Chinei în cei zece ani de la instaurarea Republicii Populare sunt cu adevărat uimitoare. Recolta de cereale a Chinei a crescut de la 200 kg calculat pe cap de locuitor în anul 1949, la 385 kg. anul trecut. Trebuie arătat că în această perioadă populaţia ţării a crescut cu aproximativ 100 milioane. In anul 1958, producţia totală de cereale a atins 250 milioane tone, depăşind pe aceea a anului 1949 de 1,3 ori şi pe aceea a anului 1957 cu 35 la sută. Ca termen de comparaţie trebuie arătat că în SUA în perioada 1949—1958 producţia de cereale a crescut cu numai 23,2 la sută. Producţia totală de bumbac egreiat a fost în anul 1958 în China de 2,1 milioane tone, ceea ce reprezintă o creştere de 4,7 ori în comparaţie cu anul 1949. Aceasta depăşeşte cu mult ritmul anual de creştere a producţiei de bumbac în oricare dintre marile ţări capitaliste. In această perioadă producţia de bumbac a SUA chiar a scăzut cu 28,1 la sută. O creştere însemnată a producţiei s-a înregistrat în această perioadă şi la alte produse agricole principale, ca de pildă: seminţe oleaginoase, culturi pentru industria zahărului şi iută. In anul 1958 totalul producţiei agricole şi al produselor secundare a crescut de 2,3 ori în termeni valorici în comparaţie cu 1949. Anul acesta recoltele de grîu şi orez timpuriu sînt mai mari decît anul trecut, în pofida calamităţilor naturale şi a faptului că suprafaţa însămînţată a fost redusă, planul pe anul acesta se prevede o creştere de 10 la sută a producţiei de cereale şi de bumbac. Stagnarea şi înapoierea agriculturii care dăinuia în China de secole a fost comptet lichidată. A Cifre j ş i fapte\ * in noul ar. şcolar au j « fost încadraţi în şcolile de t | toate gradele din R.P. Chi- J 4 neză, aproape 100 000.000 t J de cursanţi. La sfîrşitul a- * 4 nului 1958, numărul elevi- « | lor încadraţi în şcolile e- J lementare a crescut de la •24 milioane, ciţi existau t în 1949, la 86 milioane. * * Anul acesta, China 4 ♦ a început producţa in se- * J rie a aparatelor de foto- 4 ♦ grafiat şi a ceasurilor de J mină. • * In întreaga ţară a J J fost creată o largă reţea • ♦ sanitară bazată atît pe 4 j medicina modernă cit şi • I Pe medicina chineză tra- 4 diţională. La sfîrşitul anu- ♦ lui 1958, centrele sanitare t ^ unde se practică medici- J ♦ na modernă dispuneau de t j 440.000 paturi, adică de * i 6,7 ori mai multe decit J 'înainte de eliberare; 1/4^ * din ele se află în spita- | lele rurale, ceea ce re- t prezintă o creștere de 6 J ori faţă de anul 1945. 1 * In jurul Pekinului s.a* creat un inel de lacuri al- * . UICUr tificiale legate prin ca- î J nale şi conducte. Aceste ♦ * lacuri au fost amenajate 4 t in locul fostelor mlaştini şi ♦ * rîpi. Pe malurile lor se vor J , planta pomi şi flori. Noile lacuri vor îmbuna- 4 tăţi alimentarea cu apă a J Capitalei şi vor deveni ♦ locuri de recreere pentru | locuitorii Pekinului. Conform 4 * planului urbanistic in anii 1Q viitori în împrejurimile Pe- 4ekinului se vor crea alte 500 de lacuri artificiale. Relaţiile culturale ale Chinei se dezvoltă neîncetat Odată cu instaurarea regimului de democraţie populară, în China a luat naştere treptat o cultură naţională socialistă. Relaţiile culturale ale R.P. Chineze cu celelalte ţări s au dezvoltat pe baza principiilor prieteniei, egalităţii şi respectului reciproc. In cei zece ani care au trecut, oaspeţi dintr-un număr de 122 de ţări şi regiuni ale lumii au vizitat Republica Populară Chineză. In acelaşi timp delegaţii artistice şi culturale din China au vizitat diferite ţări din Asia, Europa, America, Africa şi Australia. In anii puterii populare R.P. Chineză a găzduit peste 1500 de delegaţii şi grupuri culturale din străinătate. Pe scenele teatrelor şi operelor din China s-au produs unii dintre cei mai buni dansatori, violonişti, pianişti şi cintăreţi din lume, cele mai bune orchestre. In ultimii trei ani, în fiecare lună China a fost vizitată de un grup de artişti străini. Peste 400 de grupuri de delegaţi chinezi au participat la întilniri sportive internaţionale, festivaluri de dramă şi film, concursuri muzicale, expoziţii, etc. In