Flacăra Iaşului, iulie 1961 (Anul 17, nr. 4611-4636)

1961-07-22 / nr. 4629

Pag­. 2-aFLACĂRA IAȘULUI B­UCURIE Bucuria de pe faţa acestei tinere colectiviste este bine justificată. Ţinea silitră, din fotografia noastră, colectivista din stănileştii Huşilor leagă ultimul snop cu griu recoltat de de pe întinsele tarlale ale gospodăriei. E un griu frumos, cu spicele doldora de boabe aurii. La fiecare hectar din cele 610 a ieşit o producţie frumoasă de griu. In felul acesta an­gajamentul colectiviştilor a fost depăşit obţinîndu-se 200 Kg. griu la hectar in plus faţă de sarcina planificată. -X, -X- -X, -V V 'V —rv -X* „ v 'V 'V 'S. A, -V , -X, -X, X, —V, -v —x* -X- -X­ Muzică... colorată Vizitatorii expoziţiei comerciale şi Industriale a U.R.S.S. de la Londra au prilejul nu numai să audă, ci şi... să vadă muzica. După ce vor asculta un violonist sau un pianist, maşini electronice complicate vor se­lecţiona pentru fiecare sunet o gamă bogată de nuanţe de culori şi le vor prezenta pe un ecran. Este vorba de un transformator electronic al sune­tului în culoare, realizat la laboratorul de probleme generale ale ciberneticii sub conducerea prof. A. I. Lerner de la Institutul de automatică şi meca­nică. După cum a declarat inginerul Leontiev, transformatorul electronic de sunet în culoare este o instalaţie foarte complicată, este alcătuit din 12 proiectoare complicate de dirijare a luminii, cîteva maşini electronice de Calcul pentru analiza semnalelor sonore şi sinteza luminii, un sistem de memorie mecanică pentru fixarea şi reproducerea programelor originale de muzică colorată. „Muzica colorată“ va avea un rol important nu numai în educaţia este­tică a oamenilor. Instalaţia va cu­noaşte o largă folosire şi la rezolva­rea unor probleme tehnice, îndeosebi acolo unde este necesar un schimb de informaţii între om şi maşină. i­­V­­VzIn tabără la Bucşoaia Bucşoaia. Unul din cele mai pi­toreşti locuri din nordul Moldovei, cu privelişti ca de basm; înălţimi­le munţilor acoperiţi de brazi; la poale, confluenţia norilor Suhar şi Moldova; la cîţiva zeci de metri — un parc natural pe o mare în­tindere. In această uriaşă grădină întîlneşti 14 cochete solarii — dor­mitoare unde sunt găzduiţi copiii veniţi aici din vacanţă, Bucşoaia. In această frumoasă aşezare şi-­au petrecut o parte din vacanţa de vară 1.000 de pionieri şi şcolari din regiunea Iaşi. In prima serie, adică imediat după terminarea cursurilor şcolare, la Bucşoaia au fost oaspeţi copii din la regiunea Suceava. Vor veni aici în jf vacanţă şi sute de şcolari din re­­­­giunea Bacău. Bucşoaia este cea mai mare ta­ ta­bără de munte din ţară !­I. Un scurt popas în aceste locuri, 1% aşa cum l-am făcut şi noi zilele­­ trecute, îţi relevă cu o uimitoare ji putere sugestivă crîmpeie din viaţa­­ fericită a copiilor — primăvara pă­ţi­­rîei noastre. ^ Programul din tabără este variat­­ şi instructiv alcătuit: jocuri piorjie- t reşti, excursii, învăţarea de cînte­­­ ce, seri în jurul jocurilor de ta­­­­bără, concursuri sportive. Aerul o­­zonat de aici îţi face o poftă gro­­ili­zavă de mîncare. Dar fiţi fără gri­­­b­­ă: copiilor li se servesc — de lî cinci ori pe zi — meniuri gustoa­­­p­se, consistente, încît foarte mulţi­­ dintre ei au şi „prins“ la cîntar.