Flacăra Iaşului, februarie 1960 (Anul 16, nr. 4172-4195)
1960-02-02 / nr. 4172
L flog, íro Bugetele şi planurile locale pe anul 1960 în discuţia sesiunilor sfaturilor populare (Urmare din pag. 1-a)) Deputaţii şi invitaţii, participanţi la sesiune, au arătat în cuvîntul lor şi căile pentru remedierea lipsurilor semnalate, de care, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc va trebui să ţină seama. Bugetul şi planul local pe anul în curs prevăd mijloace financiare şi materiale pentru un avînt şi mai puternic în dezvoltarea multilaterală a oraşului Iaşi. Industria locală va realiza în 1960 o producţie cu 6 la sută mai mare faţă de anul 1959, comerţul local va pune la dispoziţia populaţiei un volum de produse cu 18 la sută mai mare faţă de anul trecut; reţeaua electrică se va extinde pe tocă 27 străzi, iar reţeaua de apă şi canalizare pe un număr de 25 noi străzi. „Pentru realizarea tuturor prevederilor planului pe 1960 trebuie descoperite şi folosite, pe scară largă, posibilităţile locale şi rezervele interne şi în această direcţie trebuie să ne socotim cu toţii mobilizaţi”. In acest spirit au vorbit toţi cei aproape 30 deputaţi şi invitaţi la sesiunea sfatului popular orăşenesc. Propunerile judicioase făcute in acest sens de participanţii la sesiune, au devenit hotărîri corespunzătoare care, aplicate în viaţă, să ducă la realizarea bugetului si planului fexual pe anul în curs. ALICE OUATU torii, printre care tovarăşii G-tin Sima, Novac Angheluţă, Gh. Botezatu şi alţii au arătat că în 1959 s-au executat diverse lucrări ca: 80 km. drumuri regionale, raionale şi comunale şi 348 m.l. poduri şi podeţe; au fost construite sau reparate noi unităţi socialculturale, etc. Descoperind şi valorificând resursele locale au fost extrase 13.000 m.c. material pietros, au fost transportaţi şi aşternuţi peste 20.000 m.c. piatră spartă, s-au executat peste 55.000 m.c. terasamente, etc. ceea ce a dus la economisirea unor însemnate sume de bani din bugetul local. Sesiunea a apreciat că planul lucrărilor de construcţie în sectorul agricol nu a fost realizat tocmai pentru că s-a neglijat aprovizionarea cu materiale din resurse locale, iar şantierele nu au fost bine organizate. A fost criticată comisia permanentă buget — plan — finanţe, pentru că nu şi-a adus aportul cuvenit în executarea bugetului şi a planului pe 1959. Nu s-au iniţiat acţiuni de studii pentru descoperirea de noi resurse de venituri la buget, resursele locale nu au fost din plin folosite, iar fondurile băneşti n-au fost totdeauna gospodărite cu grijă. Analizînd asemenea lipsuri, vorbitorii au arătat totodată căile menite să ducă la remedierea lor. ION OPRISAN Ca nişte buni gospodari La sesiunea Sfatului popular raio-nal Iaşi, deputaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul au pus în centrul dezbaterilor activitatea întreprinderii de economie locală. In cursul anului 1959, au arătat în cuvîntul lor deputaţii G-tin Biteaciuc, Gh. Lazăr şi alţii, Întreprinderea economică raională a realizat planul producţiei globale numai în procent de 79 la sută iar planul producţiei* marfă în procent de numai 72 la sută. Nerealizarea planului se datoreşte în cea mai mare parte conducerii acestei unităţi, care nu şi-a asigurat beneficiari pentru produsele planificate, ceea ce a determinat stocarea unor sortimente realizate. Aşa spre exemplu, sucul de fructe şi pulpe deşi nu a fost solicitat pe piaţă, conducerea IER nu a manifestat nicii o preocupare pentru înlocuirea acestor sortimente cu altele cerute de populaţie. Conducerea întreprinderii economice raionale, spunea în cuvîntul său deputatul Dumitru Haiu, a motivat în repetate rînduri că n-are beneficiari. In oraşul Iaşi însă, se ridică numeroase construcţii. Constructorii au solicitat multe materiale de construcţii ca: piatră, nisip, etc. pe care