Flacăra Iaşului, februarie 1960 (Anul 16, nr. 4172-4195)

1960-02-02 / nr. 4172

L flog, íro Bugetele şi planurile locale pe anul 1960­­ în discuţia sesiunilor sfaturilor populare (Urmare din pag. 1-a)) Deputaţii şi invitaţii, participanţi la sesiune, au arătat în­ cuvîntul lor şi căile pentru remedierea lipsurilor se­m­­nalate, de care, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc va trebui să ţină seama. Bugetul şi planul local pe anul în curs prevăd mijloace financiare şi ma­­teriale pentru un avînt şi mai puter­nic în dezvoltarea multilaterală a ora­­şului Iaşi. Industria locală va realiza în 1960 o producţie cu 6 la sută mai mare faţă de anul 1959, comerţul local va pune la dispoziţia populaţiei un volum de produse cu 18 la sută mai mare faţă de anul trecut; reţeaua electrică se va extinde pe tocă 27 străzi, iar reţeaua de apă şi canalizare pe un număr de 25 noi străzi. „Pentru realizarea tuturor prevede­rilor planului pe 1960 trebuie desco­perite şi folosite, pe scară largă, po­sibilităţile locale şi rezervele interne şi în această direcţie trebuie să ne so­cotim cu toţii mobilizaţi”. In acest spirit au vorbit toţi cei aproape 30 deputaţi şi invitaţi la sesiunea sfatu­lui popular orăşenesc. Propunerile judicioase făcute in a­­cest sens de participanţii la sesiune, au devenit hotărîri corespunzătoare care, aplicate în viaţă, să ducă la rea­lizarea bugetului si planului fexual pe anul în curs. ALICE OUATU­ torii, printre care tovarăşii G-tin Sima, Novac Angheluţă, Gh. Botezatu şi alţii au arătat că în 1959 s-au executat diverse lucrări ca: 80 km. drumuri regionale, raionale şi comunale şi 348 m.l. poduri şi podeţe; au fost cons­truite sau reparate noi unităţi social­­culturale, etc. Descoperind şi valori­ficâ­nd resursele locale au fost extrase 13.000 m.c. material pietros, au fost transportaţi şi aşternuţi peste 20.000 m.c. piatră spartă, s-au executat pes­te 55.000 m.c. terasamente, etc. ceea ce a dus la economisirea unor însem­nate sume de bani din bugetul local. Sesiunea a apreciat că planul lucră­rilor de construcţie în sectorul agricol nu a fost realizat tocmai pentru că s-a neglijat aprovizionarea cu materiale din resurse locale, iar şantierele nu au fost bine organizate. A fost criticată comisia permanen­tă buget — plan — finanţe, pentru că nu şi-a adus aportul cuvenit în e­­xecutarea bugetului şi a planului pe 1959. Nu s-au iniţiat acţiuni de studii pentru descoperirea de noi resurse de venituri la buget, resursele locale nu au fost din plin folosite, iar fondurile băneşti n-au fost totdeauna gospodă­rite cu grijă. Analizînd asemenea lip­suri, vorbitorii au arătat totodată căile menite să ducă la remedierea lor. ION OPRISAN Ca nişte buni gospodari La sesiunea Sfatului popular raio-­nal Iaşi, deputaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul au pus în centrul dez­baterilor activitatea întreprinderii de economie locală. In cursul anului 1959, au arătat în cuvîntul lor deputaţii G-tin Bitea­­ciuc, Gh. Lazăr şi alţii, Întreprinderea economică raională a realizat planul producţiei globale numai în procent de 79 la sută iar planul producţiei* marfă în procent de numai 72 la su­tă. Nerealizarea planului se datoreş­­te în cea mai mare parte conducerii acestei unităţi, care nu şi-a asigurat beneficiari pentru produsele