Flacăra Iaşului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 5026-5051)
1962-11-01 / nr. 5026
L 'noMTAM Vfri TOATE TARIE, UNITIVA) ORGÂN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5026 JOI 1 NOIEMBRIE 1962I . PAGINI 20 BANI 2a La fabrica „Ţesătura“ Tehnica nouă nu şi-a spus ultimul cuvînt In magazinele oraşului Iaţi şi ale foitor centre din ţară, produsele fabricii noastre sunt tot mai mult apreciate şi solicitate de cumpărători. Ţesăturile realizate de textiliştii ier r,i sunt acum şi mai frumoase, în vieuri mai vii, au un aspect mai atrăgător, într-un cuvînt, calitatea lor satisface din ce în ce mai bine existenţele oamenilor muncii, cumpărători. Faptul că în primele 3 trimestre ale omului fabrica „Ţesătura“ a produs un valum de ţesături mai mare faţă de plan, de o calitate mereu mai bunăşi la un preţ de cost redus, îşi are i explicaţia, într-o mare măsură, şi manunea depusă pentru promovarea tehnicii noi în diverse sectoare. In a- această direcţie, serviciului tehnic din inreprinderea noastră îi revin sarcini ele răspundere. Perfecţionarea proceselor tehnologice, studierea şi găsirea unor soluţii noi, care să valorifice reservele interne necesare pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi ridicarea continuăa nivelului calităţii producţiei, precumşi cite probleme intră direct în sfera ieis activitatea serviciului nostru. Sprijinit şi îndrumat de conducerea întreprinderii, serviciul tehnic a reuşit să coordoneze şi să stimuleze eforturi,a făcute de mulţi ingineri, îndeosebi, precum şi de muncitori, tehnicieni şi maiştri pentru promovarea şirăpiicarea tehnicii noi în producţie. In unele cazuri, serviciul tehnic a contribuit nemijlocit la rezolvarea sarcinilor legate de progresul tehnic. Planul tehnic pe anul în curs a prevăzuto serie de măsuri legate de introducerea unor procedee tehnologice noi, asimilarea a noi sortimente, precum şi o serie de cercetări şi studii tehnico-ştiinţifice. Ţinînd seama de sarcinile trasate de partid, îndeosebi în ceea ce priveşte finisarea produselor, în fabrica noastră s-a acordat acestei probleme o atenţie sporită. Astfel, la finisaj s-a introdus un procedeu tehnologic nou: folbirea ţesăturilor prin procedeul mixt cu hipedorit de sodiu şi apă oxigenată, care favorizează obţinerea unui grad superior de alb, deci o calitate superioară. La aceasta ne-au ajutat şi o serie de specialişti de la Institutul de cercetări textile din Bucureşti. Un colectiv de ingineri din fabrica noastră, dornic să contribuie la obţinerea unor indici mai buni de utilizare la autoclavele de fierbere, a experimentat şi introdus metoda de uilizare a silicatului de sodiu. Ca urmare s-a ajuns la o reducere a timpului de fierbere de la 8 la 5 ore şi jumătate. In acelaşi sector s-a întocmit un retudiu pentru modernizarea utilajului la nivelul tehnicii, prevăzut pentru anul 1965, urmărindu-se creşterea capacităţii de producţie, controlul parametrilor tehnologici, îmbunătăţirea calităţii producţiei, precum şi a condiţiilor de muncă. Pînă acum s-a construit o putină de albit, din oţel inoxidabil şi bazinele aferente pentru pregătirea soluţiilor, precum şi două putini din lemn, căptuşite cu plăci din masă plastică. Realizări asemănătoare care au influenţat favorabil îmbunătăţirea tutunor indicilor de plan s-au obţinut in toate sectoarele. Inginerii şi tehnicienii să se ocupe de problemele concrete ale producţiei Totuşi tehnica nouă nu şi-a spus încă ultimul cuvînt în fabrica noastră. Mai sunt încă rezerve suficiente care, folosite raţional, ar duce la paşi importanţi in dezvoltarea tehnicii noi. înainte de toate, inginerii, îndeosebi cei din cadrul serviciului nostru, trebuie lăsaţi să se ocupe de rezolvarea sarcinilor speciale ce le revin şi in primul rînd