Flacăra Iaşului, ianuarie 1960 (Anul 16, nr. 4147-4171)
1960-01-03 / nr. 4147
tag. 2-» Ce ne veţi d in nou, gînduri noi înfloresc ca florile alese, planuri noi, măreţe, pe măsura veacului nostru, pe măsura înfăptuirilor noastre de pînă acum şi a perspectivelor luminoase care ne stau deschise în faţă. Ce vom avea nod în 1960 în domeniul literaturii şi artei ieşene ? Ca în fiecare an aşteptăm de la scriitori, de la artiştii plastici, de la compozitori, actori, etc., noi şi valoroase creaţii inspirate din minca avîntată a poporului, condus de partid, pentru construirea socialismului. CE NE VEŢI DA IN 1960 ? Au răspuns la această întrebare prozatorul ION ISTRATI, poetul NICOLAE TATOMIR, compozitorul ACHIM STOIA şi pictorul DAN HATMANU. Proiectele lor de creaţie nu sunt, bineînţeles, complete, deoarece în artă nu poţi stabili cu exactitate ce vei face în decurs de un an. Se poate vorbi într-adevăr de faptul că toţi artiştii şi-au propus să se îndrepte şi mai mult spre realităţi contemporane, spre viaţa de fiecare zi a muncitorilor şi colectiviştilor, deoarece aici vor găsi adevăratele subiecte pentru creaţii valoroase. Dar să vedem ce ne spun Ion Istrati ■Cititorii vor avea în 1960 volumul al doilea al cărţii mele „Din neagra ţărănie“, contractat cu Editura tineretului. Acţiunea, continuată din primul volum, este plasată între anii 1933—1941 şi are în centru viaţa unui liceu de provincie, cu toate implicaţiile politice, sociale şi culturale ale oraşului, cu tratamentul aplicat învăţămîntului de partidele politice ale vremii (liberal şi ţărănist). In al doilea rînd, voi avea gata un alt roman cu titlul provizoriu „Intr-o iarnă". Va fi vorba despre viaţa cultural-artistică şi ştiinţifică desfăşurată în timpul iernii într-un sat colectivizat. In centru stă ideea că ţăranii noştri muncitori sunt încercaţi creatori de valori culturale şi artistice. Un accent deosebit va cădea, de asemenea, pe ideea continuei creşteri a pregătirii culturale a ţărănimii muncitoare odată cu creşterea bunei stări, a condiţiilor de viaţă, în gospodăria colectivă. In sfîrşit, mai este vorba de apariţia (poate chiar în primul trimestru al noului an) a cărţii intitulate ■„laşul tinereţilor noastre“, un poemreportaj despre laşul de ieri, de azi şi de mîine, din care am publicat pînă acum fragmente în „laşul literar“ şi „Scînteia". Şi, cred, anul acesta voi face şi o surpriză... E vorba de teatru de astă dată. Nicolae Tatomir Multe planuri, multe proiecte. De mi-ar ajunge timpul ! In primul rînd am la Editura tineretului volumul„Vioara primă“ (poate că, pînă la urmă, se va chema „Un om pe promontoriu"). II aştept odată cu cititorii. Volumul cuprinde poezii lirice scrise în perioada 1956—1959 şi inspirate din actualitatea imediată (figuri de oameni noi, poeme închinate eliberării, luptătorilor pentru elitiferare, cuceririlor ştiinţei sovietice, etc.). :Voi aduna la un loc, de asemenea, poeziile mele satirice şi după finisări, le voi préda la ESPLA pentru un volum de satire. Pînă aici însă am vorbit de lucrări terminate sau în stadiu de finisare. In 1960 centrul de greutate va cădea asupra centenarului Universităţii. Am şi început un Imn al Universităţii ieşene care va fi pus pe muzică de compozitorul Achim Stoia. Tot acestui eveniment îi voi închina din ciclu de poeme, precum şi conturarea unor figuri de oameni noi din mediul muncitoresc şi universitar. Paralel voi continua sâ lucrez la un volum de proză satirică, început mai demult, şi la piesa „Don Juan şi Faust“, o piesă ancorată în strictă contemporaneitate, în ciuda titlului romantic. Pe lingă acestea, voi fi mulţumit dacă în timpul care-mi va rămîne , îmi voi continua activitatea de îndrumare