Flacăra Iaşului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4611-4636)
1961-07-22 / nr. 4629
Pag. 2-aFLACĂRA IAȘULUI BUCURIE Bucuria de pe faţa acestei tinere colectiviste este bine justificată. Ţinea silitră, din fotografia noastră, colectivista din stănileştii Huşilor leagă ultimul snop cu griu recoltat de de pe întinsele tarlale ale gospodăriei. E un griu frumos, cu spicele doldora de boabe aurii. La fiecare hectar din cele 610 a ieşit o producţie frumoasă de griu. In felul acesta angajamentul colectiviştilor a fost depăşit obţinîndu-se 200 Kg. griu la hectar in plus faţă de sarcina planificată. -X, -X- -X, -V V 'V —rv -X* „ v 'V 'V 'S. A, -V , -X, -X, X, —V, -v —x* -X- -X Muzică... colorată Vizitatorii expoziţiei comerciale şi Industriale a U.R.S.S. de la Londra au prilejul nu numai să audă, ci şi... să vadă muzica. După ce vor asculta un violonist sau un pianist, maşini electronice complicate vor selecţiona pentru fiecare sunet o gamă bogată de nuanţe de culori şi le vor prezenta pe un ecran. Este vorba de un transformator electronic al sunetului în culoare, realizat la laboratorul de probleme generale ale ciberneticii sub conducerea prof. A. I. Lerner de la Institutul de automatică şi mecanică. După cum a declarat inginerul Leontiev, transformatorul electronic de sunet în culoare este o instalaţie foarte complicată, este alcătuit din 12 proiectoare complicate de dirijare a luminii, cîteva maşini electronice de Calcul pentru analiza semnalelor sonore şi sinteza luminii, un sistem de memorie mecanică pentru fixarea şi reproducerea programelor originale de muzică colorată. „Muzica colorată“ va avea un rol important nu numai în educaţia estetică a oamenilor. Instalaţia va cunoaşte o largă folosire şi la rezolvarea unor probleme tehnice, îndeosebi acolo unde este necesar un schimb de informaţii între om şi maşină. iVVzIn tabără la Bucşoaia Bucşoaia. Unul din cele mai pitoreşti locuri din nordul Moldovei, cu privelişti ca de basm; înălţimile munţilor acoperiţi de brazi; la poale, confluenţia norilor Suhar şi Moldova; la cîţiva zeci de metri — un parc natural pe o mare întindere. In această uriaşă grădină întîlneşti 14 cochete solarii — dormitoare unde sunt găzduiţi copiii veniţi aici din vacanţă, Bucşoaia. In această frumoasă aşezare şi-au petrecut o parte din vacanţa de vară 1.000 de pionieri şi şcolari din regiunea Iaşi. In prima serie, adică imediat după terminarea cursurilor şcolare, la Bucşoaia au fost oaspeţi copii din la regiunea Suceava. Vor veni aici în jf vacanţă şi sute de şcolari din regiunea Bacău. Bucşoaia este cea mai mare ta tabără de munte din ţară !I. Un scurt popas în aceste locuri, 1% aşa cum l-am făcut şi noi zilele trecute, îţi relevă cu o uimitoare ji putere sugestivă crîmpeie din viaţa fericită a copiilor — primăvara păţirîei noastre. ^ Programul din tabără este variat şi instructiv alcătuit: jocuri piorjie- t reşti, excursii, învăţarea de cînte ce, seri în jurul jocurilor de tabără, concursuri sportive. Aerul ozonat de aici îţi face o poftă groilizavă de mîncare. Dar fiţi fără gribă: copiilor li se servesc — de lî cinci ori pe zi — meniuri gustoapse, consistente, încît foarte mulţi dintre ei au şi „prins“ la cîntar.