aceea care se referă la cerinţele şi posibilităţile extinderii tehnicii noi. Uneori însă, la serviciul tehnic se lucrează... la întocmirea unor lucrări statistice, la efectuarea unor calcule privind diferite studii şi documentări, precum şi alte lucrări de birou. In asemenea cazuri contactul cu problemele tehnice ale întreprinderii este întrerupt. Unii ingineri şi tehnicieni din cadrul serviciul nostru au o bună pregătire profesională şi împreună cu colectivele secţiilor de producţie, ei ar putea, ar trebui să rezolve probleme concrete ale promovării tehnicii noi, îndeosebi legate de modernizarea unor utilaje şi procese tehnologice, de mecanizare şi automatizare a unor operaţii. Mai mult sprijin inovatorilor Dezvoltarea mişcării de inovaţii este o componentă de bază a tehnicii noi. Avem în fabrică mulţi inovatori cu care ne mindrim. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în primele 9 luni ale anului s-au făcut 24 de propuneri în plus. Economiile postcalculate, aduse de inovaţiile aplicate, se ridică la 140.000 lei. Totuşi, deşi au fost lansate tematici concrete, axate pe problemele arzătoare ale producţiei, propunerile de inovaţii sunt încă puţine şi ele nu reflectă posibilităţile colectivului nostru. Explicaţia stă in faptul că conducerile secţiilor nu tratează cu toată răspunderea sarcina ce o au de a acorda un sprijin efectiv inovatorilor. O serie de propuneri nu sunt discutate şi rezolvate la timp de către comisia de inovaţii din cadrul cabinetului tehnic. Rezolvarea unor propuneri - ce-i drept, puţine la număr - întîrzie, deoarece în fiecare şedinţă în care sunt luate în discuţie se fac mereu alte observaţii, inovaţiei intitulate „Dispozitiv mecanizat pentru ridicarea cilindrilor canelaţi la maşina cu inele“ înregistrată încă în anul 1961 i se aduc de fiecare dată cînd este expusă experimentării, noi obiecţiuni. In plus, serviciul contabilităţii tergiversează, în unele cazuri, întocmirea calculelor economice, ceea ce constituie o frină in munca inovatorilor. Şi dacă pină acum n-au fost rezolvate o serie de probleme tehnice, cum ar fi: concepţia unui dispozitiv care să înlăture ţesâturile şi răniturile din ţesătură la unele războaie; găsirea unei reţete pentru dizolvarea punctelor negre din ţesături şi a unei metode de vaporizare a firelor de bătătură pentru înlăturarea „cîrceilor“, şi altele, apoi şi lipsurile arătate mai sus constituie o explicaţie. Este necesar desigur, să fie înlăturate cauzele de acest fel şi să se asigure tehnicii noi un cîmp larg de manifestare, potrivit posibilităţilor de care dispunem, cerinţelor modernizării continue a producţiei, sarcinilor trasate de partid în această privinţă. Ing. R. CONSTANTINESCU şefa Serviciului tehnic •-4*1 Un libret C.E.C. la trei locuitori După cum rezultă din datele Casei de Economii şi Consemnaţiuni, in prezent în ţara noastră revine în medie un libret C.E.C. la trei locuitori, iar în Capitală şi în regiunile Braşov şi Dobrogea, din doi locuitori, unul este depunător la C.E.C. Numai în primele nouă luni ale acestui an, numărul depunătorilor a crescut cu peste 707.000, din care circa 300.000 sunt oameni ai muncii de la sate. In acelaşi timp, soldul general al depunerilor a crescut cu 18,3 la sută faţă de cel existent la începutul anului, iar în mediul sătesc soldul a sporit cu 46,2 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. pooi (Agerpres) Cămin studenţesc modern la Constanţa La Constanţa a fost dat zilele acestea în folosinţă un cămin modern cu 360 de locuri, construit pentru studenţii Institutului pedagogic din localitate. Camerele căminului sunt confortabil mobilate, cantina şi bucătăria modernă asigură studenţilor o bună deservire. -pOo-* Premiere la Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Braşov La Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Braşov s-a prezentat în premieră un spectacol care a cuprins baletele „Mica serenadă“ de Mozart şi „Şeherezada“ de Rimski Korsakov şi o suită coregrafică după Rapsodia I de George Enescu. Maşinista Maria Bîrgău este una din fruntaşele fabricii de confecţii din Bârlad. Ea reuşeşte să depăşească sarcinile de plan lunare cu 10 la sută dînd lucru de bună calitate. Foto: D. PAVALAŞCU Cu sprijinul mecanizatorilor Organizîndu-şi bine treaba, folosind din plin timpul prielnic, harnicii colectivişti din satul Hiliţa, comuna Costuleni, raionul Iaşi, au terminat de însăminţat griul. O contribuţie de seamă la terminarea însămînţărilor au adus mecanizatorul Ioan Vetriş de la S. M. T. Codăeşti, precum şi colectiviştii Gheorghe Herea, Alecu Achiţei, Vasile P Herea. GHEORGHE IFTIMIE corespondent Blocuri noi pe strada Primăverii din Iași foto: V. BOTOŞANI. Construcţii în G.A.S. Constructorii de la unitatea nr. 1 Paşcani din cadrul întreprinderii 3 a T.R.C. au terminat zilele trecute, execuţia unor obiective la secţia Mogoşeşti a G.A.S. Hălăuceşti. Au fost date astfel in folosinţă 4 grajduri şi 4 silozuri pentru furaje. Grajdurile au o capacitate de cite 100 capete vite, iar silozurile sunt de 200 tone fiecare. —nOo— Expoziţie volantă Din iniţiativa Casei regionale a creaţiei populare şi a Institutului pedagogic de 3 ani, duminică se va deplasa la Ruginoasa un grup de studenţi de la Facultatea de artă plastică, în scopul documentării pe teren pentru crearea unor lucrări înfâţişînd aspecte din gospodăriile colective. Tablourile ce vor fi realizate cu acest prilej vor fi expuse la Ruginoasa urmînd ca aceeaşi expoziţie volantă să fie apoi transportată şi în alte gospodării colective din regiune. oOo-3 Premieră a Teatrului de stat Bîrlad pe scena căminului cultural din Murgeni BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Zilele trecute, pe scena căminului cultural din comuna Murgeni, colectivul Teatrului de stat din Bîrlad a prezentat în premieră piesa în trei acte „îndrăzneala“ de Gh. Vlad. Spectacolul regizat de Cristian Nacu, iar scenosgrafia de Gh. Matei de la Teatrul de stat din Brăila, s-a bucurat de succes. ION OPREA Noi discuri Electrecord Ieri a sosit la magazinul „Muzica“ din strada Lăpuşneanu nr. 15, un nou lot de picap-uri. Tot ieri au fost puse in vînzare la magazinul respectiv 600 discuri cu imprimări de muzică populară, uşoară şi clasică. Noile discuri prezintă peste 15 titluri de cintece. Aparate de telegrafie rapidă In scopul îmbunătăţirii transmisiei telegramelor între oraşele laşi şi Vaslui, la oficiile P.T.T.R. din localităţile respective se lucrează, în aceste zile, la montarea de aparate telegrafice rapide (teleimprimatoare). Noile aparate vor fi date în exploatare în prima jumătate a lunii curente. DE PESTE HOTARE * PRAGA s La 31 octombrie s-a înapoiat la Praga, după o scurtă vizită făcută la Moscova, Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, președintele R. S. Cehoslovace. * NEW YORKs In seara Zilei de 29 octombrie, răspunzînd invitației filialei din New York a Institutului canadian pentru problemele internaţionale, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al R.P. Române, a făcut în cadrul unei întruniri a membrilor institutului o expunere despre problema dezarmării generale şi totale. După expunere, vorbitorul a răspuns la întrebările puse de asistenţă. * TOKIO : Aproape 8.000 de muncitori care deservesc bazele militare americane din Hokaido şi din prefecturile Aomori, Hirosima, Yamaguchi, Fukuoka şi Nagasaki, au declarat la 31 octombrie o grevă de 72 ore. Greviştii cer majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Modernizarea iluminatului Zilele acestea, la