a tinerilor condeieri. Achim Stoia n mizică , e mai greu să-ţi expui proiectele. Eu cel puţin nu pot vorbi, deocamdată, decît de ceea ce am proiectat pentru începutul anului. Este vorba în primul rînd de Imnul despre care pomenea mai sus tovarăşul Nicolae Tatomir, imn închinat Universităţii ieşene cu prilejul centenarului. In al doilea rînd, mai pot vorbi de o suită pe care o voi incepe în curînd pentru orchestra simfonică. In deplasările mele prin sate, în munca de îndrumare a formaţiilor artistice de amatori, am cules de la Deieni-Hîrlău ceva material folcloric despre viaţa nouă a satului — care va sta la baza acestei suite simfonice. Deocamdată atît. Desigur, în 1960 voi lucra cu munt mai mult, străduindu-mă să oglindesc în creaţiile mele viaţa nouă dîn fabrici şi de pe ogoarele colectiviştilor. Dan Hatmanu In atelierul său de lucru, pictorul întindea nişte pînze. Alături, cu faţa la perete — schiţe, planuri, lucrări • ••««••« .--------- -------------* abia începute, altele îrn stadiu de finisare. - Proiecte pe ’60 ? Pe cele imediate le am şi schiţate. Iată, de, pildă, o masă a colectiviştilor. Tabloul îh ulei şi în mărime naturală, va reda bogăţia şi viaţa fericită a colectiviştilor. Am încercat fel de fel de schiţe (şi le întoarce, cite uns cu faţa la lumină). M-am opit la ăsta. Dar lucrînd se vor mai schimba unele lucruri, nu esenţiale, fireşte. Tot pe linia oghilidării vieţii noi a ţărănimii muncitoare se situează şi lucrarea aceasta (deocamdată schiţa aceasta) care se va intitula poat „Mama“ poate „Ţărancă citind“ şi va fi, de asemenea, un ulei în mărime naturală. „Rînd la o expoziţie de artă plastică“ voi intitula un a tablou. Este vorba tot de ţărani muncitori vizitînd o expoziţie. Apoi mă întorc în mediul muncitoresc. Schiţele care le am aici sînt tot atîtea proiecte pe care mă voi strădui să le realizez în anul caree începe. Compoziţia aceasta se va intitula poate „Muncitori în biblioteca clubului“, portretul acesta este al linei muncitoare fruntaşe de la fabrica „Ţesătura“ şi, în sfîrşit, celelalte proiecte sînt abia idei. Deocamdată atît, dar anul e mare şi dorinţa de muncă asemenea. Iaşul mai are încă mulţi artişti, scriitori, compozitori şi actori. Fiecare dintre ei au proiecte penttru anul 1960. Fiecare vrea să contribuie în cit mai mare măsură la dezvoltarea culturii și artei noastre realism socialiste. Despre proiectele lor — în numerele viitoare ale ziarului. ST. O. MUGUR : — . —------ f ACAPA IAȘULUI Darurile pentru (Urmare din pag. 1-a). ceferiştilor Anul Nou zor la ultimele schiţe in tuş cuprinzind detalii ale dispozitivului realizat. Ioan Dascălu revizuieşte ultimele calcule din care va rezulta creşterea productivităţii şi respectiv economiile prin folosirea aparatului pentru ridicarea cutiei superioare la falca de osii. Şi, urmărind de data aceasta drumul locomotivelor reparate în ateliere, care sosesc in depouri, unde sunt luate în primire de mecanici şi fochişti, ne oprim şi noi la Depoul CFR Iaşi Aici, în renumita brigadă a inovatorilor, îl găsim şi pe electricianul Vasile Paşalîc, intîlnit şi în răvaşul nostru. Tocmai dădea indicaţiile de lucru la tabloul instalaţiei automate pentru comandă de, la distanţă a pompelor de apă. In 1960, calculele arată că numai prin aplicarea acestei inovaţii se vor obţine In depoul Iaşi peste 19.000 lei economii. Dar inovatorul Vasile Paşalic a mai realizat în cursul anului 1959 încă 4 inovaţii. In pragul Anului Nou in minte , se contura sîmburele unei noi propuneri ce o va face chiar In primele zile ale lui 1960. Economii importante Dar cea care se impune prin valoarea economiilor in răvaşul Anului Nou este raţionalizarea propusă de Paul Vişan. Cu 6 