Flacăra Iaşului, martie 1968 (Anul 24, nr. 6676-6702)

1968-03-01 / nr. 6676

FLACĂRA IAȘULUI PAGINĂ 2 * u­nul dintre marii noştri cărturari este Gh. A­­sachi, care, timp de mai­ bine de jumătate de veac, a contribuit, prin amploarea activităţii sale so­ciale şi semnificaţiile ideolo­gice şi artistice ale operei li­terare, la întemeierea şi con­solidarea culturii şi literaturii noastre moderne. Spiritual, Asachi este legat, în aceeaşi măsură, de seco­lul al XVIII-lea şi de al XIX-lea. Născut la 1 martie 1­788, el a avut parte, prin grija tatălui său, om învăţat şi bun patriot, de o instrucţie aleasă, în cuprin­sul căreia se în­­tîlneau şi se în­tregeau cîştiguri­­le secolului lumi­nilor şi idei ale veacului naţiona­lităţilor. La Lem­berg, la Vierra, în Italia el îşi însu­şeşte o vastă cultură. Revine în Mol­dova cu hotărîrea de a-şi pune cu­noştinţele şi tine­­reţea-i generoasă în slujba propăşi­rii poporului său, „împrejurări păr­tinitoare" de na­tură economică, politică şi socială contribuiseră, la începutul veacului al XIX-lea, la statornicirea culturii române pe baze naţionale şi moderne. Căile pentru „dezvelirea inte­ligenţei româneşti" şi promo­varea „duhului naţional" erau numeroase. Şcoala a fost con­siderată, mai întîi, potrivit concepţiei iluministe care în­sufleţeşte epoca, drept un mijloc eficient de afirmare na­ţională şi de emancipare so­cială.. Şcoala românească, în care limba română predată de la catedră, putea face dovadă, că, prin mijlocirea ei, putem să ne ridicăm „la cele mai înalte învăţături“. Asachi se află în fruntea i­­niţiativei. In 1814, el reuşeşte, pe baza unei aprobări obţinu­te la sfîrşitul anului 1813, să deschidă, la Academia dom­nească de la Mitropolia din Iaşi, un curs de inginerie şi hotărnicie, frecventat, cu rîvnă, de mulţi tineri, încu­rajat de acest prim succes, el reorganizează, în 1820, Semi­narul de la Socola, înfiinţat în 1803, prin stăruinţa Mitro­politului Veniamin Costache, restructurează pe baze noi, superioare, Şcoala Vasiliană,, înfiinţează un institut pentru educaţia fetelor, o şcoală de arte şi meserii, scrie şi edi­tează manuale, întocmeşte re­gulamente şcolare, şi-şi încu­nunează activitatea prin în­fiinţarea, din 1843, a Academiei Mihăilene.­, Opera aceasta de organizare şi şcolară, începută de Asachi,­­ va fi dusă, mai de­parte, în Moldova, de alţi căr­turari patriloţi. Convins că „acolo unde este ziar românesc, este şi viată romanească", Asachi porneşte băltălia pentru ivirea, pe pămînt românesc, a unor publicaţii în limba română. In 1329, se ivesc cei „doi cam­pioni ai civilizaţiei şi al na­ţionalităţii", cum au fost nu­miţi, „Curierul românesc“ în Ţara Românească şi „Albina românească" în Moldova. Fer­menţi intelectuali, primele noastre publicaţii introduc în conştiinţa publică valori ştiin­ţifice, morale, artistice dura­bile, instruind şi educînd, aşa cum nevoile organizării ma­nifestărilor spiritualităţii ro­mâneşti reclamau, în chip im­perios, atunci. Militează pen­tru răspîndirea ştiinţei, pentru dezvoltarea învăţămîntului, a­­gită statornic ideea unui tea­tru în limba naţională­, fac loc discuţiilor, mereu tot mai numeroase, cu privire la lim­ba literară, şi se arată intere­sate de progresul literaturii. Cum coloanele „Albinei ro­mâneşti" devin, curînd, nein­­căpătoare, Asachi îi adaugă nenumărate suplimente, din­tre care, mai ales, „Ală­uta românească“ şi „Arhiva Al­binei" au reţinut interesul