oraşele mai mari ale ţării se organizează în fiecare an întilniri comemorative în cinstea unor mari personalităţi, propuse de Consiliul Mondial al Păcii. Sunt publicate operele acestora, se organizează expoziţii, concerte, conferinţe. In ediţii de zeci de mii de exemplare au fost publicate culegeri din operele lui Heine, Hans Andersen, Walt Wittman, Schill JL sssBKKăssms® Ia fie la la Li Bin-i, în virstă de 50 de ani, este astăzi tehnician la uzina de maşini textile din Şanhai. ... Avem acum o viaţă fericită, spune el, dar nici nu vă puteţi imagina cum era viaţa noastră înainte de eliberare. La vîrsta de 15 ani, în loc să înveţe la şcoală, Li Bin-i a intrat ucenic într-o fabrică. Ucenicia in China dinainte de eliberare însemna ani de muncă grea, şi de multe ori foamete şi bătăi. In fabrică era tratat ca un servitor şi în primii doi ani nu a putut învăţa nimic. De dimineaţa pînă noaptea era ţinut în bucătăria directorului său, sau îngrijea de copiii acestuia. In fabrică nu existau mijloace de protecţie a muncii şi dacă unul dintre muncitori se accidenta nu primea nici un fel de ajutor material. După patru ani de ucenicie, Li a devenit fierar. El a fost unul dintre primii muncitori care a lucrat în industria constructoare de maşini din Sennan. Dar, în timpul ocupaţiei japoneze şi al regimului gomindanist el a fost supus celei mai crunte exploatări şi opresiuni. Cu salariul mizerabil pe care-l primea nu şi-a putut întreţine familia, astfel incit în cele din urmă, copiii au fost trimişi la un orfelinat, iar soţia lui, Li a plecat în alt oraş pentru a căuta de lucru. A doua zi după eliberare, cînd unităţile Armatei Populare de eliberare au preluat fabrica, Li Bin-i şi-a reluat lucrul împreună cu ceilalţi muncitori şi a luat cu el şi pe fiul său Li Ci-in, în vîrstă de 15 ani, pentru a învăţa meseria. După doi ani, tînărul Ci-in îşi terminase ucenicia şi absolvise cursurile şcolii medii organizate de fabrică. El a fost trimis apoi la şcoala textilă din Şenian da către administraţia întreprinderii pentru a-şi continua studiile. Anul trecut, Ci-in s-a înscris la universitate. Fiul meu a devenit ca şi mine, ucenic la vîrsta de 15 ani, spune Li Bin-I. Dar între anii mei de ucenicie şi anii lui este o distanţă ca de la cer la pămînt. Fiul meu va deveni inginer. Fiica lui Li studiază la Institutul medical din Harbin. Nora sa este lucrătoare la fabrica textilă din Se- nian. întreaga familie locuiește într-o casă confortabilă, frumos mo* Vedere din Pekin. In clișeu : Clădirea Teatrului Iho-iuian. Intr-un refraj publicat în ziarul „Izvestia", Andrianov relatează o parte din ipresiile sale culese cu prilejul vizita şantierului uneia din cete mai mi construcţii din Republica Popula Chineză, unde se traduce înţă planul de înfrinare a fluviului lanke şi de folosire a energiei lui pre binele omului. Defileul Smînsea este situat in provincia Hein, unde fluviul Huanhe coteşte se est, croindu-şi drum prin ramificare nordice ale munţilor Tinlin. Al natura a creat condiţii admirate pentru construcţia unui mare nehidraulic Rocile vulcanice dure care formează albia stîncoasă a iiului, pot servi drept fundaţie trăită pentru baraj. Lungimea lui nu este prea mare, întrucît în acest I, albia fluviului se îngustează foar mult, iar pentru crearea unui la de acumulare ar fi greu de imapat ceva mai potrivit decit depresiiea naturală de cici, înconjurată de munţi. Lucrările de construcţie a barajului de pe Hunhe au început la 13 aprilie 1957. Constructorii au reuşit să facă multe din momentul cînd pe „Insula de oameni” a bubuit primele explozii. In preznt, acolo se pot vedea pilonii înai ai estacadei aşezată pe creasta prii deversoare a barajului prin car în prezent îşi poartă apele fluviu Huanhe, îngrămădit spre malul sting de batardoul amonte care, împreuna cu un perete despărţitor din belon din mijlocul albiei şi cu batadoul aval, îngrădeşte groapa de funcţie pentru construcţia barajului şi a clădirii hidrocentralei. Privind fluviul imblînzit, te cuprinde fără să vrii un profund sentiment de stimă faţă de oamenii care au silit stihia loelor să se supună