Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)

1967-09-16 / nr. 6534

»ne txni, Ptr. 6534 SlMBOITA 16 SEPTEMBRIE 1967 I PAGINI 25 DAM ­ CENTRALĂ UNIVERSITARĂ M. EMINESCU“ IAŞI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Deschiderea noului an şcolar __________________________—----------­­ --y. O sărbătoare tradiţională ieri, şcolile­­din regiune şi-au deschis larg porţile primind o dată cu primul sunet al clopoţelului şi cu vocile cristaline ale copii­lor, o infuzie de viaţă, de tinereţe. Pe itinerariile nou­lui an­ şcolar au pornit elevi şi profesori hotărtţi ca la capătul drumului să do­­bîndească noi succese, su­perioare celor de pînă a­­cum. Cuvintele calde rostite in tradiţionalele adunări festive; condiţiile bune cre­ate prin grija partidului şi a statului faţă de şcoală, bilanţul rezultatelor dobîn­­dite în anul de învăţămînt anterior sunt tot atîtea în­demnuri la muncă perseve­rentă în procesul instructiv­­educativ. De la început încă, din primele ore de curs, s-a creat un climat favorabil care sperăm că va avea e­­couri puternice pe parcurs. Dorim tuturor cadrelor di­dactice şi elevilor Succes deplin în noul an şcolar ! Bine a­­l vennic, dragi copii! (Imagine din clasa a IV-a B de la Liceul nr. 9 din Iaşi) litr­ii sil­asii 15 septembrie, ora 8. Co­piii noştri, plini de vigoare, au populat din nou şcolile ţării. Am ales pentru re­portajul nostru unul din sa­tele obişnuite ale regiunii. E vorba de satul Jora din comuna Tg. Frumos (raionul Paşcani). Şi aici am sur­prins un aspect emoţionant. O zgîrie de fată, care pen­tru prima dată păşea pra­gul şcolii, s-a despărţit de părinţi nu înainte de a le spune : „Am să învăţ foarte bi­ne, vreau să fiu premiantă“. Ajunsă în clasă, după ce a aşezat cu dragoste bu­chetul de flori în braţele învăţătoarei, fetiţa a luat loc în bancă şi a început să răsfoiască cu atenţie a­becedarul. Iată ce ne-a de­clarat, în primul ei interviu acordat presei : „Mă numesc Ivănoaie Virginia, din clasa I şi am venit la şcoală să învăţ foarte bine. Vreau să ajung învăţătoare şi să vin aici la Jora să-i învăţ carte pe copii“. Satul Jora. 15 septembrie. In şcoală un diapazon s-a lovit uşor de bancă şi un sunet frumos s-a răspîndit în clase. Se aude un cîntec în care versurile­­,Vom a­­vea un falnic nume/ Şi un falnic viitor“ capătă dimen­siuni emoţionante, căci şi în acest sat, fără un nume de rezonanţă, fiii ţăranilor cooperatori îşi fac idealuri care cu siguranţă că se vor realiza în viitor. Sâ prezen­tăm mai întîi un singur e­­xemplu. In anul şcolar 1966 -1967 au absolvit clasa a Vlll-a 21 de elevi, iar 14 ur­mează acum cursurile licee­lor teoretice, de specialita­te sau şcoli profesionale. Aici, la Jora, s-a ridicat în anii socialismuui o şcoală modernă, unde funcţionează 7 cadre didactice calificate, s-au creat condiţii optime ca fiii ţăranilor cooperatori să-şi poată însuşi cunoştin­ţe temeinice din bogatele izvoare ale culturii şi ştiin­ţei. Tuturor ne urăm mult suc­­ces la învăţătură şi zborul spre înălţimi să le fie poleit în aur. I. ARCAŞU Cei mai mici dintre micii elevi Ne-am deprins să-i socotim în rîndul celor mai mici din­tre elevi pe cei din clasa I care au împlinit 7 ani şi vin pentru prima dată la şcoală, şi iată că in acest an de în­­văţămînt ne întîlnim cu o ca­tegorie de „elevi“ şi mai mă­runţi, în vîrstă de numai 6 ani, prezenţi în cele cîteva clase pregătitoare ce au luat fiinţă în regiunea noastră. Este vor­ba de un experiment pe care îl face Ministerul Invăţămîntu­­lui, pornind de la realitatea că gradul de receptivitate, pu­terea de înţelegere a copiilor din zilele noastre au crescut simţitor, paralel cu sporirea continuă a bagajului de cunoş­tinţe pe care trebuie să-l asi­mileze astăzi elevii. Avînd la îndemînă un program adecvat, cadrele didactice care predau la aceste clase au cinstea să fie deschizătoare de noi dru­muri. Cei mai mici dintre