industria locală putea să le furnizeze. Or, dinîn proporţie de 86 la sută, deşi a existat posibilitatea ca planul să fie depăşit cu mult, dacă se făcea, de exemplu, mecanizarea lucrărilor la carierele de piatră de la Catarg, Prun, Repedea. Participanţii la discuţii au mairătat printre altele că o deficienţă serioasă care a contribuit la nerealizarea planului în industria locală o constituie şi depăşirea consumurilor specifice. In cuvîntul lor, deputaţii au criticat comitetul executiv al sfatului popular raional pentru lipsa de răspundere cu care s-a ocupat de conducerea economiei locale. Pe marginea dării de seamă, deputaţii şi invitaţii la sesiune au insistat, în cuvântul lor, şi asupra altor probleme ca: întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective, sporirea producţiei de cereale la hectar, dezvoltarea sectorului zootehnic, preluarea integrală a cerealelor contractate, despre contribuţia voluntară bănească, realizarea de tral surse de venituri la bugetul raionului, etc. Hotărârîle adoptate în cadrul sesiunii au menirea de a contribui la o mai bună execuţie a planului localtr-o proastă organizare a muncii, nici şi a bugetului sfatului popular raional la capitolul materiale de construcţii Iaşi pe anul în curs. IERI Iaşi n-a îndeplinit planul decit AL. ATANA.RE Lipsuri care trebuie lichidate Raportul prezentat în cadrul sesiunii satului popular orăşenesc Bîrlad a înfăţişat deputaţilor activitatea desfăşurată în cursul anului trecut. S-a scos în evidenţă că în 1959 s-au realizat noi lucrări ca: cinematograful fc,Victoria“,, un bloc de 48 apartamente lingă Stadionul tineretului, două blocuri de locuinţe la Complexul şcolar, etc. Pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului s-au cheltuit anul trecut sume importante din care s-au executat lucrări de pavaj şi întreţinere de străzi, trotuare, etc. La înfăptuirea acestor lucrări au participat peste 25.000 oameni ai muncii care au prestat peste 800.000 ore muncă voluntară, ceea ce a dus la realizarea unei economii în valoare de peste 1.700.000 Iei. Prin utilizarea materialelor economisite prin reducerea consumurilor de materiale faţă de cifrele de deviz şi reducerea cheltuielilor indirecte la lucrările de reparaţii curente, întreprinderea de gospodărire locativă a realizat în 1959 economii în valoare de circa 200.000 lei. Economii însemnate a înregistrat şi întreprinderea comunală. Succesele obţinute ar fi fost şi mai însemnate dacă nu ar fi existat o serie de lipsuri în activitatea unor unităţi din industria locală. Faptul că la întreprinderea „Drumul socialismului“ nu s-a urmărit în ce măsură se respectă corelaţia dintre toţi indicii de plan şi în special între planul de producţie şi cel de aprovizionare tehnico-materială — planul producţiei globale pe 1959 s-a îndeplinit doar în proporţie de 91,8 la sută. Raportul ca şi participanţii la discuţii printre care şi tov. Teodor Verdeş, directorul întreprinderii, nu au analizat însă amănunţit cauzele care au vinut ca întreprinderea să lucreze sub posibilităţi. Deputaţi ca Mircea Iftime, Aristofan Panaitescu şi alţii au criticat faptul că pe unele şantiere de construcţii din oraş se mai face risipă de materiale, munca nu este totdeauna bine organizată. De aceste lipsuri să se ţină seama în 1960 în scopul lichidării lor. Participanţi! Ia sesiunea sfatului popular raional Bîrlad s-au ocupat în cuvîntul lor de modul în care au fost folosite fondurile de investiţii ca şi de contribuţia maselor la gospodări- rea şi înfrumuseţarea satelor. Vorbi- I Tineri inovatori Printre inovatorii de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie“ se află şi mulţi tineri. Turnătorii Mircea Mînjină şi P. Burlac», de exemplu, au conceput un nou procedeu de asigurare a miezurilor la saboţi prin dextrină. De aici rezultă o economie de 300 kg. de sîrmă