voinţei lor. Şi au trebuit să biruie greutăţi destul de mari. O mare dificiltate , reprezentat de pildă, turnarea planşeului la „Porţile spiritelor“ unde torentul este cel mai adine şi deosebit de impetuos. Potrivit proiectului, acest lucru se putea face numai în condiţiile unui debit al apei nu mai mare de 1.000 m.c. pe secundă. Dar luna noiembrie a anului trecut, cînd era prevâzută turnarea planşeului, s-a dovedit a fi luna cea mai bogată în ape din ultimii 50 de ani. Debitul de apă a depăşit de peste două ori datele pe care se bizuia proiectul. S-a pus problema - ce-i de făcut? Unii ingineri şi tehnicieni erau de părere că trebuie neapărat să se aştepte pînă cînd condiţiile vor deveni mai favorabile. Totuşi, scăderea debitului putea să se producă abia în ianuarie, odată cu îngheţarea apei. In această perioadă era însă imposibil să se toarne planşeul. Poziţia unora „de a aştepta pomeni de la natură” ar fi putut duce la tărăgănarea lucrărilor pe întregul şantier. Conducerea de partid, sprijinită de numerosul colectiv de mii de oameni, s-a situat pe o cu totul altă poziţie; sarcina poate fi îndeplinită şi în condiţiile existente. Fireşte, existau multe greutăţi. Pregătirile în vederea turnării planşeului s-au desfăşurat cu o deosebită minuţiozitate. La Universitatea „Tziaotun” din Sian s-au făcut probele de laborator, iar pe şantier s-a elaborat un plan detailat al ofensivei generale asupra fluviului Huanhe, s-au pregătit maşini, mecanisme, căi de acces, piatră brută. Turnarea planşeului a început într-o dimineaţă de noiembrie. Şoferul Tanuiţi a fost primul care a descărcat în fluviu încărcătura autocamionului său basculant. Conform graficului elaborat , şase maşini pe secundă după el au urmat şi celelalte autovehicule. Huanhe a început să freamăte. Timp de cinci zile şi jumătate el a opus o rezistenţă îndirjită, pentru ca în cele din urmă să cedeze. „Porţile spiritelor” au fost pentru totdeauna Încuiate cu lacătul. Iar în prima jumătate a lunii decembrie peste întreaga albie a fluviului, de la malul drept pînă la peretele despărţitor, a luat fiinţă batardoul. Apele îmblinzite ale lui Huanhe au pornit pe cafea nouă indicată de om. S-a terminat o perioadă hotăritoare în construcţia întregului nod hidraulic. A început o nouă etapă a lucrărilor, centrul de greutate constituindu-l de astă dată construcţia părţii principale a barajului de presiune a apei şi a clădirii hidrocentralei. Pe sectorul unde se construieşte fundaţia hidrocentralei, unul dintre cei mai buni betonişti este Cijac Futzian. In prezent, în brigada condusă de el turnarea betonului se ridică pe fiecare cap de muncitor la peste 55 m.c. pe schimb. Această realizare nu a fost obţinută însă dintr-o dată. Planul iniţial prevedea terminarea lucrărilor de construcţie la sfirşitul anului 1962. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii au hotărit însă să lupte pentru ca încă la 1 octombrie 1960 să livreze prima cantitate de curent industrial, iar peste un an să termine construcţia întregului complex al nodului hidraulic. Zilele de muncă ale constructorilor sunt pline de numeroase exemple de eroism, iată unul dintre acestea. La sfîrşitul lunii martie a anului curent se lucra la turnarea betonului pe partea deversoare a barajului. Lucrările trebuiau să se termine înainte de începerea viiturii de primăvară. Acest lucru îl înţelegeau clar toţi cei ce lucrau pe acest sector al şantierului şi de aceea fiecare depunea toate forţele pentru a scurta termenul de îndeplinire a sarcinii. Cu toate că frontul lucrătorilor era îngust, fiind îngrădit de creasta deversorului, munca înainta repede. Oamenii se grăbeau. Dar nici stihia nu dormea In regiunea de pe cursul superior al fluviului au început să cadă ploi torenţiale, care se întimpla aici o dată la 40 de ani. Apele fluviului Huanhe începuseră să crească. Constructorii urmăreau emoţionaţi cum se umflă fluviul, care-şi propusese parcă să distrugă roadele muncii oamenilor Ce îndrăzniseră să se ia la ţrintă cu natura. In dimineaţa zilei de 1 aprilie 1959 betoniştii reuşiseră să-şi termine partea lor de muncă. In răstimp