ci­titorilor, şi editează alte pe­riodice de sine stătătoare, pre­cum „Icoana lumii", în care un spaţiu larg acordă proble­melor industriei şi comerţu­lui. Toate aceste publicaţii au fost puternic ancorate în fră­mântările epocii, agitînd idei şi unindu-i pe cititori prin puternica legătură a ideilor. Iniţiatorul teatrului cult în româneşte este tot Asachi. Cu sprijinul să­u direct, la 27 de­cembrie 1816, s-a dat, în ca­sele hatmanului C. Chica cea dinţii reprezentaţie în limba naţională cu piesa Mirtil şi Hloe, tradusă de însuşi orga­nizatorul acţiunii. A fost un e­­veniment cu ecouri prelungi în epocă. Pentru pregătirea acto­rilor, va înfiinţa, în 1837, un Conservator filarmonico-drama­­tic, iar pentru îm­bogăţirea reperto­riului va scrie chiar el multe lu­crări dramatice, unele prelucrări după autori stră­ini, altele inspi­rate din istoria şi tradiţiile poporu­lui. Demonstraţia că pe „stenă na­ţională­" se poate „rîde şi plînge în româneşte" a fost făcută. Pe aceas­tă piatră de te­melie pusă de A­­sachi, se va înal­ta edificiul tea­trului românesc. In opera sa confluiază o mul­ţime diversă, de izvoare, rationa­lism, petrarchism, neoana­­creontism, preromantism. Cu toate acestea, poezia .. sa nu e lipsită de originalitate. Filtrînd modelul străin prin propria-i structură, artistică, A­­sachi se impune ca un poet cu un profil artistic distinct și cu o rezonanţă lirică spe­cifică, expresia unei alcătuiri sufleteşti complexe. A cultivat poezia ocazională­, lirica ero­tică, patriotică, fabula, satira, a încercat poezia de medita­ţie. Dualitatea clasică — ro­mantică a literaturii epocii a înlesnit coexistenţa acestor forme literare aşa de diverse în conţinutul lor. Ca şi la alţi poeţi ancoraţi puternic in contemporaneitate, individua­lismul este şi la el repede de­păşit. Traiectoria poeziei sale este una ascendentă, de la sugestia unor stări afective intime la expresia convingă­toare a marilor sentimente colective. Poezii ca La Italia, Către Tibru, Dochia şi Traian, Ştefan cel Mare la Cetatea Neamţului, precum şi cîteva din nuvelele şi dramele sale istorice sînt expresii ale unei atitudini civice înaintate, măr­turii ale unei conştiinţe treze, deschisă noului. Fără îndoia­lă­, opera literară, a lui Asa­chi se resimte de toate nea­junsurile legate de tinereţea literaturii noastre. Valoarea operei sale, în ansamblul ei, constă însă în vibraţia since­ră în faţa unei realităţi mai complexe, în cutezanţa de a supune un domeniu mai vast al motivelor rigorilor croaţiei, în­­ preocuparea de a prelucra limba, de a lărgi­ sfera voca­bularului poetic, de a impri­ma versului un ritm not. Pentru toate acestea, Gh. A­­sachi merită sa se bucure, în epoca noastră­, de privilegiul unei prezentări exacte şi to­tale a vieţii şi operei sale, înnobilate de scopuri patrio­tice şi umanitariste care sunt şi ale noastre. MARIA PLATON LA 180 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI GHEORGHE ASACHI Expoziţie arhivistică La Arhivele Statului din Iaşi s-a organizat o expoziţie cu prilejul împlinirii a 180 de ani de la naşterea cărtu­rarului Gheorghe Asachi,­ pri­mu­l arhivist al statului din­ Moldova. Expoziţia cuprinde stampe, fotografii, documente, cărţi, planuri ş.a. privitoare la pro­digioasa sa activitate. Materialele documentare ex­puse oferă informaţii în legă­tură cu familia sa, despre primul curs de inginerie, ac­tivitatea depusă ca organiza­tor al şcolilor naţionale din Moldova, în