fabrica de confecţii „Proletarul Roşu“ din Bîrlad au început lucrările de introducere a iluminatului fluorescent în secţiile de producţie. In prezent, o echipă complexa de instalatori a început lucrările în sala de croit, urmînd ca lămpile fluorescente să fie introduse apoi şi în restul secţiilor de producţie. Terminarea însămînţărilor sarcină urgentă! Insămînţează ultimele suprafeţe Colectiviştii din G.A.C. Bogdăniţa, raionul Birlad, zoresc cu însămînţatul griului. Aşa se explică cum pină în prezent ei au însăminţat peste 550 ha. din cele 600 planificate. S-au evidenţiat mecanizatorii din brigada lll-a de la S.M.T. Zorleni precum şi brigăzile de colectivişti conduse de M. Ciobanu şi Gh. Burdujan. IOAN BOLEA colectivist Despre lucrările de înseminţare ce se execută pe ultimele suprafeţe planificate a fi semănate în această toamnă ne-au scris şi corespondenţii voluntari DUMITRU SACALIUC din G.A.C. „1 Mai“- Romîneşti, Hîrlău, M. AXINTE, de la G.A.C. „Al. I. Cuza“Costeşti - Vaslui, ION PLEŞCAN, din G.A.C. „Drumul belşugului“ Ivăneşti- Vaslui, IONIŢA IOACHIM din Ţigănaşi, raionul Iaşi, ELVIRA SITARU din Rînzeşti, raionul Birlad, CONSTANTIN GH. PETRU din Mălăeşti, raionul Huşi şi alţii. HIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Odată cu încheierea perioadei optime pentru însămînţarea griului de toamnă, multe G.A.C.-uri din cuprinsul raionului Hîrlău au reuşit să-şi realizeze planurile pentru această cultură. Merită toată lauda harnicii colectivişti din G. A. C. Flămînzi, Feredeni, Bulbucani, Forăşti, Şipote, Borosoaia, Plugari, Fîntinele, Munteni, N. Bălcescu şi altele. In aceste gospodării au fost realizate cu succes şi sarcinile pentru însămi,iţările loturilor speciale cu producţii de 3.000 kg. grîu la ha. Dar din cele 30 gospodării colective din raion mai sînt şi unele unităţi care au rămas în urmă cu însămînţarea griului de toamnă cum ar fi cele din Prăjeni, (preşedinte Botoagă Vasile), Cotnari (preşedinte Sticlaru Dumitru), Cîrjoaia (preşedinte Ursu Mihai), Belceşti (preşedinte Panţiriuc Dumitru) şi altele. Nu au însăminţat nici pînă în prezent în lotul special G.A.C.-urile din Erbiceni şi Storeşti. Este nejustificată rămînerea în urmă a G.A.C.-urilor enumerate mai sus. Consiliile de conducere sub îndrumarea organizaţiilor de partid trebuie să ia urgente măsuri de grabnică terminare a însămînţărilor de toamnă. ŞT. AIRINEI Unii fruntaşi, iar alţii codaşi la semănat Manifestări consacrate Lunii prieteniei romÂnO-sovietice NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La toate centrele de comune din raionul Negreşti au fost prezentate, zilele trecute, conferinţe pe teme ca: „U.R.S.S. , un vast şantier al comunismului“, „Cucerirea spaţiului cosmic“ etc. Au avut loc, de asemenea, seri literare cu teme ca „Viaţa şi opera lui Lev Tolstoi“, „Viaţa şi opera lui Maiakovski“. La aceste manifestări, consacrate Lunii prieteniei romîno-sovietice, au participat numeroşi colectivişti. LALUCI CRĂCIUN PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) In aceste zile, la cinematograful Casei raionale de cultură din Paşcani, se desfăşoară „Festivalul filmului sovietic“. Printre filmele artistice prezentate în cadrul Festivalului amintim: „9 zile dintr-un an“, „Oameni şi fiare“. ,„La 30 de ani“, „Start către necunoscut”, „Flăcări şi flori“. AL. CARPENSCK! Producţiile studiourilor cinemotografice sovietice care au fost prezentate în localităţile Iaşi, Bîrlad, Negreşti, Hîrlău, Murgeni, Tg. Frumos, Pd. Iloaiei, cu prilejul „Festivalului filmului sovietic“, au fost vizionate de circa 64.000 de spectatori. Studenți din anul II de la Institutul agronomic din Iași la o oră de mecanizare. Adevărata prietenie Sunetul clopoţelului anunţa sfirşitul ultimei ore de clasă din acea