planifica­te, ceea ce a determinat stocarea unor sortimente realizate. Aşa spre exem­plu, sucul de fructe şi pulpe deşi nu a fost solicitat pe piaţă, conducerea IER nu a manifestat nicii o preocupare pentru înlocuirea acestor sortimente cu altele cerute de populaţie. Conducerea întreprinderii economice raionale, spunea în cuvîntul său depu­tatul Dumitru Haiu, a motivat în re­­petate rînduri că n-are beneficiari. In oraşul Iaşi însă, se ridică numeroase construcţii. Constructorii au solicitat multe materiale de construcţii ca: piatră, nisip, etc. pe care industria locală putea să le furnizeze. Or, din­în proporţie de 86 la sută, deşi a e­­xistat posibilitatea ca planul să fie depăşit cu mult, dacă se făcea, de e­­xemplu, mecanizarea lucrărilor la ca­rierele de piatră de la Catarg, Pr­un, Repedea. Participanţii la discuţii au mai­­­­rătat printre altele că o deficienţă se­rioasă care a contribuit la nereali­zarea planului în industria locală o constituie şi depăşirea consumurilor specifice. In cuvîntul lor, deputaţii au criticat comitetul executiv al sfatului popular raional pentru lipsa de răs­pundere cu care s-a ocupat de condu­cerea economiei locale. Pe marginea dării de seamă, depu­taţii şi invitaţii la sesiune au insis­tat, în cuvântul lor, şi asupra altor probleme ca: întărirea economico-orga­­nizatorică a gospodăriilor agricole co­lective, sporirea producţiei de cereale la hectar, dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, preluarea integrală a cereale­lor contractate, despre contribuţia vo­luntară bănească, realizarea de tral surse de venituri la bugetul raionului, etc. Hotărârîle adoptate în cadrul sesi­unii au menirea de a contribui la o mai bună execuţie a planului local­tr-o proastă organizare a muncii, nici şi a bugetului sfatului popular raional la capitolul materiale de construcţii Iaşi pe anul în curs. IERI Iaşi n-a îndeplinit planul decit AL. ATANA.RE Lipsuri care trebuie lichidate Raportul prezentat în cadrul sesiunii satului popular orăşenesc Bîrlad a înfăţişat deputaţilor activitatea desfă­şurată în cursul anului trecut. S-a scos în evidenţă că în 1959 s-au rea­lizat noi lucrări ca: cinematograful fc,Victoria“,, un bloc de 48 apartamen­te lingă Stadionul tineretului, două blocuri de locuinţe la Complexul şco­lar, etc. Pentru gospodărirea şi înfru­museţarea oraşului s-au cheltuit anul trecut sume importante din care s-au executat lucrări de pavaj şi întreţine­re de străzi, trotuare, etc. La înfăptui­rea acestor lucrări au participat pes­te 25.000 oameni ai muncii care au prestat peste 800.000 ore muncă vo­­luntară, ceea ce a dus la realizarea unei economii în valoare de peste 1.700.000 Iei. Prin utilizarea materialelor economi­site prin reducerea consumurilor de materiale faţă de cifrele de deviz şi reducerea cheltuielilor indirecte la lu­crările de reparaţii curente, întreprin­derea de gospodărire locativă a rea­lizat în 1959 economii în valoare de circa 200.000 lei. Economii însemna­te a înregistrat şi întreprinderea co­munală. Succesele obţinute ar fi fost şi mai însemnate dacă nu ar fi existat o se­rie de lipsuri în activitatea unor uni­tăţi din industria locală. Faptul că la întreprinderea „Drumul socialismului“ nu s-a urmărit în ce măsură se res­pectă corelaţia dintre toţi indicii de plan­­ şi în special între planul de