şcolari, deci, s-au bucurat de o pri­mire deosebită, plină de pă­rintească atenţie. Un clişeu : aspect de la Li­ceul pedagogic Iaşi, unde func­ţionează o clasă pregătitoare cu elevi în vîrstă de 6 ani. In ultimul timp au fost în­treprinse şi în regiunea noas­tră, ca urmare a indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, noi măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea continuă a ac­tivităţii comerţului. Pentru a informa mai pe larg cititorii noştri cu „ce e nou în acest important sector" ne-am a­­dresat tovarăşului CORNELII’­OLTATU, directorul Direcţiei comerciale regionale, cu rugă­mintea de a ne răspunde mai întîi la întrebarea de mai sus. „ Unităţile comerţului de stat din Iaşi şi din oraşele re­giunii au obţinut, de la înce­putul acestui an şi pînă în pre­zent, rezultate evidente , au e­­xistat şi continuă să existe pre­ocupări susţinute pentru o a­­provizionare mai bogată şi mai variată, în raport cu cerinţele pieţei, pentru îmbunătăţirea permanentă a deservirii popu­laţiei. In prezent, de pildă, se desfăşoară o largă acţiune de diversificare a profilului uni­tăţilor de alimentaţie publică. — In ce constă ea şi ce rezultate au fost obţinute pînă acum pe această linie ? — Este vorba de înfiinţa­rea unor noi unităţi şi de re­profilarea altora existente, în vederea punerii la dispoziţia oamenilor muncii a unui larg sortiment de produse de ali­mentaţie publică, de asigura­rea unei mai mari operativi­tăţi în deservirea consumato­rilor. In acest scop, pe baza unui studiu efectuat recent, vor fi înfiinţate în Iaşi şi în oraşele regiunii asemenea u­­nităţi ca: bodegi, cîrciumi, restaurante cu autoservire, ospătării, birturi populare, uni­tăţi cu caracter tradiţional, secţii sau magazine „Gospo­dina", simigerii etc. Un înce­put, pe care noi îl conside­răm încă timid, a şi fost făcut. La Iaşi, de exemplu, restauran­tele „Caraiman" şi „Rapid" au devenit de acum unităţi cu a­­utoservire, bufetul „Aluniş" a fost reprofilat pe specific de bodegă­­ tot în oraşul Iaşi funcţionează cu rezultate bune, un magazin „Gospodina". U­­nităţi de acest fel şi-au înce­put activitatea şi la Bîrlad, la Vaslui, la Huşi şi la Paşcanii. Privind în perspectivă, ţinînd Interviu realizat de G. LAURENŢIU (continuare în pag. a 3-a) Interviu­l ilustiv In­ vizi deservirea mai bună a doiIei . O largă acţiune de diversificare a profilului unităţilor de alimentaţie publică !fi! în curînd vor fi organizate „pensiuni familiale“ . Administrarea unor unităţi prin mandatari. în pag. a 2-a Cadran săptămînal Fricţiuni şi rivalităţi postelectorale • Contribuţii româneşti la reuniuni internaţionale * In legătură cu situaţia din Nigeria # Criza politică din Sicilia • COMENTAR EXTERN Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P. C. R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit vi­neri la amiază pe primul mi­nistru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noastră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Mihai Marinescu, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, George Ma­­covescu, prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, ambasadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Caglayangil, ministrul afaceri­lor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sez­­gin, ministrul energiei şi re­surselor naturale, Kamuran Gurun, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turkmen, se­cretar general adjunct în Mi­nisterul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele re­laţiilor bilaterale dintre Ro­mânia şi Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care a­­cestea le-au luat în ultimul timp şi dorinţa comună de a le extinde şi mai mult în viitor în avantajul ambelor ţări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situaţiei interna­ţionale, relevîndu-se că legătu­rile de colaborare bazate pe prin­­cipiile