luni în urmă, alături de un larg colectiv, a început o activitate febrilă. Studii, Schiţe, planuri au precedat experirhe şi ţările. In cele din urmă s-a ajuns la o soluţie strălucită. Ea îşi găseşte expresia in „concentrarea transporturilor de coletărie la predare” din naştere la economii care in acest an vor atinge o valoare de aproape 12 milioane lei. Astfel Paul Vişan — şeful magaziei de mărfuri Iaşi — a găsit cea mai bună soluţie pentru ca in procesul de circulaţie a mărfurilor pe calea ferată să se realizeze o legătură cu mai bună intre producători şi consumatori. Raţionalizarea propusă, permite creşterea considerabilă a volumului de transport al mărfurilor, sporeşte viteza comercială a mărfurilor transportate, creşte viteza de circulaţie a vagonului, micşorină în acelaşi timp rulajul vagoanelor utilizate în acest scop. Multe au fost experimentările făcute. In urma acestora, comparativ cu 1958, în 1959 media vagoanelor cu tonaj sporit corespunde unui număr de 21,2 vagoane lunar economisite. Prin concentrarea mărfurilor de coletărie la capacitatea vagonului In 12 luni ale anului s-au folosit 254 vagoane mai puţin. Frumoase sunt darurile ceferiştilor pentru noul an. Fie insă au fost pregătite cu grijă şi din vreme, pentru ca la mijlocul nopţii in prima oră din Noul An, răvaşul ceferiştilor să poată exprima bucuria muncii constructive şi a vieţii noi. TATIANA ECONOMU Spre noi succese în construirea socialismului (Urmare din pag. I auprafeţelor de producţie, dar aceste măsuri nu trebuie să ducă la concluzia că acţiunea este terminată. O interesantă iniţiativă a fost pornită, sub îndrumarea comitetului de partid, de către ceferiştii din Direcţia regională Iaşi, încărcări concentrate pe direcţii dirijate. In acest fel, numai în luna noiembrie a anului trecut au fost formate 464 trenuri marşruri din care 288 trenuri suplimentare cu o încărcătură de peste 181.060 tone. Aceasta a dus la reducerea manevrei în staţii cu peste 450 ore, la o creştere a vitezei de circulaţie, etc. Această iniţiativă trebuie însă larg dezvoltată. In anul 1 1959 s-a înregistrat o mai bună folosire a parcului de locomotive şi vagoane. Rulajul vagonului a fost mai mic faţă de sarcina planificată, economisindu-se zilnic 56 de vagoane. Organizaţiile de partid şi sindicate din Direcţia regională CFR Iaşi au obligaţia să îndrume şi să mobilizeze pe toţi ceferiştii să lupte pentru a realiza un volum de transporturi mai mare cu cheltuieli mai mici. însemnate rezerve nefolosite în anul 1959 trebuie valorificate în anul care a început. Pentru creşterea producţiei bunurilor de consum din rol însemnat revine unităţilor industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti. In acest sector trebuie luate măsuri concrete pentru ca în economia locală să se realizeze produse care să satisfacă mai bine cerinţele consumatorilor; să se elimine din producţia acestor unităţi unele sortimente insuficient solicitate sau pe care industria republicană le realizează la un nivel cu mult superior. Aceasta este doar o cale prin care industria locală şi cooperaţia meşteşugărească vor putea să contribuie la satisfacerea mai bună a unor cerinţe de consum, la realizarea unei rentabilităţi depline, în toate unităţile. Cunoaşterea din vreme a obiectivelor planului pe anul 1960 a asigurat întreprinderilor noastre posibilitatea să-şi analizeze forţele, resursele, posibilităţile de care dispun pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor trasate de plenara din decembrie a CC al PMR. Dezbaterea largă a sarcinilor de plan, trebuie continuată printr-o analiză permanentă asupra posibilităţilor noi ce se ivesc la fiecare loc de muncă. Propunerile bune făcute de