producţie şi cel de aprovizionare teh­­nico-materială — planul producţiei glo­bale pe 1959 s-a îndeplinit doar în proporţie de 91,8 la sută. Raportul ca şi participanţii la discuţii printre care şi tov. Teodor Verdeş, directorul în­treprinderii, nu au analizat însă a­­mănunţit cauzele care au vi­nut ca în­treprinderea să lucreze sub posibili­tăţi. Deputaţi ca Mircea Iftime, Aris­­tofan Panaitescu şi alţii au criticat faptul că pe unele şantiere de cons­trucţii din oraş se mai face risipă de materiale, munca nu este totdeauna bine organizată. De aceste lipsuri să se ţină seama în 1960 în scopul li­chidării lor. Participanţi! Ia sesiunea sfatului popular raional Bîrlad s-au ocupat în cuvîntul lor de modul în care au fost folosite fondurile de investiţii ca şi de contribuţia maselor la gospodări-­­ rea şi înfrumuseţarea satelor. Vorbi- I Tineri inovatori Printre inovatorii de la Atelierele de reparat material rulant „Ilie Pintilie“ se află şi mulţi tineri. Turnătorii Mir­cea Mînjină şi P. Burlac», de exem­plu, au conceput un nou procedeu de asigurare a miezurilor la saboţi prin dextrină. De aici rezultă o economie de 300 kg. de sîrmă în fiecare lună. Un alt tînăr inovator este şi N. Cru­pă, montator, care a aplicat un dis­pozitiv de montat şi demontat şuru­burile îmbrăcăminţii de la cazanul vertical. Aceste operaţii se execută a­­cum mai repede şi mai ieftin. M. ORAŞANU corespondent Copa* Consumul specific s-a redus la jumătate Sudorul Gh. Obre­ja de la IGET a făcut o interesantă propunere: să re­ducă consumul specific de carbid și oxigen cu 50 la sută. Cum? Simplu. Prin încălzirea la foc a pieselor, înain­te de a fi sudate. Se elimină astfel cantitatea de material necesară pen­tru încălzire. Făcîndu-se diferite probe cu piese de acelaşi tip şi urmărindu-se apara­tele de măsură de la tubul de oxigen s-a constatat că într-adevăr consumul de oxigen şi carbid s-a redus la ju­mătate. Acesta are influenţe serioase­­ asupra reducerii preţului de cost mai­­ ales câ operaţiile de sudură sînt acum­­ şi de mai bună calitate. P. NEDELCESCU lăcătuş 1CET ANUNŢ In cadrul coop. Pres­­taţiunea Iaşi funcţionea­ză două centre de re­parat acordeoane după cum urmează: — un centru în str. A. Panu nr. 19 — un centru în str. Gării nr. 15. Se execută ireproşabil orice fel de reparaţii de acordeoane la preţuri convenabile atît pentru instituţii, cît şi pentru populaţie. Adresaţi-vă cu Încre­dere centrelor menţiona­ţi următoarele: In perioada 1—22 februarie 1960 se organizează luna albiturilor la Cen­­trele nr. 6 din str. Ştefan cel Mare nr. 2 şi Centrul 136 — Magazinul universal, unde găsiţi un bogat sorti­ment de ţesături — albituri. De ase­menea la toate magazinele de textile găsiţi un bogat sortiment cu mărfuri de sezon şi albituri FLACARA IA­SULUI „Cupa de iarnă a tineretului Pentm a atrage cît mai mulţi tineri din oraşul nostru în practicarea spor­tului, dîndu-le totodată posibilitatea trecerii normelor GMA şi de a contri­bui la întărirea organizatorică a aso­ciaţiilor sportive şi la stimularea cre­ării de noi secţii, consiliul orăşenesc UCFS Iaşi a hotărît organizarea con­cursului „Cupa de iarnă a tineretului”. Conducerea şi organizarea acestei competiţii este încredinţată unei co­misii compusă din reprezentanţi ai comitetului orăşenesc UTM, consiliului orăşenesc UCFS, secţiei de învăţămînt, asociaţiei studenţilor. „Gupa de iarnă a tineretului” este organizată la următoarele discipline sportive: SKI, ŞAH, TENIS DE MA­SA, GIMNASTICA, atît la băieţi cît şi la fete şi se desfăşoară în două etape după cum urmează: Etapa l-a— pe asociaţii — programată între 28.1. 