însă, apele crescuseră pînă la platforma de lucru unde ei reuşiseră să strîngă cofrajul, conductele de apă şi cu utilaj. Pe creastă rămăseseră doar macaralele. Instalaţiile autopropulsate ar fi putut să meargă pe drumul situat de-a lungul malului drept, dificultatea o prezenta macaraua cu turn care trebuia demontată și transportată la un loc ferit. De obicei, pentru demontarea unui asemenea mecanism sunt necesare 24 de ore. S-a hotărit ca el să fie demontat cu ajutorul unor macarale pe șenile. Huanhe a vrut însă să arate din nou ce poate. Presiunea apei a fost atît de puternică îneît torentele spumegînde, zmulgîndu-se din creasta deverso-uhii, cu început să spele malul sting pe care trecea drumul spre platforma de lucru, amenințînd să împiedice retragerea macaralelor pe șenile. A început o nouă luptă pentru păstrarea drumului. Au fost folosite crengi de copac, pietre, rogojini de paie. Constructorii au izbutit pentru un timp să slăbească presiunea apei, să încetinească ofensiva ei impotriva malului sting. Comunistul Cen Bao si şi tînărul Jan Ciji, care lucraseră pe macaralele râmase pe creasta barajului, au muncit fără odihnă pina și-au scos mecanismele din zona periculoasă. Cînd primele valuri au inundat creasta, ele nu au găsit acolo decît moloz. In mitologia chineză dragonul constituie simbolul stihiei apelor. După cum glăsuieşte o legendă, acest monstru locuia în Huanhe El putea să absoarbă toată apa fluviului şi atunci pâmînturile din jur erau lovite de secetă. Dacă dragonul se mînia, se dezlănţuiţi furtuna, apele creşteau, se revărsau şi, în torente spumegînde, măturau totul din cale. Multe generaţii de oameni care au trăit pe malul Fluviului Galben, cum este denumit Huanhe, au încercat să îmbuneze monstrul adueîndu-i în jertfă cereale din noua recoltă, carne şi vin. Dragonul rămînea însă neînduplecat. Astăzi marele şi viteazul popor chinez, încrezător în forţele sale, s-a luat de piept cu stihia apelor, hotărînd să biruie dragonul în bîrlogul lui. Mai jos de „Defileul celor trei porţi”, pe cursul mijlociu al lui Huanhe, se înalţă stînca Cijunliudhiju, ceea ce înseamnă „Stînca de neînfrînt”. De mii de ani se înalţă ca deasupra torentului clocotitor, rezistînd ferm loviturilor puternicelor valuri ale fluviului. Această măreaţă stîncă a devenit în China simbolul voinţei de neînfrint a poporului. Peste puţin timp, alături de faimoasa stîncă se va înălţa una dintre cele mai mari construcţii hidrotehnice. Ea va întruchipa eroismul nemuritor al poporului chinei, care in lupta sa pentru supunerea naturii, săvîrşeşte fapte de vitejie în numele viitorului luminos al măreţei sale patrii- Bătălia în bîrlogul dragonului Pag. 3-0 Zeci de mii de muncitori s-au mutat în case noi De la eliberare d in Şanhai pesta 70.000 de muncitori şi-au părăsit cocioabele şi barăcile vechi unde locuiau şi s-au mutat înnoile clădiri construite în anii puterii populare. Pînă la sfîrşitul anului trecut în Şanhai suprafaţa locuinţelor noi construite s-a ridicat la 4,68 milioane m.p. Majoritatea locuinţelor au fost construite în cartierele industriale da la marginea oraşului. Multe dintre aceste locuinţe au balcoane şi cai mere de baie, asigurînd condiţii optime de locuit. In jurul clădirilor s-au amenajat grădini şi s-au pioniat pomi. Numeroase blocuri au grădiniţe, creşe, restaurante şi magazine proprii. In multe clădiri se găsesc cluburi şi biblioteci, care asigură locuitorilor o odihnă plăcută şi utilă.000- Pentru odihna oamenilor muncii In cunoscuta staţiune balneară Bendaiho, situată pe coasta Chinei de nord, au fost construite în ultimii ani case de odihnă şi sanatorii noi pentru oamenii muncii, pe o suprafaţă totală de peste 100.000 metri pătraţi. Anul acesta îşi vor petrece aici concediul un număr sporit de oameni ai malcii — mineri, metalurgişti, artişti, oameni de ştiinţă şi alţii. Prima serie de peste 2000 de persoane a şi sosit odihnă In staţiunea Beidaiho au fost amenajate şapte parcuri noi şi a fost construită o faleză nouă. Aici, funcţionează 25 de sanatorii și case de odihnă dintre care 12 destinate lu- crătorilor din industriell