muncitori, ingineri și tehnicieni trebuie închise înplanurile de măsuri. Este absolut necesar ca aceste măsuri să aibă un caracter concret, arătîndu-se precis ce se va obține în urma aplicării lor efective, care va fi eficacitatea lor. Organizaţiile de partid din întreprinderi sunt datoare să asigure ca în jurul acestor obiective să se organizeze şi să se desfăşoare întrecerea socialistă, învăţămîntul de partid, întreaga muncă politică, consfătuirile de producţie. Succesele obţinute în 1959 au demonstrat forţa uriaşă creatoare a poporului nostru, hărnicia şi entuziasmul oamenilor muncii de a da viaţă sarcinilor trasate de partid. In faţa noilor sarcini trasate de partid pentru anul 1960 de către plenara C.C. al PMR din decembrie a.c., organele şi organizaţiile de partid trebuie să îndrume organizaţiile sindicale, UTM şi conducerile tehnico-administrative pentru ca acestea să desfăşoare o largă muncă de mobilizare şi organizatorică a tuturor celor ce muncesc, pentru a obţine noi succese în producţie, o continuă dezvoltare a economiei noastre socialiste, o creştere neîncetată a nivelului de trai al poporului. Avem largi posibilităţi de a îndeplini şi depăşi chiar sarcinile trasate de partid pentru anul 1960. Să studiem temeinic şi să folosim concret şi creator aceste posibilităţi în fiecare întreprindere, în fiecare secţie şi atelier, la fiecare loc de producţie. Sîntem la începutul unui nou an de muncă. Cu încredere deplină în viitor, în partidul care ne călăuzeşte paşii spre o viaţă din ce în ce mai bultă, să muncim entuziast, să nu ne cruţăm eforturile pentru a obţine noi şi mari realizări în lupta pentru dezvoltarea industriei şi agriculturii pentru înflorirea patriei, pentru construcţia socialismului. Mult succes şi spor la muzica în noul an 1960 ! Carnavalul pionierilor ».Şi sala îşi primi musafirii. Trompetele au pornit să sune. Glasurile purtătorilor cravatelor purpurii şi-au semnalat prezenţa. „Carnaval, carnaval — carnavalul a început”. In sala mare de festivităţi, frumos împodobită, a şcolii medii nr. 3 „Costache Negruzzi” din oraşul nostru, în jurul bradului scînteietor, ce împreună cu tablourile inspirate din poveştile cu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosinzene care acopereau pereţii te purta parcă prin lumea basmelor, cîntau pionierii fruntaşi de la şcolile din oraş. Un iepuraş c-un greier, un fluture c-o veveriţă, un pitic c-o broscuţă, un Făt- Frumos c-o zină, săltau uşor paşii în ritmul muzicii. Oricit te-ai fi străduit n-ai fi putut recunoaşte pe nimeni din sală, peste tot numai măşti, care mai de care mai originale. Aici, in sală, In această atmosferă de basm, in strigăte de bucurie a poposit Anul Nou. Amil Nou purtat de 5 iepu- raşi albi a urat tuturor viaţă lungă, îmbelşugata, fericită şi multa note bune. Dar Moş Gerilă, mult aştep- tatul Moş Gerilă, cu cită bucurie a fost primit! Şi cite bună-, tăţi şi cite vorbe de laudă a adus el fruntaşilor pionieri. Fin cartea mare ce-o ţima în mină a citit cele ce le insert, naşe intr-un an de zile. Cu el au poposit la carnaval Vasilache şi Michiduţă. Neansuimpăraţi ca întotdeauna, gili meţi şi gata pricină de rore Clipele solemne au trecut. Toti au pornit pe dans, fermecaţi de-atîta veselie. Vasilache şi Michiduţă, văzînd că toată lumea e fericită şi crezînd că aceasta se datoreşte lor săreau şi mai mult într-un picior. In cele din urmă, şi-au făcuti apariţia şi surprizele. Gogoaşele cu răvaşe ale bucătarului au aprins nerăbdarea fiecăruia. Pionierii costumaţi in uniforme milităreşti ce reprezentau miliţia carnavalului nu lăsau pe nimeni să stea pe lături, nici să fie posomoriţi. Căci altfel judecătorul era nevoit să deschidă „cartea legii”. Din cină în cină, doar poştaşul carnavalului mai întrerupea jocul plin de viaţă al pionierilor citind cite o telegramă de felicitare şi atunci: „Mulţi ani trăiască, Mulţi ani trăiască, La mulţi ani... răsuna in toată sala. Trompetele au pornit să sune şi glasurile purtătorilor cravatelor purpurii ce la început anunţaseră începutul carnavalului, acum rosteau: „La mulţi ani fericiţi“, se îmbrăţişau şi îşi urma succese în noul an se sfirşise. cr P. AQACtil IU CLIŞEU, cttva din costumeU carnavalului Foto! I. GHETIq Ani mulţi şi pace!