28,11 a.c. şi etapa a II-a —■ pe oraş — între 28,11 — 6.III a.c. Pot parti­cipa la această competiţie toţi tinerii şi tinerele care au împlinit vîrsta de 14 ani, admişi la controlul medical şi care nu au obţinut norme de califi­care sportivă superioare categoriei a 111-a. La ski se organizează întreceri se­parate pentru juniori-junioare şi seni­­­ori-senioare, concurîndu-se numai în probe de fond. La şah, Întrecerile pentru băieţi şi fete vor avea caracter eliminatoriu, în caz de remiză calificîndu-se mai de­parte participantul mai tînâr. La tenis de masă, sunt incluse în concurs 5 probe: simplu băieţi şi fete, dublu băieţi şi fete şi dublu mixt. Se califică pentru etapa pe oraş primii doi clasaţi în concursurile pe asocia­ţii care vor alcătui şi perechea la du­blu. La gimnastică, vor fi incluse pentru concurs, exerciţiile de gimnastică GMA gradul I. In etapa a 11-a asoci­aţiile sportive vor prezenta echipe al­cătuite din cite 6 băieţi şi respectiv 6 fete. In etapa I-a, înscrierile se fac la asociaţia sportivă pînă în ziua con­­cursului. Tot în etapa I-a asociaţiile sportive pot include şi alte discipline sportive care pot angrena un număr mare de tineri. Pentru cîştigători sînt prevăzute cupe, diplome, insigne şi premii indii­viduale. GH. V­­ U IV CLIŞEU, muncitoarele din secţia filatură a fabricii ,,Ţesătura” Iaşi la ora de gim­nastică. ŞAH Baraj pentru desem­narea­­campionului oraşului Iaşi Continuarea partidei a doua din cadrul barajului pentru desemnarea campionului oraşului Iaşi pe 1959 a confirmat poziţia superioară a lui Moi­­sini de la întrerupere. Jucînd foarte exact la reluare, Moisini a respins toate încercările lui Marcovici de a egala jocul şi în faţa transformării inevitabile a unui pion l-a obligat pe acesta din urmă, să se recunoască în­vins la mutarea 64. Astfel, după a­­ceastă partidă scorul a devenit egal: 1-1. In partida a treia, jucînd cu albele, Moisini şi-a creat avantaj încă din deschidere, prin aceea că aducînd o întărire jocului albului în partida rusă în una din variantele considerate de marele maestru Paul Keres ca «find negrului joc, egal, cîștigă uri pion. Surprins de această noutate, Marcovici comite apoi o gravă eroare efectuînd uri schimb de piese în urma căruia pierde un nebun. Cu aceasta partida putea fi considerată ca şi jucată şi deşi ea mai continua totuşi, superiori­tatea albului devine din ce în ce mai evidentă şi Marcovici este nevoit să cedeze pentru a doua oară. A fost o partidă foarte interesantă în care se pare că întărirea adusă de Moisini în această variantă a partidei ruse con­stituie o inovaţie. Astăzi, la ora 18, va avea loc in sala clubului Atelierelor de reparat ma­terial rulant „Ilie Pintilie" cea de a patra şi ultima partidă din cadrul a­­cestui baraj. In cazul unei victorii de partea lui Marcovici, se va mai juca încă o partidă şi în continuare, în caz de egalitate, se va mai juca pînă ce unul din cei doi va reuşi să cîş­­tige prima partidă. Despre comportarea echipei C.S.M.S. în retur și stadiul ei actual de