­­* Am stat de vorbă cu cîţiva pin­­ţ­nieri şi şcolari. Le-am luat un... ji mic interviu. Tuturor le-am adre­­­­­sat aceeaşi întrebare: — Cum vă ii? place în tabăra de la Bucşoaia ? !? Şi iată răspunsurile: Rodica Stratulat, elevă în clasa a Il-a din Iaşi. — îmi place foarte mult. Am învăţat aici atîtea poezii.. .1 Să vă spun una ? Traian Isăloianu, fiu de colecti­vist din Bălteni. — Am fost şi anul trecut în ta­băra de la Bocşoaia. Ce locuri minunate sunt aici ! Acum m-am antrenat, cu alţi colegi, la şah, sport care îmi place foarte mult. Doina Cozlovschi, pionieră din Iaşi: — O parte însemnată a timpii- Carnet de reporter lui am rezervat-o lecturii. Acum citesc cartea „Omul cu părul că­runt" de scriitorul Dumitru Ignea. M-a impresionat mult figura co­munistului Mitru Dorneanu. Mihai Filipescu, școlar din Vas­lui: — Mă simt foarte bine la Buc­şoaia. Avem tot ce ne trebuie ca să ne petrecem plăcut vacanţa de vară. Eu, de pildă, mă antrenez se­rios la săritura în înălţime. Eu cred că şi Valerii Brumei, dacă a reuşit să sară 2,24 m., înseamnă că s-a antrenat mult, mult de tot... Angela Iacobanu, pionieră din comuna Lipovăţ: — Am scris mai multe scrisori părinţilor şi le-am povestit ce zile minunate petrecem aici. Am învă­ţat cîntece, am făcut excursii... Un grup de copii se pregătea tocmai să plece într-o excursie pe Dealul Mare. Cu toţii erau voioşi. Ne-am adus atunci aminte de­­ Tableta maestrului Tudor Arghezi,­­ apărută recent în ziarul „Scînteia” în care marele scriitor turna în ^ cuvinte o mare şi strălucitoare rea- ^ Iitate a zilelor noastre: „Tatăl vostru mare, statul, vă ia şi vă duce de mînă, pe voi, pe profesori, pe profesoare pretutindeni la drumeţie, după depărtările ţării, o zi, trei zile şi mai multe. Atîtea cîte vor fi deajuns prin regiunile ^ pe unde, însoţiţi în plimbările voas- , tre de dascălii cărora şcoala şi pă- p rinţii vă încredinţează, veţi merge ( pentru a vedea cu ochii voştri pe lingă marile privelişti ale grădinilor pămîntului vostru — uriaşele sta- ? tui ale munţilor, apele în răscoli- ? re şi codrii — frumuseţile de-a­­ lungul şi latul patriei, clădite de­­ munca fermecată a omului pentru­­ îmbelşugarea şi îneîntarea ţării ca- t re vă iubeşte tot atit de mult cît f o iubiţi şi voi pe ea, maica poporu- ^ lui romînesc”. ^ ȘT. GRUIA # rv rv ev rv e Z»e­ sZ»»mi La Institutul Politehnic Iaşi Preocupări importante în munca de cercetare ştiinţifică Călăuzindu-se după documentele ce­lui de al III-lea Congres al PMR, oamenii de ştiinţă ieşeni şi-au in­tensificat eforturile în munca de cer­cetare ştiinţifică pe care au canalizat-o în bună parte spre cerinţele practice. Astfel, un colectiv din cadrul catedrei de fizică de la Institutul Politehnic (conf. Const- Ruşcior, şef lucrări Gheorghe Tăcu), condus de prof. Nico­­lae Calinicenco, şi-a îndreptat atenţia spre o serie de probleme printre care: Cercetarea minereurilor cu metale rare sau preţioase pe cale spectroscopică. In această direcţie, de un mare a­­jutor le-a fost noul aparat în valoare de peste 50.000 lei cu care a fost înzestrat laboratorul. Este