“ (Urmare din pag. 1-a), plecat de mult de la fabrica de tricotaje „Amoldova“, de la Penicilină şi de la „Ţesătura“. Televizoarele şi aparatele de radio au răspîndit cuvîntul de urare a partidului şi guvernului, adresat oamenilor muncii. Noul an începuse să-şî trăiască primele ore. Sub colonadele înalte ale Palatului Culturii s-au încins „periniţe" şi au răsunat cântecele şi cupletele artiştilor de la Teatru şi de la Operă. S-a toastat pentru prietenie şi pentru succese în noul an. Orchestra,,, muncitorilor ceferişti a îndemnat îmr-una la joc pe cei adunaţi în marea sală a Atelierelor. Studenţii, întruniţi în sălile de la „Justin Georgescu“, „Mihail Eminescu“, „Politehnică“ au închinat şi ei pentru Universitatea, ajunsă acum la al o sutălea an de existenţă. Zorii noului an au găsit oraşul în sănătoasă bucurie. Peste zidurile lui albe trăia urarea plină de încredere. „Ani mulţi şi pace, tovarăşi !“ ■** * Nr. 'll 47 Vă felicităm, dragi tovarăşi! Sfîrşitul anului marcheazăşi momentul în care corespondenţii voluntari ai ziarului „Flacăra Iaşului“ fac bilanţul realizărilor şi succeselor. Fie că mîinile lor harnice mînuiesc cu îndemînare maşini şi aparate, fie că se străduiesc necontenit să zmulgă pămîntului roade cît mai bogate, alături de ceilalţi oameni ai muzicii corespondenţii voluntari raportează şi el îndeplinirea sarcinilor de pian. Montatorul Orăşanu Matei de la Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie“, de pildă, ţesătoarea Enache Cezarina de la „Ţesătura“ A, Fieraru Eugen, economist la Direcţia regională CFR, Stan Ştefan, mecanic de pompe la Depoul CFR Iaşi, forjorul Asultanei Ioan şi controlorul Eliade Solomon de la Fabrica de rulmenţi — Bîrlad, comunista Felicia Codrescu şi operatoarea Maria Michili de la fabrica de antibiotice sau la romenco Agripina de la fabrica de confecţii din Bîrlad, se mîndresc cu depăşirile zilnice ale normelor de producţie şi cu îndeplinirea planului anual înainte de termen revenit întreprinderilor în care lucrează. La fel şi colectiviştii Ioan Bolea din Bogdăniţa — Bîrlad, Ion D. Luchian din Păuşeşti — Tg. Frumos sau Năstase Scarlat din Murgeni care a adus o contribuţie valoroasă la întărirea economică şi organizatorică a gospodăriilor lor colective. Demnă de laudă este şi activitatea corespondenţilor raionali Ioniţă Gheorghe şi Rugină Vasile din Murgeni, Roşu loan din Paşcani, Lupu Bacholtz din Bîrlad, Emil Agape din Negreşti, Vasiliu Victor din Vaslui precum şi a învăţătorilor Traian loan din Piscul Rusului, raionul Negreşti, Popuţoaia Emna din Miroslăveşti — Paşcani, Maria Căpitanu din comuna Ştefan cel Mare, raionul Vaslui, sau a studentului Ursu Ioan de la Institutul pedagogic din Bîrlad. Iată numai cîteva din numele sutelor de corespondenţi voluntari ale căror scrisori sosesc aproape zilnic la redacţia ziarului nostru. Ei au desfăşurat o vie activitate pentru ca succesele şi realizările obţinute de oamenii muncii în mijlocul cărora lucrează, să fie cunoscute pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Corespondenţii voluntari ai ziarului „Flacăra Iaşului" şi-au îndeplinit cu succes sarcina de vrednici comandanţi ai