pregătire — De vorba cu I. Unguroiu, antrenor al echipei de fotbal C. S. M. S. lași — Pînă la începerea returului cam­pionatului categoriei B la fotbal nu mai este prea mult timp. Anul acesta, mai mult ca oricînd, iubi­torii de fotbal ieșeni aşteaptă reîn­ceperea campionatului cu o justi­ficată nerăbdare. lată de ce ei ur­măresc pas cu pas pregătirea echi­pei lor favorite pe care anul aces­ta vor s-o vadă promovată în ca­tegoria A. Pentru a-i informa pe cititorii noștri despre pregătirile e­­chipei CSMS ne-am adresat zilele trecute antrenorului I.Unguroiu. Pu­­blicăm mai jos întrebările şi răs­punsurile. I «*= ÎNTREBARE:: Mulţi dintre amato­rii de fotbal din oraşul nostru nu cu­nosc activitatea dv. ca fotbalist şi an­trenor. Vreţi să ne spuneţi cîteva lu­cruri în acest domeniu? RĂSPUNS: Activitatea mea se îm­parte în două părţi: — jucător de fotbal şi antrenor. Am jucat la urmă­toarele echipe 1930 — 1936 la Venus Bucureşti; 1936—1943 la Brăila; 1943 —1946 CFR Bucureşti. Am antrenat următoarele echipe: 1946—1951 Flacăra Moreni; 1951—1952 Steagul Roşu Or. Stalin; 1952—1954 Rapid Ploeşti; 1954 — 1956 „Textila” Buhuşi; 1956—1958 „Minerul“ Lupeni; 1958—1959 Flacăra Moreni. ÎNTREBARE: Cum apreciaţi com­portarea echipei ce o antrenaţi în tur? RĂSPUNS: Echipa a pornit timid, datorită faptului că nu toţi jucătorii din lot au fost la timp legitimaţi, ceea ce a făcut ca de la joc la joc în formaţie să intervină o serie de schimbări. In plus, începu­tul campionatului i-a găsit pe majori­tatea jucătorilor în sesiune de examene şi eforturile lor au trebuit să se du­bleze. Este un merit al jucătorilor că au reuşit să treacă cu succes ambele examene. După 3—4 etape echipa s-a redat și a început să practice un joc de calitate, iar rezultatele au fost din ce în ce mai bune. întreruperea cam­pionatului ne-a găsit echipa în forma cea mai bună. Sînt mulțumit de faptul că in tur jucătorii s-au prezentat cu regularitate la antrenamente, iar de-a lungul celor 13 etape n-am avut nici un suspendat, sau avertizat. Acest lu­cru a făcut ca echipa să capete omo­genitate şi după cum ştiţi, deşi lotul este de 19 oameni n-au fost folosiţi decit 15. ÎNTREBARE: Care este stadiul ac­­tual al pregătirii echipei GSMS? RĂSPUNS: De la data de 10 ianua­­rie s-au început pregătirile direct în aer liber, efectuîndu-se pînă în pre­zent 11 antrenamente. Cu excepţia ju­cătorilor în examene şi a celor acci­dentaţi (Cruţiu, care va intra în echi­pă de abia în etapa 3—4, Demien care urmează un tratament) toţi jucătorii s-au prezentat la antrenamente. Singu­­rul nemotivat — Dascălu, întregul lot se deplasează la Predeal (duminică echipa ieșeană a părăsit oraşul —n.r.) unde va sta la odihnă timp de 10 zile. Aici vom efectua cu regularitate cite două antrenamente pe zi. ■ Dacă timpul va fi favorabil, vom susţine şi două jocuri de verificare cu echipe din campionatul regional sau categ. B. ÎNTREBARE: Ce vă propuneţi în viitor? RĂSPUNS: Pînă la începerea rec­turului campionatului vom căuta să susţinem cît mai multe jocuri de veri­­ficare cu echipe din categ. B. şi A. Vom face cu regularitate cite 4 an­trenamente ,pe săptămînă. E necesar ca tovarăşii din conduce­rea clubului CSMS să ne dea mai mult sprijin în ceea ce priveşte con­diţiile de pregătire ale echipei. Avind acest sprijin vom căuta ca dorinţa ie­şenilor să fie îndeplinită, să facem jocuri de calitate. I-am mulţumit antrenorului Ungur E­roiu pentru răspunsurile date şi le-am urat jucătorilor succes în pregătire. 