legătură cu înfi­inţarea tipografiei şi publi­caţii­ editate de Gh.. .Asachi la Institutul Albinei. De asemenea, exponatele.,, se referă la opera sa de scrii­tor, traducător şi animator al teatrului românesc şi la mun­ca depusă pentru înfiinţarea şi organizarea Arhivelor Sta­tului de la Iaşi. Intr-o cameră s-a reconsti­tuit, cu mobilier şi obiecte de epocă, cancelaria Arhivelor Statului,­ aşa cum era la în­fiinţare. ÎN LIBRĂRII Zilelfr acestea, a apărut in librării volumul scriitorului ioscoft Corneliu Şte­­fanuLihe : „CERCUL DE OCHI*. (Editura pentru literatură). Lucrarea cuprin­de povestirile: „Cer­cul de ochi", „Via­ţă pe cartele", „Le­băda neagră", „Im­posibila moarte a timpului", „Dispari­ţia cocoșului de ta­blă", „Insectele". Cest şi atitudine (urmare din pag. 1) ţi Căngestiufiea ilgurii. „Per­­săhărb­ăteă", interior compro­­misă, răbufneşte in afară prin adh­uării ofensive, printr-o geometrie motorie cu rol compensator. Funcţionalitatea ancestrală a expresiilor emoţionale de minte, ură, teamă, satisfacţie, demonstrată de Darwin, de­vine astfel operantă in cazul indivizilor nestdpinili, dispuşi să-ţi arate colţii, să dilate nă­rile, sâ stringă pumnii sau chiar să lovească. Spectacolul detestabil al ges­tului ţi ăi vorbelor violente utiteşte viaţa cea de toate zi­lele ţi­ntuză o lipsă a spiritu­lui social, a modestiei ţi a Considerafiei datorată semeni­lor. Şi cină te glndeşti că „Zilele" lui Caragiale erau, la fei, „nevricoase", că Mitică era, de piuite ori, agresiv, de­limitezi îndată zona suburba­nă a comportării lipsite de control raţional. In fond, cata­logarea indivizilor prin mo­dul direct şi exploziv de ma­nifestare verifică un adevăr de psihologie elementară : a­­rată cum te comporţi ca să-ţi spun cine eşti. încă de mult, înţelepţii şi moraliştii (în sen­sul literar al cuvintului) au desluşit fondul real şi expli­caţia unor asemenea atitudini. „Simţămintele noastre se tn­­vintă dincolo de noi" — îşi intitula Montaigne unul din inimoasele Eseuri (1, 3), atâ­­tind „cum sufletul descarcă patimile sale pe lucruri înşe­lătoare cind cele adevârate lipsesc" (1, 4). Că oamenii res­pectivi se consumă altfel inu­til, e o constatare la îndemnul oricui. Că oferă, în plus, un spectacol dezagreabil şi an­­tndefinindu-se — deranjează şi indispun satisfacţiile muncii zilnice ale celor mai mulţi — e un adevăr asupra căruia se cuvine să mai mediteze şi cei care-şi găsesc un temperament o scuza. Casa în care s-a născut marele povestitor şi scriitor român Ion Creangă — Humuleşti. Foto : Ager­pres (Gh. Frunză) la Primirea şefilor cultelor din România (urmare din pag. 1) ce Ca. şi Moses Rosen, şef rabin al cultului mozaic. A luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Stat. Apoi, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu şi ceilalţi condu­cători de stat s-au întreţinut cordial cu reprezentanţii Cul­telor. In timpul întrevederii, au adresat preşedintelui Con­siliului de Sta­t calde cuvin­te de recunoştinţă Kiss Alexa, episcop al episcopiei unita­riene Cluj, Justin Moisescu, arhiepiscop al Iaşilor şi mi­tropolit al Moldovei şi Su­cevei, Francisc Augustin, con­ducătorul arhiepiscopiei ro­­mano-catolice din Bucureşti, Gîndilă Nicolae, prim-delegat al cultului creştin după evan­ghelie — Bucureşti. In cursul primirii au fost adresate mulţumiri călduroase Consiliului de Stat, pre­şedintelui Consiliului de Stat, personal, precum şi gu­vernului, pentru