opiniei publice contribuind cu toate forţele lor la informarea danielii lor muncii, la semnalarea unor stări de lucruri nesatisfăcătoare, ce se făceau siriţite pe alocuri. Ei au ştiut de nenumărate ori să se situieze la înălţimea sarcinilor, popularizînd metodele avansate în procesul de producţie. La început de an nou folosim calea slovei tipărite pentru a adresa corespondenţilor voluntari ai ziarului „Flacăra Iaşului" tradiţionala urare: La mulţi ani! Cu acest prilej vă felicităm, dragi tovarăşi, şi vă dorim spor în munca dumneavoastră de zi cu zi şi noi succese în activitatea de harnici corespondenţi voluntari. ECAT. LAVRIU — învăţătoare corn. Hîrşova-Vaslui ALEX. CARPINSCHI Atelierele C.F.R. — tehnician Paşcaşi MARIA ANDRIEŞ muncitoare fabrica „Ţesătura“ VLAD ARMEANU — colectvist Puşcaşi-Vaslui COCOOOOOO OOOOOOOOOOOI) 3 IANUARIE Wrt PROGRAMUL I • 8.00 Din folclorul popoarelor ; 8.26 Muzică simfonică ; 9.00 Teatru la microfon pentru copii ; 10.00 Muzică ; 10.20 Curs de iniţiere muzicală. Ghid muzical (V). Folclorul în creaţia compozitorilor cehi ; 10.50 Muzică din operete ; 11.30 Constructori şi construcţii ; 11.45 „Viaţa nouă a satului" program de cîntece şi jocuri ; 12.15 Primele poezii ale anului 1960 ; 12.30 „Album de melodii“, program de muzică uşoară; 13.00 Radiojurnal; 13.10 De toate pentru toţi ; 14.00 Muzică populară romînească din Moldova ; 14.30 Muzică vocală interpretată de basul Boris Cristoff ; 14.55 Concert de prînz ; 15.35 Jocuri populare romîneşti ; 16.05 Cîntătorul de copii ai Radioteleviziunii ; 16.30 Suita pentru pian şi orchestră „Nopţi în grădinile Spaniei“ de De Falia ; 17.40 Canţonete interpretate de Valentin Teodorian ; 18.00 Drumeţii veseli ; 18.45 Muzică ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Muzică uşoară şi de dans de compozitori români ; 19.30 Teatru la microfon „Cale lungă“ - comedie de A. Arbuzov ; 21.15 Muzică de dans ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport ; 22.30 Muzică de dans ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 8.00 Muzică distractivă sovietică ; 8.30 Clubul voioşiei ; 8.36 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti ; 9.30 Cîntecul săptămînii ; „Cîntec despre patrie“ de Vasile Popovici, versuri de Eugen Frunză ; 9.45 Concert de estradă ; 10.30 Contribuţii romîneşti la dezvoltarea ştiinţei ; 10.50 Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, dirijor Mircea Cristescu. 14.00 Radiojurnal ; 14.30 La microfon satira şi umorul ; 13.10 Muzică ; 15.30 Interpreţi romîni de operă ; 16.00 Vorbeşte Moscova ! ; 17.15 Lectură din volumul II al romanului „Pămînt desţelenit" de Mihail Şolohov ; 17.30 Jocuri populare romîneşti interpretate la acordeon şi la vioară ; 17.47 Fragmente din Suita a II-a de Ceaikovski ; 18.20 Program pentru iubitorii muzicii uşoare ; 18.50 Carnet de reporter : In vacanţă la Palatul Pionierilor ; 19.00 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 19.30 Muzică uşoară şi de dans imprimată pe discuri „Efectrecord“; 20.00 Buletin de ştiri ; 20.05 Program de romanţe ; 20.35 Muzică de dans ; 21.15 Pagini alese : Artistul poporului George Calboreanu citeşte balade populare ; 21.30 Muzică de dans ; 22.30 Melodii populare romîneşti ; 23.00 Buletin de ştiri ; 23.10 Muzică de dans ; 23.30 - 24.00 Sonata opus mia do minor pentru pian de Beethoven. TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru tineret : filmul artistic „In căutarea comorii“ ; 10.30 Emisiunea pentru sate ; 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Recitalul baritonului Dan Iordăchescu ; 19.00 Filmul documentar : „Munţii Elbei“ ; 19.15 Muzică distractivă ; 19.50 Transmisie de la Teatrul muncitoresc CFR a piesei „Nevestele vesele din Windows de Willian Shakespeare ; în pauze : Jurnalul televiziunii şi Ultimele ştiri. 