1. ARHIP. PUBLICITATE - PUBLICITATE întreprinderea de montaje-Bucureşti Grupul de Şantiere nr. 3 Ba­cău, str. Alexandru Petöfi nr. 30, telefon 1064, angajează ingineri mecanici, ingineri instalatori în funcţie de şef şantier, şef lot, inginer principal şi maiştri, cu practică în producţie de 3—5 ani, cu sa­larizare corespunzătoare inclu­siv 25 la sută pentru regim de 1a ore pe zi pentru şantierul Să­­vineşti-Roznov, angajează sudori electrici şi autogeni, instalatori reţele-con­­ducte cu calificare bung prin transfer sau prin rezervele de muncă. Pentru informaţii a se adre­sa la şantierul Penicilină Iaşi, telefon 1731. i&mshsa­ ­­ VVVli! ® "a • ’ « «.▼» iTa La restaurantele „Bicaz” şi „Nicoreşti“ din Bîrlad în fie­care zi, la prim şi seara găsiţi un sortiment bogat de mîncă­­ruri — seara specialităţi de grătar — preparate de bufet — băuturi alese — muzică. Comisia Regională pentru e­­xaminarea conducătorilor auto ce funcţionează în cadrul IRTA Iaşi, aduce la cunoştinţa între­prinderilor din cuprinsul regiu­nii Iaşi, că examenele pentru stabilirea claselor de salarizare a conducătorilor auto pentru a­­nul 1960 se vor ţine începînd cu data de 15 februarie — 31 martie 1960. întreprinderile vor depune ta­bele de conducători auto la se­­­diul IRTA-Iaşi din str. Dobro­­geanu Gherea nr. 20, urmînd ca la prezentarea tabelelor să se fa­că și programarea. O.G.L. PRODUSE INDUSTRIALE ORAŞ IAȘI aduce la cunoştinţa cumpărătorilor Centrul de organizare a­ teritoriului Iaşi str. Neculai Cane nr. 20, telefon 1816 Angajează ingineri agronomi cu practică în producţie la gospodării agricole de stat sau gospodării co­lective, pentru întocmirea de proiecte de organizarea teritoriului la uni­tăţile agricole socialiste. ÎNTREPRINDEREA „VASILE ROAITA” din Vaslui oferă tu­turor întreprinderilor şi institu­ţiilor săpun de rufe cu 45 la sută grăsimi, de calitate supe­rioară, fără repartiţie, la preţ de catalog. Comenzile se pot trimite pe adresa într»»nfle» rii. ÎNTREPRINDEREA POLIURAFIGA IAŞI­­ aduce la cunoştinţa tuturor intrepri­­n­derilor şi instituţiilor că poate lega orice fel de acte (arhivă) la sediile respective. De asemeni, anunţă că poate exe­cuta orice fel de tipărituri în culori, cum ar fi: li­ouri, programe, reclame, etichete, ambalaje, etc. Doritorii se pot adresa zilnic, la se­diul întreprinderii, serviciul Comenzi, din str. Vasile Alecsandri nr. 12. ANUNŢ Vizitaţi magazinele OCL Mixt-Vas­­lui, unde puteţi cumpăra toate mărfu­rile ce vă interesează pentru sezonul de iarnă. JBr. 4172 Spicuiri din programul de : MARŢI 2 FEBRUARIE 1960 8.00 Din presa de astăzi ; .8.45 Muzică corală romînească ; 9.00 Muzică de estra­dă ; 9.45 „Partita în re minor“ de Johann Sebastian Bach,­­ interpretează George Enescu ; io.1. Din cele mai cunoscute me­lodii populare româneşti ; 11.90 Buletin de ştiri ; n­oi Concert simfonic ; 12.00 In­terpreţi de muzică uşoară din ţări prie­tene ; 12.30 Ţări şi popoare : Spania ; 12.40 Muzică populară din Dobrogea ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Concert de muzică din opere ; 14.00 Concert de prînz ; 14.40 „Răsună al păcii evit“ ; 15.00 Buletin de ştiri ; 15.10 