zi. Culoarele, şi-apoi curtea Şcolii medii nr. 2 din Vaslui, s-au umplut deîndată de larma copiilor. Iată-i pe Petru Păcuraru, pe Mariana Mihalache, pe Erwin Erlichman, toţi elevi ai clasei a VIII-a. — Azi ai luat prima notă la rusă ?. — Da, prima. Un zece... — Și eu tot prima, și tot un zece. Mariana ’Mihalache ar fi vrut să-l mai întrebe pe Ervin. Erlichman dacă a mai pixmit vreo notă, tot atit de bună, și la celelalte obiecte, dar se răzgîndi. — Spune-mi, ce mai știi despre Vali Dvoreţkaia ? Erwin Erlichman simte o deosebită plăcere să răspundă celor care îl întreabă despre prietena lui, despre Vali. Tot cu aceeaşi plăcere povesteşte despre prietena ei, Nadia Guselnikova şi pioniera Nela Ţucmeanu, elevă in clasa a IV-a a aceleiaşi şcoli. Cine e Nadia Guselnikova sau Vali Dvoreţkaia ?— Este, vorba despre... nu ... Ai să vezi c-am și reuşesc! o asigură Nela pe colega ei. Şi fără să mai zăbovească alergă la cancelaria profesorilor. Vroia să-şi pună ideea în aplicare. Se opri diirect în faţa profesoarei Olga Giurgiu. — Ştiţi, aşi vrea să am şi eu o prietenă, o colegă din Uniunea Sovietică, iar dumneavoastră să mă ajutaţi s-o găsesc, să-i vorbesc despre, mine. Mă înţelegeţi? Profesoara Giurgiu a înţeles-o şi i-a promis că o va sprijini în împlinirea dorinţei ei. Amm urmat apoi cîteva săptămîni de căutare, de aşteptare. Intr-o zi, pe numele Nelei Tucmeanu a sosit un pilc din Uniunea Sovietică. Adresa expeditorului: Nadia Guselnikova, elevă în clasa a IV-a, a Complexului şcolar Ust-Sovosa, raionul Velsk, regiunea Arhanghelsk. In ziua aceea, bucuria Nelei nu, a cunoscut margini. Avea o prietenă, o elevă ca şi ea, o pionieră la fel ca ea, pe Nadia. „Foarte bine, îşi spuse Nela, citindu-i scrisoarea tradusă în limba romînă. Auzi, Nadia vrea să poarte corespondenţă, însă cu condiţia ca eu să fiu o şcolăriţă bună la învăţătură. Am să-i scriu imediat că am numai note de 9 şi 10“. Şi i-a scris, iar Nadia i-a răspuns chiar în ziua primirii scrisorii: „Ia rada sto perenisivaiusi s harosei uceniţei“ („Eu ’sunt bucuroasă că corespondez cu o elevă bună“). Au urmat apoi alte şi alte scrisori, prin care Nadia îi povestea Nelei despre şcoala ei, despre colegele ei, despre preocupările ei în timpul liber, la începutul noului an şcolar (1962-1963), Nela Ţucmeanu a primit o dată cu scrisoarea şi cadouri din partea prietenei Nadia. Printre altele, un semn de carte, un carnet de note model, un album cu portrete ale artiştilor emeriţidin Uniunea sovietică. îndată răupă primirea lor, Nela a expediat Nadiei o cravată şi o insignă pionierească, vederea şcolii în care învaţă ea, precum şi mai multe vederi din oraşul Iaşi. Acum, între Nadia şi Nela prietenia este deplină şi frumoasă. Intre ele, ca şi intre Vali Dvoreţkaia şi Erwin Erlichman... — Ei, ziceai c-ai să-mi spui ce mai ştii despre Vali?, a insistatMariana Mihalache. Deşi ne cunoaştem de pe vremea cină eram în clasa a Vl-a, abia în ultimul timp am reuşit să ştiu cum arată Vali. Am primit fotografia ei. E o elevă blondă, poartă codiţe cu funde. Pe reversul fotografiei mi-a scris: „Na pamati drugu Ervinu ot savetskoi paărughî Vali“ („Amintire prietenului Ervin de la prietena sovietică Vali“). ...Valea Dvoreţkaia e aşa cum a descris-o prietenul ei Ervin. E elevă în clasa 6. Viua a Şcolîi-internat nr. 2 din oraşul Kotlas, din aceeaşi regiune cu Nadia Guselnikova, prietena Nelei Tucmeanu Nela Tucmeanu. Ervin Erlichman au prieteni sovietici Ei nu sunt însă singurii care trăiesc bucuria unei astfel de prietenii. In şcoala lor sunt peste 70 de elevi care pot relata despre prietenia, adevărata prietenie care s-a legat intre ei şi colegii lor din Uniunea Sovietică. Despre a Semenea prietenii pot vorbi Stela Trişcă, Eugenia Badarab, GH. Iancu şi alţii ca ei. IM. ENESCU