Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)
1967-09-16 / nr. 6534
»ne txni, Ptr. 6534 SlMBOITA 16 SEPTEMBRIE 1967 I PAGINI 25 DAM CENTRALĂ UNIVERSITARĂ M. EMINESCU“ IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Deschiderea noului an şcolar __________________________—---------- --y. O sărbătoare tradiţională ieri, şcoliledin regiune şi-au deschis larg porţile primind o dată cu primul sunet al clopoţelului şi cu vocile cristaline ale copiilor, o infuzie de viaţă, de tinereţe. Pe itinerariile noului an şcolar au pornit elevi şi profesori hotărtţi ca la capătul drumului să dobîndească noi succese, superioare celor de pînă acum. Cuvintele calde rostite in tradiţionalele adunări festive; condiţiile bune create prin grija partidului şi a statului faţă de şcoală, bilanţul rezultatelor dobîndite în anul de învăţămînt anterior sunt tot atîtea îndemnuri la muncă perseverentă în procesul instructiveducativ. De la început încă, din primele ore de curs, s-a creat un climat favorabil care sperăm că va avea ecouri puternice pe parcurs. Dorim tuturor cadrelor didactice şi elevilor Succes deplin în noul an şcolar ! Bine al vennic, dragi copii! (Imagine din clasa a IV-a B de la Liceul nr. 9 din Iaşi) litrii silasii 15 septembrie, ora 8. Copiii noştri, plini de vigoare, au populat din nou şcolile ţării. Am ales pentru reportajul nostru unul din satele obişnuite ale regiunii. E vorba de satul Jora din comuna Tg. Frumos (raionul Paşcani). Şi aici am surprins un aspect emoţionant. O zgîrie de fată, care pentru prima dată păşea pragul şcolii, s-a despărţit de părinţi nu înainte de a le spune : „Am să învăţ foarte bine, vreau să fiu premiantă“. Ajunsă în clasă, după ce a aşezat cu dragoste buchetul de flori în braţele învăţătoarei, fetiţa a luat loc în bancă şi a început să răsfoiască cu atenţie abecedarul. Iată ce ne-a declarat, în primul ei interviu acordat presei : „Mă numesc Ivănoaie Virginia, din clasa I şi am venit la şcoală să învăţ foarte bine. Vreau să ajung învăţătoare şi să vin aici la Jora să-i învăţ carte pe copii“. Satul Jora. 15 septembrie. In şcoală un diapazon s-a lovit uşor de bancă şi un sunet frumos s-a răspîndit în clase. Se aude un cîntec în care versurile,Vom avea un falnic nume/ Şi un falnic viitor“ capătă dimensiuni emoţionante, căci şi în acest sat, fără un nume de rezonanţă, fiii ţăranilor cooperatori îşi fac idealuri care cu siguranţă că se vor realiza în viitor. Sâ prezentăm mai întîi un singur exemplu. In anul şcolar 1966 -1967 au absolvit clasa a Vlll-a 21 de elevi, iar 14 urmează acum cursurile liceelor teoretice, de specialitate sau şcoli profesionale. Aici, la Jora, s-a ridicat în anii socialismuui o şcoală modernă, unde funcţionează 7 cadre didactice calificate, s-au creat condiţii optime ca fiii ţăranilor cooperatori să-şi poată însuşi cunoştinţe temeinice din bogatele izvoare ale culturii şi ştiinţei. Tuturor ne urăm mult succes la învăţătură şi zborul spre înălţimi să le fie poleit în aur. I. ARCAŞU Cei mai mici dintre micii elevi Ne-am deprins să-i socotim în rîndul celor mai mici dintre elevi pe cei din clasa I care au împlinit 7 ani şi vin pentru prima dată la şcoală, şi iată că in acest an de învăţămînt ne întîlnim cu o categorie de „elevi“ şi mai mărunţi, în vîrstă de numai 6 ani, prezenţi în cele cîteva clase pregătitoare ce au luat fiinţă în regiunea noastră. Este vorba de un experiment pe care îl face Ministerul Invăţămîntului, pornind de la realitatea că gradul de receptivitate, puterea de înţelegere a copiilor din zilele noastre au crescut simţitor, paralel cu sporirea continuă a bagajului de cunoştinţe pe care trebuie să-l asimileze astăzi elevii. Avînd la îndemînă un program adecvat, cadrele didactice care predau la aceste clase au cinstea să fie deschizătoare de noi drumuri. Cei mai mici dintre şcolari, deci, s-au bucurat de o primire deosebită, plină de părintească atenţie. Un clişeu : aspect de la Liceul pedagogic Iaşi, unde funcţionează o clasă pregătitoare cu elevi în vîrstă de 6 ani. In ultimul timp au fost întreprinse şi în regiunea noastră, ca urmare a indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a activităţii comerţului. Pentru a informa mai pe larg cititorii noştri cu „ce e nou în acest important sector" ne-am adresat tovarăşului CORNELII’OLTATU, directorul Direcţiei comerciale regionale, cu rugămintea de a ne răspunde mai întîi la întrebarea de mai sus. „ Unităţile comerţului de stat din Iaşi şi din oraşele regiunii au obţinut, de la începutul acestui an şi pînă în prezent, rezultate evidente , au existat şi continuă să existe preocupări susţinute pentru o aprovizionare mai bogată şi mai variată, în raport cu cerinţele pieţei, pentru îmbunătăţirea permanentă a deservirii populaţiei. In prezent, de pildă, se desfăşoară o largă acţiune de diversificare a profilului unităţilor de alimentaţie