drepturile de care se bucură cultele în ţara noastră. De asemenea, a fost exprimată întreaga ade­ziune a clerului şi credincio­şilor faţă de politica internă a României, hotărîrea lor de a-şi aduce contribuţia deplină la eforturile întregului popor pentru dezvoltarea şi înflo­rirea patriei. Au fost relevate sentimen­tele de respect şi de aprobare unanimă cu care este primită politica externă a statului nos­tru şi s-a subliniat sprijinul pe care cultele, alături de în­tregul popor, îl acordă acestei politici consacrată colaborării între popoare, securităţii eu­ropene şi apărării păcii în lume. Noul cinematograf din Copou (urmare din pag. 1) calul vibrat pen­tru absorbţia la frecvenţele joase şi vata minerală pentru absorbţia la frecvenţele înalte. Ecranul sălii a fost conceput din beton armat mo­nolit cu o fereas­­stră de dimensiuni­le pînzei (10x3,90 m). Este în­zestrat cu două cortine acţionate electric. Primul rînd de scaune este aşezat faţă de ecran la o dis­tanţă de 5.675 m, permiţînd astfel o bună vizionare. Desigur că pro­iectanţii au pre­văzut şi alte în­căperii ne­cesare amplasării cabinei de protecţie, bi­roului administra­tiv şi a casei de bilete, afectării i­­luminatului sau in­stalaţiei de venti­laţie. De reţinut că s-a prevăzut iluminatul fluo­rescent în vesti­bul, foyer şi vi­trine, iar în sală şi restul încăpe­rilor iluminatul in­candescent. Cîte­va cuvinte şi des­pre instalaţia de ventilaţie. Aerul viciat este absor­bit difi­cală prin trei rînduri de gri­le, formînd trei zone de absorbție­­— dispuse la pe­retele din fundul sălii. Pe timp căl­duros, temperatura din sală poate fi reglată. MĂRŢIŞOR Cîteva mărţişoare şi... gata! Ieri a fost o zi mai. .. altfel decit celelalte zile Pentru că prin tot noianul de dosare şi ştampile A pătruns o rază caldă ca un... pix muiat in soare $i-a-mblănit întreg biroul in decor de... mărţişoare!... Mă uitam cum toţi colegii se agită-ncolo-ncoace Şi-mi spuneam : „Atîta zarvă pentru ce, mă rog, se face ? Dai un mărţişor sa­u două, le agăţi frumos şi... gata ! Pe cînd ăştia, zău, oferă mărţişoare cu... lopata­­...". Eu nu pre-am avut probleme : mama, soacra şi nevasta, La birou — două colege, trei vecine-n bloc şi... basta !.. „ Stai, că a mai fost şi iata de la chioşcul de ziare Care-mi vine „Magazinul“ şi nu-i dă la fiecare ; şi lem­eid cea splendidă de la centrul de lactate Care-mi dă două iaurturi chiar la ... trei şi jumătate ... Asta-i tett Tot sau... aproape ! Poate c-a mai fost vreuna Că doar numai pentru-atltea, n-alergam opt zile-ntr-una ! A mai fost casieriţa care, doar din două şoapte, E de-acord să-mi dea bilete pentru film la ora şapte ; Două vinzăroare blonde de la­„Alimentara“-n vale Unde-otic.mnd găsesc eu iarna Cite-un kit de portocale ; Patru doamne profesoare de la şcoala lui Georgică (Puşti­l meu ce la trimestru are-o medie Cam mică). Opt mătuşi din opt oraşe unde nu m-arăt în prag Decit vara în concediu cînd ... mă găzduiesc cu drag Şi-alte zece... mărţişoare care-n grabă le-am trimis, Dar nici locul şi nici... scopul nu le mai cunosc precis!... Aoleu! Vai, ce greşeală! Iaca mi-am stricat tot cheful . De pe lista mea ... micuţă, să lipsească tocmai... şeful ? ! Ei şi ce ? Fără din astea ! Fără chestii-aşa, servile ! (Că doar pu­mna­ am încasat-o chiar acum vreo zece zile...). NELU MARIAN EPIGRAME Unui birocrat : Oferindu-i soaţei sale Mărţişorul preferat Sunt convins că agăţase Un dosar şi-un referat. Unui gestionar necinstit : Azi colegii îţi oferă O perucă, un sfirşit. Ca să fii întotdeauna La control ... acoperit. Unui fotbalist : In astă zi cu mărţişoare Eu îţi doresc fără ocol . Reverul tău să fie plin. La adversar să fie... gol. Subsemnatului : Am primit de la colegi Mărţişoare amuzante... Ca să am cînd scriu umor. Mi s-au oferit doar... poante. LICA BLUTHAL 125MM 1 MARTIE ORIZONTAL­: 1. 