în fiecare lună. Un alt tînăr inovator este şi N. Crupă, montator, care a aplicat un dispozitiv de montat şi demontat şuruburile îmbrăcăminţii de la cazanul vertical. Aceste operaţii se execută acum mai repede şi mai ieftin. M. ORAŞANU corespondent Copa* Consumul specific s-a redus la jumătate Sudorul Gh. Obreja de la IGET a făcut o interesantă propunere: să reducă consumul specific de carbid și oxigen cu 50 la sută. Cum? Simplu. Prin încălzirea la foc a pieselor, înainte de a fi sudate. Se elimină astfel cantitatea de material necesară pentru încălzire. Făcîndu-se diferite probe cu piese de acelaşi tip şi urmărindu-se aparatele de măsură de la tubul de oxigen s-a constatat că într-adevăr consumul de oxigen şi carbid s-a redus la jumătate. Acesta are influenţe serioase asupra reducerii preţului de cost mai ales câ operaţiile de sudură sînt acum şi de mai bună calitate. P. NEDELCESCU lăcătuş 1CET ANUNŢ In cadrul coop. Prestaţiunea Iaşi funcţionează două centre de reparat acordeoane după cum urmează: — un centru în str. A. Panu nr. 19 — un centru în str. Gării nr. 15. Se execută ireproşabil orice fel de reparaţii de acordeoane la preţuri convenabile atît pentru instituţii, cît şi pentru populaţie. Adresaţi-vă cu Încredere centrelor menţionaţi următoarele: In perioada 1—22 februarie 1960 se organizează luna albiturilor la Centrele nr. 6 din str. Ştefan cel Mare nr. 2 şi Centrul 136 — Magazinul universal, unde găsiţi un bogat sortiment de ţesături — albituri. De asemenea la toate magazinele de textile găsiţi un bogat sortiment cu mărfuri de sezon şi albituri FLACARA IASULUI „Cupa de iarnă a tineretului Pentm a atrage cît mai mulţi tineri din oraşul nostru în practicarea sportului, dîndu-le totodată posibilitatea trecerii normelor GMA şi de a contribui la întărirea organizatorică a asociaţiilor sportive şi la stimularea creării de noi secţii, consiliul orăşenesc UCFS Iaşi a hotărît organizarea concursului „Cupa de iarnă a tineretului”. Conducerea şi organizarea acestei competiţii este încredinţată unei comisii compusă din reprezentanţi ai comitetului orăşenesc UTM, consiliului orăşenesc UCFS, secţiei de învăţămînt, asociaţiei studenţilor. „Gupa de iarnă a tineretului” este organizată la următoarele discipline sportive: SKI, ŞAH, TENIS DE MASA, GIMNASTICA, atît la băieţi cît şi la fete şi se desfăşoară în două etape după cum urmează: Etapa l-a— pe asociaţii — programată între 28.1. 28,11 a.c. şi etapa a II-a —■ pe oraş — între 28,11 — 6.III a.c. Pot participa la această competiţie toţi tinerii şi tinerele care au împlinit vîrsta de 14 ani, admişi la controlul medical şi care nu au obţinut norme de calificare sportivă superioare categoriei a 111-a. La ski se organizează întreceri separate pentru juniori-junioare şi seniori-senioare, concurîndu-se numai în probe de fond. La şah, Întrecerile pentru băieţi şi fete vor avea caracter eliminatoriu, în caz de remiză calificîndu-se mai departe participantul mai tînâr. La tenis de masă, sunt incluse în concurs 5 probe: simplu băieţi şi fete, dublu băieţi şi fete şi dublu mixt. Se califică pentru etapa pe oraş primii doi clasaţi în concursurile pe asociaţii care vor alcătui şi perechea la dublu. La gimnastică, vor fi incluse pentru concurs, exerciţiile de gimnastică GMA gradul I. In etapa a 11-a asociaţiile sportive vor prezenta echipe alcătuite din cite 6 băieţi şi respectiv 6 fete. In etapa I-a, înscrierile se fac la asociaţia sportivă pînă în ziua concursului. Tot în etapa I-a asociaţiile sportive pot include şi alte discipline sportive care pot angrena un număr mare de tineri. Pentru cîştigători sînt prevăzute cupe, diplome, insigne şi premii indiividuale. GH. V U IV CLIŞEU, muncitoarele din secţia filatură a fabricii ,,Ţesătura” Iaşi la ora de gimnastică. ŞAH Baraj pentru desemnareacampionului oraşului Iaşi