* Am stat de vorbă cu cîţiva pinţnieri şi şcolari. Le-am luat un... ji mic interviu. Tuturor le-am adresat aceeaşi întrebare: — Cum vă ii? place în tabăra de la Bucşoaia ? !? Şi iată răspunsurile: Rodica Stratulat, elevă în clasa a Il-a din Iaşi. — îmi place foarte mult. Am învăţat aici atîtea poezii.. .1 Să vă spun una ? Traian Isăloianu, fiu de colectivist din Bălteni. — Am fost şi anul trecut în tabăra de la Bocşoaia. Ce locuri minunate sunt aici ! Acum m-am antrenat, cu alţi colegi, la şah, sport care îmi place foarte mult. Doina Cozlovschi, pionieră din Iaşi: — O parte însemnată a timpii- Carnet de reporter lui am rezervat-o lecturii. Acum citesc cartea „Omul cu părul cărunt" de scriitorul Dumitru Ignea. M-a impresionat mult figura comunistului Mitru Dorneanu. Mihai Filipescu, școlar din Vaslui: — Mă simt foarte bine la Bucşoaia. Avem tot ce ne trebuie ca să ne petrecem plăcut vacanţa de vară. Eu, de pildă, mă antrenez serios la săritura în înălţime. Eu cred că şi Valerii Brumei, dacă a reuşit să sară 2,24 m., înseamnă că s-a antrenat mult, mult de tot... Angela Iacobanu, pionieră din comuna Lipovăţ: — Am scris mai multe scrisori părinţilor şi le-am povestit ce zile minunate petrecem aici. Am învăţat cîntece, am făcut excursii... Un grup de copii se pregătea tocmai să plece într-o excursie pe Dealul Mare. Cu toţii erau voioşi. Ne-am adus atunci aminte de Tableta maestrului Tudor Arghezi, apărută recent în ziarul „Scînteia” în care marele scriitor turna în ^ cuvinte o mare şi strălucitoare rea- ^ Iitate a zilelor noastre: „Tatăl vostru mare, statul, vă ia şi vă duce de mînă, pe voi, pe profesori, pe profesoare pretutindeni la drumeţie, după depărtările ţării, o zi, trei zile şi mai multe. Atîtea cîte vor fi deajuns prin regiunile ^ pe unde, însoţiţi în plimbările voas- , tre de dascălii cărora şcoala şi pă- p rinţii vă încredinţează, veţi merge ( pentru a vedea cu ochii voştri pe lingă marile privelişti ale grădinilor pămîntului vostru — uriaşele sta- ? tui ale munţilor, apele în răscoli- ? re şi codrii — frumuseţile de-a lungul şi latul patriei, clădite de munca fermecată a omului pentru îmbelşugarea şi îneîntarea ţării ca- t re vă iubeşte tot atit de mult cît f o iubiţi şi voi pe ea, maica poporu- ^ lui romînesc”. ^ ȘT. GRUIA # rv rv ev rv e Z»e sZ»»mi La Institutul Politehnic Iaşi Preocupări importante în munca de cercetare ştiinţifică Călăuzindu-se după documentele celui de al III-lea Congres al PMR, oamenii de ştiinţă ieşeni şi-au intensificat eforturile în munca de cercetare ştiinţifică pe care au canalizat-o în bună parte spre cerinţele practice. Astfel, un colectiv din cadrul catedrei de fizică de la Institutul Politehnic (conf. Const- Ruşcior, şef lucrări Gheorghe Tăcu), condus de prof. Nicolae Calinicenco, şi-a îndreptat atenţia spre o serie de probleme printre care: Cercetarea minereurilor cu metale rare sau preţioase pe cale spectroscopică. In această direcţie, de un mare ajutor le-a fost noul aparat în valoare de peste 50.000 lei cu care a fost înzestrat laboratorul. Este vorba de spectograful în domeniul vizibilului. Un alt colectiv se ocupă de problema importantă a semiconductorilor şi feritelor. Cercetările în această direcţie a unor substanţe obţinute pe cale de sinteză de către laboratorul de chimie organică au dat rezultate promiţătoare. Alai putem aminti şi alte tematici abordate în ultima vreme de către colectivul amintit, cum ar fi: „Contribuţii la studiul radioactivităţii rocilor prin metoda absorbţiei“, „Contribuţii la studiul şi măsurarea radioactivităţii unor roci“, „Studiul diferenţei de potenţial între faza solidă şi faza lichidă a unor soluţii“ etc. Un colectiv al catedrei de mecanică, condus de prof. univ. Toma Farcaş, s-a preocupat în ultimul timp de problema îmbunătăţirii calităţii suprafeţei pieselor în scopul măririi durabilităţii acestora. In acest scop, s-au făcut studii cu privire la explicarea proceselor de difuzie a unor elemente în metal. Experienţele efectuate pînă acum au dat rezultate satisfăcătoare. Alt colectiv, format din conf. univ. Gh. Ailincăi, şef de lucrări Bogdan Gheorghiu şi alţii, condus de prof. univ. Tiberiu Golgoţiu, a abordat problema comportării la coroziune a oţelului carbon de calitate. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate pînă acum dau posibilitatea să se determine ştiinţific durata în servici Ştiinţa şi viaţa a instalaţiilor construite din aceste oţeluri. Este vorba de oţelurile care lucrează în mediile formate cu soluţiile clorură de sodiu, soluţii de acid sulfuric şi soluţii de hipoclorid în anumite concentraţii. Succesele realizate se datoresc condiţiilor din ce în ce mai bune de muncă create de partidul nostru oamenilor de ştiinţă. Astfel, pe linia îmbogăţirii continue cu aparatură de laborator chiar în anul acesta, laboratorul de tehnologie mecanică a fost înzestrat cu o trusă de aparate pentru analiza pămîntului, formată din 14 piese. Problemele abordate de către un colectiv din cadrul catedrei de tehnologie a azotului şi îngrăşămintelor minerale, format din prof. Gh. V. Cotruţ şi asist. Ion Burlacu, sunt deosebit de importante. Ele se referă la folosirea deşeurilor de la diferite fabricaţii pe produse utile. De pildă, valorificarea deşeului de la fabricarea acidului fosforic pentru obţinerea de îngrăşăminte mixte (sulfat şi fosfat de amoniu) şi valorificarea deşeului sulfitul de sodiu rezultat la fabricarea fenolului pe sulfat de amoniu. De asemenea,se mai urmăreşte găsirea unei metode noi de extragere a fosforului din apatită sub formă de fosfaţi prin folosirea altor substanţe în afară de acid sulfuric şi acid szotic precum şi problema valorificării fierului din industria superfosfatului pe alţi produşi de fier decit fenosilicatul de sodiu sau de zinc. CORNELIU HUŢANU „Fenaskopen“ — o nouă penicilină La Institutul de terapie experimentală din Praga, a fost produs un preparat de penicilină in tablete, care a primit denumirea ,,Fenaskopen“. Spre deosebire de alte droguri similare acesta este absorbit complet de organul digestiv al bolnavului, puţind fi folosit astfel foarte bine in locul injecțiilor. 1. Frumoasa capitală a ţării noastre— Oraş în Iugoslavia; 2. „Moscova — Cernomuski“ de D. Şostakovici — Birlad; 3. Oraş în Italia, cu un celebru turn înclinat — In completul de judecată; 4. Morali — Mare... pe mare (pi.); 5. Zamfir Elena — Capitală europeană — Orăşanu Emilian; 6. Ciucure — Oraş pe Mureş; 7. Oraş în Moldova — Oraş pe unul din Crişuri; 8. Oraş în Peru — Craiova la început — Ga ardeiul 9. Cărei!— Punct culminant -- Blaj pe motorete — Lac 51 oraş în Brazilia; 10. Oraş în regiunea Ploieşti — Regiune în Sudanul Central; 11. „Maeştrii cîntăreţi din Nurnberg" de R. Wagner — 1. Scriitor romin, autorul volumului „Prin Bucureşti odinioară şi azi“ — Oraş pe Dunăre; 2. Ulpiu Ploieşteanu — Oraş în regiunea Galaţi — Arbore; 3. A scoate ceapa din pămînt (reg.) — In felul acesta — Şuviţă Oraş în Valea Jiului — de păr; 4. Ca soarele la Mamaia vara; 5. Oraşul metalurgiei romineştii denumit şi „Cetatea de foc“ — Mărgean; 6. Litera din cetate — Perla litoralului romînesc — In teră; 7. Oraş în Africa pe Niger — Perioadă de timp — Oraş şi rîu în Danemarca — Poet ce-a locuit la Tomis.’ 8. Localitate balneară în Bărăgan — Tîrg; 9. Oraş în Moldova — Se ocupă de gospodărirea unui oraş — Are însuşiri pozitive; 10. Punctul cel mai apropiat de pămînt de pe orbita unui astru — Port în Spania; 11. Nună _ Oraş în regiunea Hunedoara — Gavril Suceveanul 12. Ulei (reg) — Ajuns din urmă; 13. Locuitorii oraşului Damasc I — Posezi — Pronume, ie VASILE Citadină ... Iulia oraş în Ardeal; 12. Compozitor romîn de muzică uşoară, autorul melodiei „Salutare, bătrîne Bucureşti“ — Cormină în Franţa; 12. Oraşul de pe Mureş — Oraş în Moldova. VERTICAL, ORIZONTAL. r%<f '^t 'V Kt '•■v -“V/ <"V/ >"V/ »V 'V 'V l l l l i rftf* c-.V'!:r\'v''*o O nouă maşina de diagnostic medical cu al Academiei de ştiinţe a R.P. Ungare a fost creat un aparat special de diagnostic medical. Acest aparat serveşte la determinarea