vorba de spectograful în domeniul vizibilului. Un alt colectiv se ocupă de problema importantă a semiconductorilor şi fe­ritelor. Cercetările în această direcţie a unor substanţe obţinute pe cale de sinteză de către laboratorul de chi­mie organică au dat rezultate pro­miţătoare. Alai putem aminti şi alte tematici abordate în ultima vreme de către colectivul amintit, cum ar fi: „Contri­buţii la studiul radioactivităţii rocilor prin metoda absorbţiei“, „Contribuţii la studiul şi măsurarea radioactivităţii unor roci“, „Studiul diferenţei de po­tenţial între faza solidă şi faza li­chidă a unor soluţii“ etc. Un colectiv al catedrei de mecanică, condus de prof. univ. Tom­a Farcaş, s-a preocupat în ultimul timp de pro­blema îmbunătăţirii calităţii suprafeţei pieselor în scopul măririi durabilităţii acestora. In acest scop, s-au făcut studii cu privire la explicarea pro­ceselor de difuzie a unor elemente în metal. Experienţele efectuate pînă a­­cum au dat rezultate satisfăcătoare. Alt colectiv, format din conf. univ. Gh. Ailincăi, şef de lucrări Bogdan Gheorghiu şi alţii, condus de prof. univ. Tiberiu Golgoţiu, a abordat problema comportării la coroziune a oţelului carbon de calitate. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate pînă acum dau posibilitatea să se determine ştiinţific durata în servici Ştiinţa şi viaţa a instalaţiilor construite din aceste oţeluri. Este vorba de oţelurile care lucrează în mediile formate cu so­luţiile clorură de sodiu, soluţii de acid sulfuric şi soluţii de hipoclorid în a­­numite concentraţii. Succesele realizate se datoresc con­diţiilor din ce în ce mai bune de muncă create de partidul nostru oa­menilor de ştiinţă. Astfel, pe linia îmbogăţirii continue cu aparatură de laborator chiar în anul acesta, labo­ratorul de tehnologie mecanică a fost înzestrat cu o trusă de aparate pentru analiza pămîntului, formată din 14 piese. Problemele abordate de către un colectiv din cadrul catedrei de tehno­logie a azotului şi îngrăşămintelor minerale, format din prof. Gh. V. Cotruţ şi asist. Ion Burlacu, sunt deo­sebit de importante. Ele se referă la folosirea deşeurilor de la diferite fabricaţii pe produse utile. De pildă, valorificarea deşeului de la fabricarea acidului fosforic pen­tru obţinerea de îngrăşăminte mixte (sulfat şi fosfat de amoniu) şi valo­rificarea deşeului sulfitul de sodiu re­zultat la fabricarea fenolului pe sulfat de amoniu. De asemenea,­se mai urmăreşte gă­sirea unei metode noi de extragere a fosforului din apatită sub formă de fosfaţi prin folosirea altor substanţe în afară de acid sulfuric şi acid s­­zotic precum şi problema valorificării fierului din industria superfosfatului pe alţi produşi de fier decit fenosilica­­tul de sodiu sau de zinc. CORNELIU HUŢANU ­ „Fenaskopen“ — o nouă penicilină La Institutul de terapie experimentală din Praga, a fost produs un preparat de penicilină in tablete, care a primit denumirea ,,Fenaskopen“. Spre deosebire de alte droguri similare acesta este absorbit complet de organul digestiv al bolnavului, puţind fi folosit astfel foarte bine in locul injecțiilor. 