Din viaţa muzicală a oraşe­lor şi regiunilor patriei ; 15.45 Muzică populară sovietică ; 16.15 Vorbeşte Mosco­va ! ; 16.45 Cîntecul săptămînii : „Veniţi cu noi“ de Hilda Jerea, versuri de Flo­renţa Albu ; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 17.25 Muzică din operete ; 18.00 Revista economică Radio : Creşterea indicilor intensivi de utilizare a maşinilor şi utilajelor ; 18.25 Muzică simfonică ro­mînească ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur ; 19.15 Program de cîntece şi jocuri; 19.40 Muzică uşoară ; 20.00 Radiominal ; 20.30 Jurnalul satelor ; 21.00 Concert de muzică populară romînească ; 21.30 Fru­museţile patriei oglindite în operele scriito­rilor noştri ; 21.45 Ciclul „Tineri inter­preţi“ ; 22.00 Radiojurnal, buletin meteo­ mm PROGRAMUL 1­­ rologic şi sport ; 22.30 Canţonete şi sere­nade ; 23.00 Suita „Cele patru anotimpuri“ de Vivaldi-Mollinari ; 23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 1 14.00 Buletin de ştiri ; 14.07 „Apărătorii patriei“ emisiune de cîntece ostăşeşti so­vietice ; 14.30 Program emis de studioul regional Iaşi ; it.co Cîntecul şi jocul popu­lar în creaţia compozitorilor noştri ; 15.30 Muzică uşoară romînească ; 16.00 Radio­jurnal şi buletin meteorologic ; 16.30 Mu­zică uşoară ; 16.45 Carnet de reporter ; 17.00 Din cîntecele şi dansurile popoare­lor ; 17.25 Sfatul medicului : Broncho­pneumonia la copii ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.30 Solişti şi orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării ; 19.09 Muzică uşoară ; 19.15 Versuri închinate păcii ; 19.30 Opera „Cenuşăreasa“ de Rossini ; 22.15 Melodii populare romî­neşti ; 22.45 Muzică instrumentală ; 23.00 Radiojurnal; 23.15-24.00 Concert de noapte, TELEVIZIUNE 18.30 Informaţiile după amiezii ; 18.35 Emisiune pentru cei mici ; 18.52 Emisiune de ştiinţă şi tehnică , filmul documentat „Automate în cosmos“ ; 19.12 Jurnalul te­leviziunii ; 19.30 Filmul artistic „Avalan­şa“ ; 20.45 Artişti amatori în studio : In încheiere : Ultimele firi. RADIO IAŞI pe 285 m­. lungime de undă, orele 18—19:30 — Radioactualitatea: Realizări şi perspective la IGO — Vaslui; Pentru succesul campaniei agricole de pri­măvară, radioreportaj de la SMT Ne­greşti: — Poşta radio: — Viaţă nouă în Sofroneşti; — Spicuiri din concertul coral extra­­ordinar al Corului de stat „G. Miri­­cescu“ din Iaşi. — Emisiune pentru co-'î SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „Vasile A­­lecsandri”, marţi 2 N­ ora 19,30 Dom­nul Pintila şi sluga sa Matty. FILARMONICA DE STAT „Moldo­va”, marţi 2 N­ ora 20. Concert de muzică populară dat de orchestra „Doi­­na Moldovei”. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI. Un meci neobişnu­­it: ILIE PINTILIE Mizerabîlfi­ seria I-a; PUŞKIN Nu putem trăi despărţiţi; TINERETULUI: Pentru o sută mii de mărci; ION CREANGA: Facerea lu­mii; CĂMINUL CULTURAL „Ilie Pin­­tilie”: In întîmpinarea fericirii; ATEL. CFR „Ilie Pintilie’:: Ivan cel groaznic seria II-a. Tim­puri probabil din 2 februar­ie Vreme geroasă cu cerul variabil mai mult senin. Local va ninge slab. Vînt potrivit cu intensificări tempo­rare din sectorul nordic. Temperatura în scădere: noaptea va fi cuprinsă în­­­tre minus 15 grade și minus 22 gra­­de iar ziua între minus 7 grade și minus 10 grade, local fiind mai com­bolită. i JL

Next