publică. — In ce constă ea şi ce rezultate au fost obţinute pînă acum pe această linie ? — Este vorba de înfiinţarea unor noi unităţi şi de reprofilarea altora existente, în vederea punerii la dispoziţia oamenilor muncii a unui larg sortiment de produse de alimentaţie publică, de asigurarea unei mai mari operativităţi în deservirea consumatorilor. In acest scop, pe baza unui studiu efectuat recent, vor fi înfiinţate în Iaşi şi în oraşele regiunii asemenea unităţi ca: bodegi, cîrciumi, restaurante cu autoservire, ospătării, birturi populare, unităţi cu caracter tradiţional, secţii sau magazine „Gospodina", simigerii etc. Un început, pe care noi îl considerăm încă timid, a şi fost făcut. La Iaşi, de exemplu, restaurantele „Caraiman" şi „Rapid" au devenit de acum unităţi cu autoservire, bufetul „Aluniş" a fost reprofilat pe specific de bodegă tot în oraşul Iaşi funcţionează cu rezultate bune, un magazin „Gospodina". Unităţi de acest fel şi-au început activitatea şi la Bîrlad, la Vaslui, la Huşi şi la Paşcanii. Privind în perspectivă, ţinînd Interviu realizat de G. LAURENŢIU (continuare în pag. a 3-a) Interviul ilustiv In vizi deservirea mai bună a doiIei . O largă acţiune de diversificare a profilului unităţilor de alimentaţie publică !fi! în curînd vor fi organizate „pensiuni familiale“ . Administrarea unor unităţi prin mandatari. în pag. a 2-a Cadran săptămînal Fricţiuni şi rivalităţi postelectorale • Contribuţii româneşti la reuniuni internaţionale * In legătură cu situaţia din Nigeria # Criza politică din Sicilia • COMENTAR EXTERN Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P. C. R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Caglayangil, ministrul afacerilor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi resurselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care acestea le-au luat în ultimul timp şi dorinţa comună de a le extinde şi mai mult în viitor în avantajul ambelor ţări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situaţiei internaţionale, relevîndu-se că legăturile de colaborare bazate pe principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne între state cu orînduiri politico-sociale diferite constituie o contribuţie importantă la crearea unui climat propice destinderii internaţionale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvoltării relaţiilor de înţelegere şi bună vecinătate între toate ţările din Balcani, de pe continentul european şi din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joace în promovarea unor asemenea relaţii şi în soluţionarea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresului. După întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres) Festivalul internaţional „George Enescu“ In cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu“, nonetul ceh, cunoscut publicului românesc din turneul întreprins în 1960, a prezentat vineri un concert în sala Ateneului Român. Artiştii oaspeţi au interpretat lucrări de Isa Krejci, Paul Hindemith, Ludwig Spohr şi au încheiat programul cu o lucrare românească — Nonetul de Constantin C. Nottara. Un alt artist invitat al Festivalului, Isaac Stern, a fost în aceeaşi seară solistul concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta. Violonistul oaspete a interpretat concertul în Re major pentru vioară şi orchestră de Brahms. In program au mai figurat: poemul simfonic „Vox Maris" de George Enescu şi Requiemul de Faure, la care şi-au dat concursul corul Radioteleviziunii, dirijat de Aurel Grigoraş, şi soliştii Emilia Petrescu, Dan Iordăchescu, Virginia Gudzichaevici şi Mircea Ştefănescu. La Operă a avut loc un spectacol cu „Don Carlos" de Verdi, sub bagheta dirijorului Alberto Erede. Distribuţia spectacolului a cuprins pe Nicolae Florei, Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Valentin Loghin, Elena Dima, Elena Cernei şi alţii. In aceeaşi zi, la Uniunea Compozitorilor a fost organizată audiţia unor lucrări de muzică de cameră, la care au luat parte numeroşi oaspeţi ai Festivalului. Au fost interpretate Cvartetul nr. 3 de Marcel Mihalovici, Cvartetul nr. 2 de Mihail Jora şi Cvintetul pentru suflători de Liviu Gomes — în prezenţa compozitorilor. (Agerpres) "— "".......................................................... Cu privire la vizita in Olanda a delegaţiei Partidului Comunist Român La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al G.G. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între 8 şi 14 septembrie 1967. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Roşu, membru al G.