independenţei, suvera­nităţii, neamestecului în trebu­rile interne între state cu o­­rînduiri politico-sociale diferi­te constituie o contribuţie im­portantă la crearea unui cli­mat propice destinderii inter­naţionale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvol­tării relaţiilor de înţelegere şi bună vecinătate între toa­te ţările din Balcani, de pe continentul european şi din lumea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joa­ce în promovarea unor ase­menea relaţii şi în soluţiona­rea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresu­lui. După întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres) Festivalul internaţional „George Enescu“ In cadrul Festivalului Inter­naţional „George Enescu“, nonetul ceh, cunoscut publi­cului românesc din turneul în­treprins în 1960, a prezentat vineri un concert în sala A­­teneului Român. Artiştii oas­peţi au interpretat lucrări de Isa Krejci, Paul Hindemith, Ludwig Spohr şi au încheiat programul cu o lucrare româ­nească — Nonetul de Constan­tin C. Nottara. Un alt artist invitat al Fes­tivalului, Isaac Stern, a fost în aceeaşi seară solistul con­certului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijată de Iosif Conta. Violonistul oaspe­te a interpretat concertul în Re major pentru vioară şi or­chestră de Brahms. In program au mai figurat: poemul sim­fonic „Vox Maris" de George Enescu şi Requiemul de Faure, la care şi-au dat con­cursul corul Radioteleviziunii, dirijat de Aurel Grigoraş, şi soliştii Emilia Petrescu, Dan Iordăchescu, Virginia Gudzi­­chaevici şi Mircea Ştefănescu. La Operă a avut loc un spectacol cu „Don Carlos" de Verdi, sub bagheta dirijorului Alberto Erede. Distribuţia spectacolului a cuprins pe Ni­colae Florei, Cornel Stavru, Nicolae Herlea, Valentin Lo­­ghin, Elena Dima, Elena Cer­­nei şi alţii. In aceeaşi zi, la Uniunea Compozitorilor a fost organi­zată audiţia unor lucrări de muzică de cameră, la care au luat parte numeroşi oaspeţi ai Festivalului. Au fost interpre­tate Cvartetul nr. 3 de Marcel Mihalovici, Cvartetul nr. 2 de Mihail Jora şi Cvintetul pen­tru suflători de Liviu Gomes — în prezenţa compozitorilor. (Agerpres) "— "".......................................................... Cu privire la vizita in Olanda a delegaţiei Partidului Comunist Român La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist din Olanda, o delegaţie a Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secre­tar al G.G. al P.C.R., a făcut o vizită în Olanda, între 8 şi 14 septembrie 1967. Din dele­gaţie au făcut parte tovarăşii Gheorghe Roşu, membru al G.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Alexandru Ionescu, adjunct de şef de secţie la G.C. al P.C.R. Delegaţia P.C.R. a avut în­­tîlniri cu membri ai C.C. al P.C. din Olanda, cu conducă­tori ai organizaţiilor locale, a vizitat primăria capitalei, porturile Rotterdam şi Amster­dam, oraşul Haga, „Monumen­tul Docherului", ridicat în a­­mintirea grevei antihitleriste din februarie 1941, precum şi o serie de edificii culturale şi locuri istorice. De asemenea, delegaţia a participat la fes­tivalul naţional al ziarului „De Waarheid", care a avut loc în această perioadă la Amsterdam. Pretutindeni, dele­gaţia P.G.R. s-a bucurat de o primire caldă, prietenească. La sediul Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Olanda, delegaţia a avut convorbiri cu o delegaţie a P.C. din Olanda din care au făcut parte Paul de Groot, preşedintele P.C.O., Henk Hoekstra, Marcus Bakker, Joop Wolf şi Wessel Hartog, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.O. In cadrul con­vorbirilor, delegaţiile s-au in­format reciproc asupra acti­vităţii celor două partide. De­legaţia P.C.R. a luat cunoştin­ţă de succesele obţinute de Partidul Comunist din Olanda. Delegaţia P.G.R. a înfăţişat realizările poporului român în munca pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Con­gresul al IX-lea