1 Martie; 2. E necesară pentru a trimite un mărţişor ; 3. „Mărţişor" ... -;... pentru un poet (pt.) ; 4. Vocale - In pandativ ! - Fii încurcat ! ; 5. Alexandru -Mărţişorul celui ce întîrzie - In sol ! ; 6. Mărţişor... amule­tă ; 7. Cel ce trimite mărţi­şorul (în inimă I - fig.) - Par­ticulă pentru Viitor ; 8. Soarele de acum 2.000 de ani - Pen­­­­tru dumnealui e necesar un mărţişor care să-l­­­ ancoreze ; 9. Face ... mărţişoare de preţ - Drumul mărţişorului radio­fonic. VERTICAL: 1. Măr­ţişorul ; 2. De la 1 martie, la 1 martie (reîn.) — Aur ! 3. Le potrivesc poeţii la mărţişoare - Notă mu­zicală pe un mărţişor cu portativ ; 4. Teşi­te! - Direcţie ; 5. Bluze înflorate - l-ar face plăcere ... un crap ca mărţişor ; 6. Mărţişorul lui, un co­lac de salvare ; 7. La ureche (nu-i mărţi­şor) - Parte compo­nentă a maşinii: 8. Diminutiv feminin - Bine !; 9. In univers ! — II caută vînzătorii de mărţişoare; 10. Ca­lă! (nu-i floare) ...­­ Ba este şi-i mărţişor ! L. BRATU OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOO Pentru asistenţa­ medicală a populaţiei In scopul unei tot mai­­ bune asistenţe medicale a­­ populaţiei feroviare, in ca-­­ drul Spitalului C.F.R. Iaşi , a luat fiinţă, recent, o nouă­­ secţie — Secţia a II-a I medicală. Amenajată în fosta clă-­­ dire a Sanatoriului de o noapte al Uzinei mecanice 8 „Nicolina“, noua­ secţie dis-­­ pune de 22 de saloane cu cîte două şi trei paturi. In cadrul acesteia, func­ţionează un laborator pen-­­ tru analize uzuale precum şi un serviciu de balneofi­­zioterapie cu 3 secţii : e- 8­lectroterapie, balneologie şi­­ g cbinetoterapie. Aici se asigură, cu cola- 8 borarea medicilor din Po- § liclinica .,Nicolina" și exa- | menele de specialitate — 8 O.R.L., stomatologie, oftai- 8 8 mologie, ginecologie și der- | § matologie. 0000000*0000000000000000OOOOOOOOOOOOOOOO andu Vasile, domiciliat în Iaşi, strada Dacia nr. 1 , Bulgaru Vasile, domiciliat în comuna Dobre­ , Il­văţ, judeţul Iaşi, Iosub Gh. Gheor­­ghe, domiciliat în Paşcani, str. Ştefan cel Mare nr. 8, Moisiade Ion, domiciliat în comuna Bivolari, judeţul Iaşi, Dumitriu Dumitru, salariat la U­­zina mecanică „Nicolina" Iaşi, cer să se comunice ur­mătoarele in legătură cu noua reglementare a concediu­lui de odihnă al angajaţilor : dacă la stabilirea duratei concediului anual de odihnă se ia în considerare timpul cit un angajat a efectuat serviciul militar în termen ; dacă, pină la fixarea prin noi acte normative a locurilor cu condiţii deosebite de muncă, se poate acorda con­cediul de odihnă suplimentar angajaţilor care prestează munca în asemenea condiţiuni; dacă angajaţii chemaţi să-şi îndeplinească serviciul militar au dreptul la com­pensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat. Vechimea în muncă ce se ia în considerare la determina­rea duratei concediului de odihnă se stabilește potrivit art. 40 din Legea 27/966, privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară (a se vedea art. 21 din Legea 26967). După ce definește vechimea în muncă drept pe­rioada cit