obiectivă a gradului de compensaţie la bolnavii pulmonari şi stabilirea capacităţii de muncă. In mod obişnuit, confruntarea datelor diagnostice, radiografiilor, analizelor etc. cer examene minuţioase şi ocupă mult timp. Aparatul, denumit „Clasificatorul electric“, efectuează toate aceste operaţii în baza unui program care cuprinde peste 800 mii de date iniţiale şi determină pînă la urmă cu precizie gradul capacităţii de muncă al bolnavului. La Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul matemati ik. 4629 „TITANII“ adică fiii uriaşilor din poveste? Ba de loc ! Sunt nişte copii obişnuiţi, iar povara care o transportă este o placă din mase plastice spongioase de polistiren care cîntăreşte... mai puţin de 8 miligrame ! * Clişeul nostru reprezintă o sacoşă pe rotițe construită de cetățeanul E. Pușkin, din Moscova, pentru mama sa. Prin simplitatea lui acest sistem de sacoşă nici nu necesită explicaţii. Sacoşa cu rotițe nu cîntărește mai * Praga posedă în prezent ,2.950 străzi, măsurînd 1.152 km. și 034 ha de parcuri. * Recent, la o expoziţie horticolă, în provincia Guansi (RP, Chineza) a fost prezentată o crizantemă din a cărei tulpină crescuseră 540 de flori. * Factorul poştal al micii localităţi mult de 600 de gra- americane Henderson (Nebraska) areme. Ea nu stinghereşte de loc la mers, sau în călătoriile cu metroul, tramvaiul şi autobua misiune extrem de dificilă. Cei 730 de localnici poartă toţi acelaşi hârfie de familie: Friesen. * La Plovdiv (RP, Bulgaria) sa studiază intens posibilitatea obţinerii permediul ei 10 variate produse. Fienţe au dat rezultate bune, obţinîndu-se la varietatea „Bogar“ din Ce i-a amintit Bach lui Ion Albescu Pentru Ion Albescu ur concert simfonic popular e o bagatelă. — Ce concert simfonic? La noi, la Olteneşti? Haida de! De aceea cind, în calitate de director de cămin cultural, a primit biletele de la Filarmonica din Iaşi şi materialul de popularizare, a rîs într-un dinte, le-a aruncat undeva într-un fund de buzunar și şi-a văzut de-ale lui ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut- Ba nu, cîteva ceasuri după asta și-a amintit: — A, concert simfonic! Beethoven, Mozart, Bach . . . Cum? Bach? Ce-mi amintește mie numele ăsta? Bach, Bach... A, da! Ce mi-i Bach, ce mi-i Bachus. Noroc că a venit vorba de concert, altfel Ion Albescu s-ar fi putut întîmpla să nu-şi amintească în ziua aceea de... Dar pentru că şi-a amintit, şi-a plecat fruntea cu pietate, şi — una, două — a Şters putina. Căminul? Cheia şi lacata — vorba ceea. Aşa că a stat căminul cultural închis la 5 iulie, a stat închis la 6 iulie, la 7 şi la 8 iulie. — Unde-i directorul? întrebau unii. — Nu bănuiţii se mirau alţii. Că e destul de cunoscută în sat pasiunea lui Ion Albescu. De biletele pentru concert n-a abiat nimeni nici cu spatele. Ion Albescu ştie să păstreze un secret cînd vrea să-l păstreze. Acum însă printre pahare şi sughiţuri tot i-au scăpat cîteva vorbe (se vede că îi persecuta gindul că ar trebui totuşi să „facă ceva“). — Da‘ cu concertul cum rămine? Și-şi răspundea singur, Hzbid: — Ce concert! Bach? Auzi, Bach! Nici măcar nu sună frumos ca Bachus, cu teriminaţie latinească. Aşa la 5 iulie, la fel la 6 şi 7, la fel la 8 şi 9 iulie.Deodată ,însă s-a pomenit cu o veste care l-a turmentat şi mai rău: i-a adus-o omul de serviciu de la sfat. Venise Filarmonica din Iaşi. — Cum? Ce? ia stai! Filarmonică?! Păi ce caută Filarmonica la Olteneşti?! — Cică pe dv. vă caută? — Pe mine?! Ei, ha., hai că-i bună. _ * Zice că v-a dat nişte bilete. Şi vă invită la cămin. —■ La care căpiin?! — Cultural. — A, da! — îşi aminti el vag că există în Olteneşti şi aşa ceva. Se vede treaba că tot trebuie să-l schimb pe Bachus cu Bach. Păcat de terminaţia latinească. A băgat capul