al P.G.R., ac­tivitatea desfăşurată de Partid în conducerea operei de edi­ficare a socialismului în Ro­mânia. Delegaţiile P.C.R. şi P.C.D. au realizat o cuprinză­toare trecere în revistă a pro­blemelor actuale ale vieţii politice internaţionale, precum şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ambele delegaţii au apreciat că schimbul de vederi asupra problemelor de interes comun a avut un caracter pozitiv, fiind foarte util pentru cele două partide, şi şi-au exprimat dorinţa de a fi continuate şi dezvoltate consultările între P.G.R. şi P.C.O. Reprezentanţii ambelor partide şi-au expri­mat satisfacţia pentru relaţiile de prietenie şi solidaritate existente între P.C R. şi P.C.O. Vizita delegaţiei P.C.R. în Olanda constituie o contribu­ţie la întărirea solidarităţii şi mieteniei dintre Partidul Co­munist Român și Partidul Co­munist din Olanda. nine valorificate sa Pentru nevoile proprii şi pentru vînzare ■ Din producători s-au transformat în cumpă­rători h Nu este unde vinde sau ce vinde? In desfăşurarea procesului de producţie, cooperativele a­­gricole au nevoie, printre al­tele, de care şi căruţe, de diferite materiale de construc­ţii ca: var, cărămidă, de li­nele obiecte cu valoare mai mică, dar absolut necesare ca: greble, rogojini, coşuri, mă­turi şi cite altele. De regulă toate acestea sunt prinse în planurile de producţie pentru a fi procurate din comerţ de­şi ar putea fi foarte bine con­fecţionate pe plan local, fi­indcă în multe localităţi din regiunea noastră există meş­teri recunoscuţi în produce­rea unor astfel de lucruri. De altfel, cooperativele a­­gricole trebuie să-şi facă din activităţile anexe nu numai un mijloc de a-şi rezolva di­feritele nevoi ale producţiei, ci şi o importantă sursă de venituri băneşti. Tovarăşul Alexei Gasan, vicepreşedinte al Uniunii raionale Iaşi a co­operativelor agricole, ne dă­dea cîteva exemple de uni­tăţi cu activităţi anexe dez­voltate, aducătoare de mari cîştiguri. Cooperatorii din Andrieşeni, bunăoară, au ridi­cat cîteva construcţii cu că­rămidă făcută pe plan local. Producţia de cărămizi a a­­cestui an se ridică la circa 500.000 de bucăţi din care 300.000 sunt folosite pentru nevoile proprii, iar diferenţa a fost contractată cu coope­rativa agricolă din Movileni. Intr-una din zilele trecute ne aflam la Uniunea raională cooperatistă Paşcani. Tovară­şul ing. Ion Ciucu ne spunea că pentru a ridica construc­ţiile planificate, cooperativele agricole din raion au nevoie de circa 780.000 de cărămizi. Acest necesar n-a fost asi­gurat din care cauză unităţile nu-şi pot îndeplini planul de construcţii. Aşadar, în­­ raio­nul Paşcani se face simţită lipsa cărămizilor, deşi în mul­te localităţi există tradiţie în confecţionarea acestora. Am fost la Lespezi. Tov. Mihai Irimia, preşedintele Comite­tului executiv al Sfatului popular comunal, ne preciza că în localitate există mulţi cetăţeni care ştiu să facă că­rămizi, plăci de teracotă, co­şuri şi care mai lucrează şi astăzi, fiecare pe cont pro­priu. „De la ei, Sfatul popu­lar comunal a cumpărat 10.000 de cărămizi la 0,35 de lei bucata şi intenţionează să mai procure 15.000 pentru a putea termina construcţiile social-culturale planificate. Mulţi din aceşti meşteri dis­pun în prezent de o însem­nată cantitate de cărămizi". Oare nu era mai bine ca toţi aceşti meşteri din co­mună să producă cărămizi, plăci de teracotă în cadrul cooperativei agricole care are posibilitatea să organizeze mult mai bine producţia şi desfacerea acesteia ? Este ştiut că sectorul viti­col al cooperativelor agrico­le se dezvoltă continuu. Ne­voia de mijloace de susţine­re este din ce în ce mai mare. La cooperativele agri­cole din Uricani, Schitu-Duca şi altele multe vii au rămas neridicate fiindcă nu toate GH. STEJARU (continuare in pag. a 3-a) în cooperativele agricole Meşteşuguri ce trebuie mai­ ­Noi siluete în cartierul Tătăraşi

Next