1. Frumoasa capitală a ţării­ noastre— Oraş în Iugoslavia; 2. „Moscova — Cernomuski“ de D. Şostakovici — Birlad; 3. Oraş în Italia, cu un ce­lebru turn înclinat — In completul de judecată; 4. Morali — Mare... pe mare (pi.); 5. Zamfir Elena — Ca­pitală europeană — Orăşanu Emilian; 6. Ciucure — Oraş pe Mureş; 7. Oraş în Moldova — Oraş pe unul din Crişuri; 8. Oraş în Peru — Craiova la început — Ga ardeiul 9. Cărei!­­— Punct culminant -- Blaj pe motorete — Lac 51 oraş în Brazilia; 10. Oraş în regiunea Ploieşti — Regiune în Sudanul Central; 11. „Maeştrii cîntă­reţi din N­urnberg" de R. Wagner — 1. Scriitor romin, auto­rul volumului „Prin Bucu­reşti odinioară şi azi“ — Oraş pe Dunăre; 2. Ulpiu Ploieşteanu — Oraş în regiunea Galaţi — Arbore; 3. A scoate ceapa din pămînt (reg.) — In felul acesta — Şuviţă Oraş în Valea Jiului — de păr; 4. Ca soarele la Mamaia vara; 5. Oraşul metalurgiei romineştii denumit şi „Ce­tatea de foc“ — Mărgean; 6. Litera din cetate­ — Perla litoralului romî­nesc — In teră; 7. Oraş în Africa pe Niger — Perioadă de timp — O­­raş şi rîu în Danemarca — Poet ce-a locuit la Tomis.’ 8. Localitate balneară în Bărăgan — Tîrg; 9. Oraş în Mol­dova — Se ocupă de gospodărirea unui oraş — Are însuşiri pozitive; 10. Punctul cel mai apropiat de pă­mînt de pe orbita unui astru — Port în Spania; 11. Nună _ Oraş în re­giunea Hunedoara — Gavril Suce­veanul 12. Ulei (reg­) — Ajuns din urmă; 13. Locuitorii oraşului Damasc I — Posezi — Pronume,­ ie VASILE Citadină ... Iulia oraş în Ardeal; 12. Compozitor romîn de muzică uşoară, auto­rul melodiei „Salutare, bă­­trîne Bucureşti“ — Corm­i­­nă în Franţa; 12. Ora­şul de pe Mureş — Oraş în Moldova. VERTICAL, ORIZONTAL. r%<f '^t 'V Kt '•■v -“V/ <"V/ >"V/ »V 'V 'V l l l l i rftf* c-.V'!:r\'v''*o O nouă maşina de diagnostic medical cu­ al Academiei de ştiinţe a R.P. Ungare a fost creat un a­­parat special de diagnostic me­dical. Acest aparat serveşte la determinarea obiectivă a gradu­lui de compensaţie la bolnavii pulmonari şi stabilirea capaci­tăţii de muncă. In mod obişnuit, confruntarea datelor diagnostice, radiografi­ilor, analizelor etc. cer exame­ne minuţioase şi ocupă mult timp. Aparatul, denumit „Clasi­ficatorul electric“, efectuează toate aceste operaţii în baza u­­nui program care cuprinde pes­te 800 mii de date iniţiale şi determină pînă la urmă cu pre­cizie gradul capacităţii de mun­că al bolnavului. La Institutul de cercetări şti­inţifice în domeniul matemati­ ik­. 4629 „TITANII“ adică fiii uriaşilor din poveste? Ba de loc ! Sunt nişte copii obişnuiţi, iar povara care o transportă este o placă din mase plastice spongioase de po­­listiren care cîntăreşte... mai puţin de 8 miligrame ! * Clişeul nostru reprezintă o sa­coşă pe rotițe construită de cetățeanul E. Pușkin, din Moscova, pentru mama sa. Prin simplita­tea lui acest sistem de sacoşă nici nu necesită explicaţii. Sacoşa cu rotițe nu cîntărește mai * Praga posedă în prezent ,2.950 străzi, măsurînd 1.152 km. și 034 ha de parcuri. * Recent, la o expoziţie horticolă, în provincia Guansi (RP, Chineza) a fost prezentată o crizantemă din a cărei tulpină crescuseră 540 de flori. * Factorul poştal al micii localităţi mult de 600 de gra- americane Henderson (Nebraska) are­me. Ea nu stinghe­reşte de loc la mers, sau în călăto­riile cu metroul, tramvaiul şi autobu­a misiune extrem de dificilă. Cei 730 de localnici poartă toţi acelaşi hârfie de familie: Friesen. * La Plovdiv (RP, Bulgaria) sa studiază intens posibilitatea obţinerii permediul ei 10 variate produse. Fienţe au dat rezultate bune, obţi­­nîndu-se la varietatea „Bo­gar“ din Ce i-a amintit Bach lui Ion Albescu Pentru Ion Albescu ur­ con­cert simfonic­ popular e o ba­gatelă. — Ce concert simfonic? La noi, la Olteneşti? Haida de! De aceea cind, în calitate de director de cămin cultural, a primit biletele de la Filarmo­nica din Iaşi şi materialul de popularizare, a rîs într-un din­­te, le-a aruncat undeva într-un fund de buzunar și şi-a văzut de-ale lui ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut- Ba nu, cîteva cea­suri după asta și-a amintit: — A, concert simfonic! Be­ethoven, Mozart, Bach . . . Cum? Bach? Ce-mi amintește mie numele ăsta? Bach, Bach... A, da! Ce mi-i Bach, ce mi-i Bachus. Noroc că a venit vorba de concert, altfel Ion Albescu s-ar fi putut întîmpla să nu-şi a­­mintească în­ ziua aceea de... Dar pentru că şi-a amintit, şi-a plecat fruntea cu pietate, şi — una, două — a Şters putina. Căminul? Cheia şi lacata — vorba ceea. Aşa că a stat căminul cultu­ral închis la 5 iulie, a stat în­chis la 6 iulie, la 7 şi la 8 iulie. — Unde-i directorul? între­bau unii. — Nu bănuiţii se mirau alţii. Că e destul de cunoscută în sat pasiunea lui Ion Al­­bescu. De biletele p­e­ntru concert n-a abiat nimeni nici cu spate­le. Ion Albescu ştie să păstreze un secret cînd vrea să-l păs­treze. Acum însă printre paha­re şi sughiţuri tot i-au­ scăpat cîteva vorbe (se vede că îi persecuta gindul că ar trebui totuşi să „facă ceva“). — Da‘ cu concertul cum r­ă­­mine? Și-şi răspundea singur, H­­zb­id: — Ce concert! Bach? Auzi, Bach! Nici măcar nu sună fru­mos ca Bachus, cu teriminaţie latinească. Aşa la 5 iulie, la fel la 6 şi 7, la fel la 8 şi 9 iulie.Deodată ,însă s-a pomenit cu o veste care l-a turmentat şi mai rău: i-a adus-o omul de serviciu de la sfat. Venise Fi­larmonica din Iaşi. — Cum? Ce? ia stai! Filar­monică?! Păi ce caută Filarmo­­nica la Olteneşti?! — Cică pe dv. vă caută? — Pe mine?! Ei, ha., hai că-i bună. _ *­ Zice că v-a dat nişte bi­lete. Şi vă invită la cămin. —■ La care căpiin?! — Cultural. — A, da! — îşi aminti el vag că există în Olteneşti şi aşa ceva. Se vede treaba că tot trebuie să-l schimb pe Ba­chus cu Bach. Păcat de termi­naţia latinească. A băgat capul într-o căldare cu apă­­ rece, s-a schimbat, s-a parfumat şi s-a prezentat la cămin zîmbitor şi proaspăt ca un ginerică. Cînd a venit vorba de bile­tele care le avea asupra lui s-a făcut că se supără. Aşa, fără motiv. Le-a scos, Ie-a zvîrlit pe o masă şi a plecat puşcă. Nici n-a vrut să audă de con­cert. Concertul s-a ţinut totuşi. Ve­­niseră să le cînte ţăranilor mun­citori din Olteneşti, împreună cu Filarmonica de la Iaşi, Mircea Buciu, artist emerit şi Maria Şindîiaru, priim-solişti la Tea­trul d­e Operă şi balet din Bu­cureşti. S-au adunat repede peste o sută de ţărani muncitori şi con­­certul s-a ţinut. Au rămas însă în Olteneşti