Continuarea partidei a doua din cadrul barajului pentru desemnarea campionului oraşului Iaşi pe 1959 a confirmat poziţia superioară a lui Moisini de la întrerupere. Jucînd foarte exact la reluare, Moisini a respins toate încercările lui Marcovici de a egala jocul şi în faţa transformării inevitabile a unui pion l-a obligat pe acesta din urmă, să se recunoască învins la mutarea 64. Astfel, după această partidă scorul a devenit egal: 1-1. In partida a treia, jucînd cu albele, Moisini şi-a creat avantaj încă din deschidere, prin aceea că aducînd o întărire jocului albului în partida rusă în una din variantele considerate de marele maestru Paul Keres ca «find negrului joc, egal, cîștigă uri pion. Surprins de această noutate, Marcovici comite apoi o gravă eroare efectuînd uri schimb de piese în urma căruia pierde un nebun. Cu aceasta partida putea fi considerată ca şi jucată şi deşi ea mai continua totuşi, superioritatea albului devine din ce în ce mai evidentă şi Marcovici este nevoit să cedeze pentru a doua oară. A fost o partidă foarte interesantă în care se pare că întărirea adusă de Moisini în această variantă a partidei ruse constituie o inovaţie. Astăzi, la ora 18, va avea loc in sala clubului Atelierelor de reparat material rulant „Ilie Pintilie" cea de a patra şi ultima partidă din cadrul acestui baraj. In cazul unei victorii de partea lui Marcovici, se va mai juca încă o partidă şi în continuare, în caz de egalitate, se va mai juca pînă ce unul din cei doi va reuşi să cîştige prima partidă. Despre comportarea echipei C.S.M.S. în retur și stadiul ei actual de pregătire — De vorba cu I. Unguroiu, antrenor al echipei de fotbal C. S. M. S. lași — Pînă la începerea returului campionatului categoriei B la fotbal nu mai este prea mult timp. Anul acesta, mai mult ca oricînd, iubitorii de fotbal ieșeni aşteaptă reînceperea campionatului cu o justificată nerăbdare. lată de ce ei urmăresc pas cu pas pregătirea echipei lor favorite pe care anul acesta vor s-o vadă promovată în categoria A. Pentru a-i informa pe cititorii noștri despre pregătirile echipei CSMS ne-am adresat zilele trecute antrenorului I.Unguroiu. Publicăm mai jos întrebările şi răspunsurile. I «*= ÎNTREBARE:: Mulţi dintre amatorii de fotbal din oraşul nostru nu cunosc activitatea dv. ca fotbalist şi antrenor. Vreţi să ne spuneţi cîteva lucruri în acest domeniu? RĂSPUNS: Activitatea mea se împarte în două părţi: — jucător de fotbal şi antrenor. Am jucat la următoarele echipe 1930 — 1936 la Venus Bucureşti; 1936—1943 la Brăila; 1943 —1946 CFR Bucureşti. Am antrenat următoarele echipe: 1946—1951 Flacăra Moreni; 1951—1952 Steagul Roşu Or. Stalin; 1952—1954 Rapid Ploeşti; 1954 — 1956 „Textila” Buhuşi; 1956—1958 „Minerul“ Lupeni; 1958—1959 Flacăra Moreni. ÎNTREBARE: Cum apreciaţi comportarea echipei ce o antrenaţi în tur? RĂSPUNS: Echipa a pornit timid, datorită faptului că nu toţi jucătorii din lot au fost la timp legitimaţi, ceea ce a făcut ca de la joc la joc în formaţie să intervină o serie de schimbări. In plus, începutul campionatului i-a găsit pe majoritatea jucătorilor în sesiune de examene şi eforturile lor au trebuit să se dubleze. Este un merit al jucătorilor că au reuşit să treacă cu succes ambele examene. După 3—4 etape echipa s-a redat și a început să practice un joc de calitate, iar rezultatele au fost din ce în ce mai bune. întreruperea campionatului ne-a găsit echipa în forma cea mai bună. Sînt mulțumit de faptul că in tur jucătorii s-au prezentat cu regularitate la antrenamente, iar de-a lungul celor 13 etape n-am avut nici un suspendat, sau avertizat. Acest lucru a făcut ca echipa să capete omogenitate şi după cum ştiţi, deşi lotul este de 19 oameni n-au fost folosiţi decit 15. ÎNTREBARE: Care este stadiul actual al pregătirii echipei GSMS? RĂSPUNS: De la data de 10 ianuarie s-au început