4 IANUARIE 1960 PROGRAMUL I : 7.00 Radiojurnal ; 7.30 Muzică uşoară din ţări prietene ; 8.00 Muzică populară romînească ; 8.30 Salut voios de pionier ; 8.45 Concert simfonic ; 10.00 Cîntă orchestra populară „Flacăra Prahovei“ din Ploeşti ; 10.20 Muzică din operele lui Puccini ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.05 Muzică uşoară ; 12.00 Cîntecul şi jocul popular în creaţia compozitorilor noştri ; 12.40 Sonata pentru vioară şi pian de Ravel ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 „Patria, izvor de cintec“ ; 13.20 Suita „Rossiniana“ de Respighi ; 14.00 Cintece populare romîneşti ; 14.20 Lieduri 14.40 Cintece de pace şi prietenie ; 15.00 Buletin de ştiri; 15.10 Fragmente din opereta „Dubarry“ de Milleker; 15.45 Emisiune literară ; 16.00 Concert simfonic ; 16.43 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 18.15 Reportaj : Piatnii condeiului ; 18.30 Orchestre de muzică uşoară ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19-05 Anul 1905 : Mazurei de Chopin ; 19-15 Teatru la microfon „Volpons“ comedie de Ben Johnson ; 20.49 Muzică uşoară; 21.00 Muzică populară romînească ; 2M9 Simfonia a Vl-a „Pastorala“ de Beethoven ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport ; 22.30 Concert de estrada ; 23.52-23.55 Buletin de ştiri ; PROGRAMUL II : 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 Din ciotecele de luptă pentru libertate ale popoarelor ; 14.30 Muzică uşoară ; 15.00 „Pagini eroice din trecutul de luptă al poporului nostru în creaţia muzicală“ ; 15.36 Muzică populară romînească din Ardeal ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 16.30 Vorbeşte Moscova ; 17.00 Muzică uşoară romînească ; 17.25 Sfatul medicului: Sfaturi pentru bolnavii de diabet ; 17.30 Suita de balet de Gluck—Mottl ; 17.50 Cronica ideilor : Filozofie şi politică de Petre Beraru ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Din cîntecele ţărănimii noastre muncitoare ; 18.20 Curs de iniţiere muzicală : „Ghid muzical“ (IV) - Cîntecul popular în creaţia compozitorilor maghiari (reluare); 19.00 Din muzica popoarelor ; 20.00 „Flutură cravatele roşii“ - cîntece pentru pionieri; 20.20 „Noapte bună, copii“, „Povestea anilor buni“ de Mihai Stoian ; 20.30 Vechi melodii populare romîneşti ; 21.00 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic ; 21.15 Cîntece lirice ; 22.00 Muzica de-a lungul veacurilor ; 23.00 Radiojurnal ; 23.15-24.00 Concert de noapte. Spicuiri din programul de : SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI”: duminică 3 I ora 19,30; Căruţa cu paiaţe OPERA DE STAT: duminică 3 I ora 15; Lakme FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA”: duminică 3 I ora 20; Concert simfonic TEATRUL EVREIESC DE STAT „A. GOLDFADEN” - sala Clubului Panificaţiei str. Dr. C. I. Parhon: duminică 3 I ora 17: La Pomul Verde; duminică 3 I ora 20: La Pomul Verde TEATRUL DE PĂPUȘI: duminică 3 I ora 15: Dănilă Prepeleac; duminică 3 I, ora 17: Necazurile lui Siruhel CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Torentul; ILIE PINTILIE: Mama vitregă; PUȘKIN: Vîrsta dragostei; TINERETULUI: Amnarul fermecat: ION CREANGA: Voluntarii; CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: Romanţa periferiei; ATELIERELE CFR ILIE PINTILIE: Umbrela lui Sf. Petru Timpul probabil din 3 ianuarie 1963 Vremea se menţine închisă cu cerul mai mult acoperit. Pe alocuri va ploua şi burniţa slab. Vînt slab la potrivit din sectorul sudvest. Temperatura uşor variabilă: va fi cuprinsă noaptea între minus 2 grade şi plus ~l grade, iar ziua între 0 grade la 4 grade. "