numeroşi ţărani muncitori care n-au aflat de concert şi care regretă că nu i-au ascultat pe artiştii ieşeni şi bucureşteni. Amatori ar fi fost mulţi. Anul trecut într-o situaţie similară au participat la concert peste 700 de ţărani muncitori. Ceilalţi 600 care n-au aflat de concertul de la 9 iulie — să-i mulţumească lui Ion Al­bescu. Sau mai degrabă — să-i ceară, socoteală. ŞT. O MUGUR Individualiştii!. -O­-o- Fără cuvinte • Ipocrizie capitalistă * După calculele savanților sovietici, călătoria Moscova — New York va bob de strugure cu un volum crescut putea fi efectuată în 30 minute și 30 fără sîmbure. secunde pe bordul unei rachete cu 6 etaje. * O expediție so­vietică pe coasta răsăriteană a An­­tarctidei a descope­rit pinguini gigan­tici care trăiesc în 11 colonii. Fiecare din acestea numără aproximativ 150.000 de păsări. Astfel este infirmată ipo­teza potrivit căreia în Antarctica, spre deosebire de Arcti­ca, ar exista foarte puţini pinguini gi­gantici. Aici pin­guinii are o înălţi­me de peste 1 m. Sunt unii care mai consideră că obiectivul aparatului de fotografiat este imparţial, nefiind capabil nici de satiră, nici de umor. Privind însă zecile şi sutele de fotografii din ziarele şi revistele burgheze se ajunge totuşi la o con­cluzie cu totul opusă. Lăsăm însă cititorii să aprecieze singuri... La laboratorul flotei mariti­me din White Oak (statul Maryland S. U. A.) se află oameni­xtrem de miloşi. I­­­­mediat după ce unei pitulice jucăuşe i s-a năzărit să-şi clădească cuibul intr.o cabi­nă telefonică, ei au şi atir­­nat deasupra cabinei un a­­nunţ: „Închisă temporar. Cuib de păsărică. Rugăm folosiţi te­­­­lefonu! vecini“. Nu! Să nu credeţi că această fotografie, reprezentând un grup de indivizi cu svastica pe mine­, sunt din timpul Germaniei hitleriste. Citiţi cu atenţie inscripţiile de pe maşină. Ele sînt scrise în limba engleză şi glăsuiesc: „Noi sîntem împotriva amestecului între rase. Autobuzul urit a­ lui Lincoln Rockwell“. Aşa că „vitejii“ cu svasticile pe mine­ nu-s de loc nişte paznici de la lagărul Oswiencim, cum s-ar putea crede. Clişeul nostru reprezintă pe fascistul american Lincoln Rockwell şi ciracii săi, în timp ce demonstrează atitudinea lor faţă de luptătorii pentru drepturile egale ale negrilor, care au întreprins „călătoria libertăţii“ prin statele Americii de Sud. Pentru cîţiva zeci de participanţi ai „călătoriei libertă­ţii ea s-a terminat: rasiştii din Alabama şi Mississippi i-au aruncat prin închisori. Aceasta e încă unna din ironiile democraţiei americane: luptătorii pentru libertate zac în temniţe, în timp ce propovăduitorii urii între oameni, po­t­rează, liberi în faţa aparatelor fotografice­­ .(Din „Krokodil“)­ In schimb Insă la o altă bază a flotei maritime a S.U.A., la baza de submari­ne americane din Holy Loch (Anglia), yankeii s-au arătat mult mai puţin sentimentali faţă de oameni, decit colegii lor din White Oak faţă de pitulici. In clişeu se poate ve­dea cum asupra unei bărcuţe in care se află doi partizani ai păcii, veniţi să protesteze împotriva înarmărilor atomice, marinarii americani au desz­lânţuit un şuvoi puternic de apă dintr-un furtun de incendiu. 4

Next