într-o căldare cu apă rece, s-a schimbat, s-a parfumat şi s-a prezentat la cămin zîmbitor şi proaspăt ca un ginerică. Cînd a venit vorba de biletele care le avea asupra lui s-a făcut că se supără. Aşa, fără motiv. Le-a scos, Ie-a zvîrlit pe o masă şi a plecat puşcă. Nici n-a vrut să audă de concert. Concertul s-a ţinut totuşi. Veniseră să le cînte ţăranilor muncitori din Olteneşti, împreună cu Filarmonica de la Iaşi, Mircea Buciu, artist emerit şi Maria Şindîiaru, priim-solişti la Teatrul de Operă şi balet din Bucureşti. S-au adunat repede peste o sută de ţărani muncitori şi concertul s-a ţinut. Au rămas însă în Olteneşti numeroşi ţărani muncitori care n-au aflat de concert şi care regretă că nu i-au ascultat pe artiştii ieşeni şi bucureşteni. Amatori ar fi fost mulţi. Anul trecut într-o situaţie similară au participat la concert peste 700 de ţărani muncitori. Ceilalţi 600 care n-au aflat de concertul de la 9 iulie — să-i mulţumească lui Ion Albescu. Sau mai degrabă — să-i ceară, socoteală. ŞT. O MUGUR Individualiştii!. -O-o- Fără cuvinte • Ipocrizie capitalistă * După calculele savanților sovietici, călătoria Moscova — New York va bob de strugure cu un volum crescut putea fi efectuată în 30 minute și 30 fără sîmbure. secunde pe bordul unei rachete cu 6 etaje. * O expediție sovietică pe coasta răsăriteană a Antarctidei a descoperit pinguini gigantici care trăiesc în 11 colonii. Fiecare din acestea numără aproximativ 150.000 de păsări. Astfel este infirmată ipoteza potrivit căreia în Antarctica, spre deosebire de Arctica, ar exista foarte puţini pinguini gigantici. Aici pinguinii are o înălţime de peste 1 m. Sunt unii care mai consideră că obiectivul aparatului de fotografiat este imparţial, nefiind capabil nici de satiră, nici de umor. Privind însă zecile şi sutele de fotografii din ziarele şi revistele burgheze se ajunge totuşi la o concluzie cu totul opusă. Lăsăm însă cititorii să aprecieze singuri... La laboratorul flotei maritime din White Oak (statul Maryland S. U. A.) se află oamenixtrem de miloşi. Imediat după ce unei pitulice jucăuşe i s-a năzărit să-şi clădească cuibul intr.o cabină telefonică, ei au şi atirnat deasupra cabinei un anunţ: „Închisă temporar. Cuib de păsărică. Rugăm folosiţi telefonu! vecini“. Nu! Să nu credeţi că această fotografie, reprezentând un grup de indivizi cu svastica pe mine, sunt din timpul Germaniei hitleriste. Citiţi cu atenţie inscripţiile de pe maşină. Ele sînt scrise în limba engleză şi glăsuiesc: „Noi sîntem împotriva amestecului între rase. Autobuzul urit a lui Lincoln Rockwell“. Aşa că „vitejii“ cu svasticile pe mine nu-s de loc nişte paznici de la lagărul Oswiencim, cum s-ar putea crede. Clişeul nostru reprezintă pe fascistul american Lincoln Rockwell şi ciracii săi, în timp ce demonstrează atitudinea lor faţă de luptătorii pentru drepturile egale ale negrilor, care au întreprins „călătoria libertăţii“ prin statele Americii de Sud. Pentru cîţiva zeci de participanţi ai „călătoriei libertăţii ea s-a terminat: rasiştii din Alabama şi Mississippi i-au aruncat prin închisori. Aceasta e încă unna din ironiile democraţiei americane: luptătorii pentru libertate zac în temniţe, în timp ce propovăduitorii urii între oameni, potrează, liberi în faţa aparatelor fotografice .(Din „Krokodil“) In schimb Insă la o altă bază a flotei maritime a S.U.A., la baza de submarine americane din Holy Loch (Anglia), yankeii s-au arătat mult mai puţin sentimentali faţă de oameni, decit colegii lor din White Oak faţă de pitulici. In clişeu se poate vedea cum asupra unei bărcuţe in care se află doi partizani ai păcii, veniţi să protesteze împotriva înarmărilor atomice, marinarii americani au deszlânţuit un şuvoi puternic de apă dintr-un furtun de incendiu. 4