pregătirile direct în aer liber, efectuîndu-se pînă în prezent 11 antrenamente. Cu excepţia jucătorilor în examene şi a celor accidentaţi (Cruţiu, care va intra în echipă de abia în etapa 3—4, Demien care urmează un tratament) toţi jucătorii s-au prezentat la antrenamente. Singurul nemotivat — Dascălu, întregul lot se deplasează la Predeal (duminică echipa ieșeană a părăsit oraşul —n.r.) unde va sta la odihnă timp de 10 zile. Aici vom efectua cu regularitate cite două antrenamente pe zi. ■ Dacă timpul va fi favorabil, vom susţine şi două jocuri de verificare cu echipe din campionatul regional sau categ. B. ÎNTREBARE: Ce vă propuneţi în viitor? RĂSPUNS: Pînă la începerea recturului campionatului vom căuta să susţinem cît mai multe jocuri de verificare cu echipe din categ. B. şi A. Vom face cu regularitate cite 4 antrenamente ,pe săptămînă. E necesar ca tovarăşii din conducerea clubului CSMS să ne dea mai mult sprijin în ceea ce priveşte condiţiile de pregătire ale echipei. Avind acest sprijin vom căuta ca dorinţa ieşenilor să fie îndeplinită, să facem jocuri de calitate. I-am mulţumit antrenorului Ungur Eroiu pentru răspunsurile date şi le-am urat jucătorilor succes în pregătire. 1. ARHIP. PUBLICITATE - PUBLICITATE întreprinderea de montaje-Bucureşti Grupul de Şantiere nr. 3 Bacău, str. Alexandru Petöfi nr. 30, telefon 1064, angajează ingineri mecanici, ingineri instalatori în funcţie de şef şantier, şef lot, inginer principal şi maiştri, cu practică în producţie de 3—5 ani, cu salarizare corespunzătoare inclusiv 25 la sută pentru regim de 1a ore pe zi pentru şantierul Săvineşti-Roznov, angajează sudori electrici şi autogeni, instalatori reţele-conducte cu calificare bung prin transfer sau prin rezervele de muncă. Pentru informaţii a se adresa la şantierul Penicilină Iaşi, telefon 1731. i&mshsa VVVli! ® "a • ’ « «.▼» iTa La restaurantele „Bicaz” şi „Nicoreşti“ din Bîrlad în fiecare zi, la prim şi seara găsiţi un sortiment bogat de mîncăruri — seara specialităţi de grătar — preparate de bufet — băuturi alese — muzică. Comisia Regională pentru examinarea conducătorilor auto ce funcţionează în cadrul IRTA Iaşi, aduce la cunoştinţa întreprinderilor din cuprinsul regiunii Iaşi, că examenele pentru stabilirea claselor de salarizare a conducătorilor auto pentru anul 1960 se vor ţine începînd cu data de 15 februarie — 31 martie 1960. întreprinderile vor depune tabele de conducători auto la sediul IRTA-Iaşi din str. Dobrogeanu Gherea nr. 20, urmînd ca la prezentarea tabelelor să se facă și programarea. O.G.L. PRODUSE INDUSTRIALE ORAŞ IAȘI aduce la cunoştinţa cumpărătorilor Centrul de organizare a teritoriului Iaşi str. Neculai Cane nr. 20, telefon 1816 Angajează ingineri agronomi cu practică în producţie la gospodării agricole de stat sau gospodării colective, pentru întocmirea de proiecte de organizarea teritoriului la unităţile agricole socialiste. ÎNTREPRINDEREA „VASILE ROAITA” din Vaslui oferă tuturor întreprinderilor şi instituţiilor săpun de rufe cu 45 la sută grăsimi, de calitate superioară, fără repartiţie, la preţ de catalog. Comenzile se pot trimite pe adresa într»»nfle» rii. ÎNTREPRINDEREA POLIURAFIGA IAŞI aduce la cunoştinţa tuturor intreprinderilor şi instituţiilor că poate lega orice fel de acte (arhivă) la sediile respective. De asemeni, anunţă că poate executa orice fel de tipărituri în culori, cum ar fi: liouri, programe, reclame, etichete, ambalaje, etc. Doritorii se pot adresa zilnic, la sediul întreprinderii, serviciul Comenzi, din str. Vasile Alecsandri nr. 12. ANUNŢ Vizitaţi magazinele OCL Mixt-Vaslui, unde puteţi cumpăra toate mărfurile ce vă interesează pentru sezonul de iarnă. JBr. 4172 Spicuiri din programul de : MARŢI 2 FEBRUARIE 1960 8.00 Din presa de astăzi ; .8.45 Muzică corală romînească ; 9.00 Muzică de estradă ; 9.45 „Partita