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Alexandru Ionescu, adjunct de şef de secţie la G.C. al P.C.R. Delegaţia P.C.R. a avut întîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din Olanda, cu conducători ai organizaţiilor locale, a vizitat primăria capitalei, porturile Rotterdam şi Amsterdam, oraşul Haga, „Monumentul Docherului", ridicat în amintirea grevei antihitleriste din februarie 1941, precum şi o serie de edificii culturale şi locuri istorice. De asemenea, delegaţia a participat la festivalul naţional al ziarului „De Waarheid", care a avut loc în această perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, delegaţia P.G.R. s-a bucurat de o primire caldă, prietenească. La sediul Comitetului Central al Partidului Comunist din Olanda, delegaţia a avut convorbiri cu o delegaţie a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, preşedintele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf şi Wessel Hartog, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.O. In cadrul convorbirilor, delegaţiile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide. Delegaţia P.C.R. a luat cunoştinţă de succesele obţinute de Partidul Comunist din Olanda. Delegaţia P.G.R. a înfăţişat realizările poporului român în munca pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.G.R., activitatea desfăşurată de Partid în conducerea operei de edificare a socialismului în România. Delegaţiile P.C.R. şi P.C.D. au realizat o cuprinzătoare trecere în revistă a problemelor actuale ale vieţii politice internaţionale, precum şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ambele delegaţii au apreciat că schimbul de vederi asupra problemelor de interes comun a avut un caracter pozitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, şi şi-au exprimat dorinţa de a fi continuate şi dezvoltate consultările între P.G.R. şi P.C.O. Reprezentanţii ambelor partide şi-au exprimat satisfacţia pentru relaţiile de prietenie şi solidaritate existente între P.C R. şi P.C.O. Vizita delegaţiei P.C.R. în Olanda constituie o contribuţie la întărirea solidarităţii şi mieteniei dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Olanda. nine valorificate sa Pentru nevoile proprii şi pentru vînzare ■ Din producători s-au transformat în cumpărători h Nu este unde vinde sau ce vinde? In desfăşurarea procesului de producţie, cooperativele agricole au nevoie, printre altele, de care şi căruţe, de diferite materiale de construcţii ca: var, cărămidă, de linele obiecte cu valoare mai mică, dar absolut necesare ca: greble, rogojini, coşuri, mături şi cite altele. De regulă toate acestea sunt prinse în planurile de producţie pentru a fi procurate din comerţ deşi ar putea fi foarte bine confecţionate pe plan local, fiindcă în multe localităţi din regiunea noastră există meşteri recunoscuţi în producerea unor astfel de lucruri. De altfel, cooperativele agricole trebuie să-şi facă din activităţile anexe nu numai un mijloc de a-şi rezolva diferitele nevoi ale producţiei, ci şi o importantă sursă de venituri băneşti. Tovarăşul Alexei Gasan, vicepreşedinte al Uniunii raionale Iaşi a cooperativelor agricole, ne dădea cîteva exemple de unităţi cu activităţi anexe dezvoltate, aducătoare de mari cîştiguri. Cooperatorii din Andrieşeni, bunăoară, au ridicat cîteva construcţii cu cărămidă făcută pe plan local. Producţia de cărămizi a acestui an se ridică la circa 500.000 de bucăţi din care 300.000 sunt folosite pentru nevoile proprii, iar diferenţa a fost contractată cu cooperativa agricolă din Movileni. Intr-una din zilele trecute ne aflam la Uniunea raională cooperatistă Paşcani. Tovarăşul ing. Ion Ciucu ne spunea că pentru a ridica construcţiile planificate, cooperativele agricole din raion au nevoie de circa 780.000 de cărămizi. Acest necesar n-a fost asigurat din care cauză unităţile nu-şi pot îndeplini planul de construcţii. Aşadar, în raionul Paşcani se face simţită lipsa cărămizilor, deşi în multe localităţi există tradiţie în confecţionarea acestora. Am fost la Lespezi. Tov. Mihai Irimia, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal, ne preciza că în localitate există mulţi cetăţeni care ştiu să facă cărămizi, plăci de teracotă, coşuri şi care mai lucrează şi astăzi, fiecare pe cont propriu. „De la ei, Sfatul popular comunal a cumpărat 10.000 de cărămizi la 0,35 de lei bucata şi intenţionează să mai procure 15.000 pentru a putea termina construcţiile social-culturale planificate. Mulţi din aceşti meşteri dispun în prezent de o însemnată cantitate de cărămizi". Oare nu era mai bine ca toţi aceşti meşteri din comună să producă cărămizi, plăci de teracotă în cadrul cooperativei agricole care are posibilitatea să organizeze mult mai bine producţia şi desfacerea acesteia ? Este ştiut că sectorul viticol al cooperativelor agricole se dezvoltă continuu. Nevoia de mijloace de susţinere este din ce în ce mai mare. La cooperativele agricole din Uricani, Schitu-Duca şi altele multe vii au rămas neridicate fiindcă nu toate GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) în cooperativele agricole Meşteşuguri ce trebuie mai Noi siluete în cartierul Tătăraşi