în re minor“ de Johann Sebastian Bach, interpretează George Enescu ; io.1. Din cele mai cunoscute melodii populare româneşti ; 11.90 Buletin de ştiri ; noi Concert simfonic ; 12.00 Interpreţi de muzică uşoară din ţări prietene ; 12.30 Ţări şi popoare : Spania ; 12.40 Muzică populară din Dobrogea ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Concert de muzică din opere ; 14.00 Concert de prînz ; 14.40 „Răsună al păcii evit“ ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.10 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei ; 15.45 Muzică populară sovietică ; 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 16.45 Cîntecul săptămînii : „Veniţi cu noi“ de Hilda Jerea, versuri de Florenţa Albu ; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 17.25 Muzică din operete ; 18.00 Revista economică Radio : Creşterea indicilor intensivi de utilizare a maşinilor şi utilajelor ; 18.25 Muzică simfonică romînească ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ; 19.15 Program de cîntece şi jocuri; 19.40 Muzică uşoară ; 20.00 Radiominal ; 20.30 Jurnalul satelor ; 21.00 Concert de muzică populară romînească ; 21.30 Frumuseţile patriei oglindite în operele scriitorilor noştri ; 21.45 Ciclul „Tineri interpreţi“ ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteo mm PROGRAMUL 1 rologic şi sport ; 22.30 Canţonete şi serenade ; 23.00 Suita „Cele patru anotimpuri“ de Vivaldi-Mollinari ; 23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 1 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 „Apărătorii patriei“ emisiune de cîntece ostăşeşti sovietice ; 14.30 Program emis de studioul regional Iaşi ; it.co Cîntecul şi jocul popular în creaţia compozitorilor noştri ; 15.30 Muzică uşoară romînească ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 16.30 Muzică uşoară ; 16.45 Carnet de reporter ; 17.00 Din cîntecele şi dansurile popoarelor ; 17.25 Sfatul medicului : Bronchopneumonia la copii ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.30 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 19.09 Muzică uşoară ; 19.15 Versuri închinate păcii ; 19.30 Opera „Cenuşăreasa“ de Rossini ; 22.15 Melodii populare romîneşti ; 22.45 Muzică instrumentală ; 23.00 Radiojurnal; 23.15-24.00 Concert de noapte, TELEVIZIUNE 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Emisiune pentru cei mici ; 18.52 Emisiune de ştiinţă şi tehnică , filmul documentat „Automate în cosmos“ ; 19.12 Jurnalul televiziunii ; 19.30 Filmul artistic „Avalanşa“ ; 20.45 Artişti amatori în studio : In încheiere : Ultimele firi. RADIO IAŞI pe 285 m. lungime de undă, orele 18—19:30 — Radioactualitatea: Realizări şi perspective la IGO — Vaslui; Pentru succesul campaniei agricole de primăvară, radioreportaj de la SMT Negreşti: — Poşta radio: — Viaţă nouă în Sofroneşti; — Spicuiri din concertul coral extraordinar al Corului de stat „G. Miricescu“ din Iaşi. — Emisiune pentru co-'î SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „Vasile Alecsandri”, marţi 2 N ora 19,30 Domnul Pintila şi sluga sa Matty. FILARMONICA DE STAT „Moldova”, marţi 2 N ora 20. Concert de muzică populară dat de orchestra „Doina Moldovei”. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI. Un meci neobişnuit: ILIE PINTILIE Mizerabîlfi seria I-a; PUŞKIN Nu putem trăi despărţiţi; TINERETULUI: Pentru o sută mii de mărci; ION CREANGA: Facerea lumii; CĂMINUL CULTURAL „Ilie Pintilie”: In întîmpinarea fericirii; ATEL. CFR „Ilie Pintilie’:: Ivan cel groaznic seria II-a. Timpuri probabil din 2 februarie Vreme geroasă cu cerul variabil mai mult senin. Local va ninge slab. Vînt potrivit cu intensificări temporare din sectorul nordic. Temperatura în scădere: noaptea va fi cuprinsă între minus 15 grade și minus 22 grade iar ziua între minus 7 grade și minus 10 grade, local fiind mai combolită. i JL