o persoană a activat în calitate de angajat, arti­colul­­ menționat din Legea pensiilor prevede că prin hotă­­rîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili și alte perioade ce se vor considera vechime în muncă. Enumerînd aceste perioade, Hotărîrea Consiliului de Miniștri (art. 30 lit. b.) precizează că se consideră vechime în muncă și timpul ci­ o persoană a îndeplinit serviciul militar în termen (chiar dacă înainte nu avusese calitatea de angajat). Corelarea dis­ CARNET JURIDIC , pozițiunilor legale expuse­ impune concluzia că la determi­narea duratei concediului de odihnă, în raport de “vechimea­­ în muncă, sp. i.g .în considerare și timpul cit o persoană a satisfăcut serviciul militar în termen. Referitor la acordarea concediilor suplimentare pentru con­diţii deosebite de muncă, Ministerul Muncii (adresa 1­­312/9681 a precizat că pînă, la stabilirea, pe baza dispoziţiilor art. 2 al. 4 din Legea 26­­07, a locurilor cu condiţii deosebite de muncă, aceste concedii se acordă în continuare pentru mun­citori şi personalul operativ, în conditiunile prevăzute de H.C.M. 1478/952, şi a celorlalte acte normative care reglemen­tează problema şi care n-au fost abrogate prin Legea 26/967. Menţionăm însă că trebuie respectată dispoziţia înserată in art. 5 din noua lege, potrivit căreia durata totală a concediu­lui anual de odihnă (rezultată din însumarea concediilor pe bază de vechime, de condiţii deosebite de muncă şi de înde­plinirea unor funcţii de conducere) nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare. In art. 19 lit. c. din Legea 26/967 este specificat dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă, neefectuat pen­tru angajaţii chemaţi să îndeplinească serviciul militar în termen, cu termen redus sau ca elevi in şcolile militare de ofiţeri de rezervă.. La calcularea compensaţiei se ia în consi­derare concediul cuvenit, în raport de timpul lucrat, de care angajaţii n-au beneficiat pînă în momentul chemării pentru satisfacerea serviciului militar Vasilescu Gheorghe, domiciliat în Iaşi, str. Bucium nr. 36, intreabă dată la fixarea cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii minori se are în vedere numai salariul sau şi celelalte venituri ale celui ce urmează să presteze întreţinerea. În conformitate cu dispoziţiunile art. 94 Codul familiei, în­treţinerea se stabileşte în­ raport cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plati Cînd întreţine­rea este datorată de părinte sau de cel care înfiază, pensia se fixează pînă la o pătrime din cîştigul său din muncă pen­tru un copil, pînă la o treime pentru doi copii şi pînă la ju­mătate pentru trei sau mai mulţi copii. In legătură cu aceas­tă problemă, Tribunalul Suprem a pronunţat următoarele ho­tă­rîri ce vă interesează : pensia de întreţinere se stabileşte în raport cu veniturile permanente, nu şi cele întîmplătoare, ale debitorului (decizia civilă 1428/961); în cîştigul din mun­că nu se includ sporurile acordate angajaţilor ce lucrează în condiţii deosebite de munca, in scopul de a preveni efec­tele nocive pentru organism (decizia civilă 26/65); plafona­rea pensiei de întreţinere cuvenite copiilor minori se referă exclusiv la cîştigul din muncă al părintelui (decizia civilă 104/966). TRAIAN BOTEZ consilier juridic •Pe pasarela din Gara Iaşi. Ilii III III Radio Iaşi Programul de dimineaţă ; 5.30 Buletin de ştiri ; 5.35 Melodii executate de fanfară; Muzică de estradă; 6.00 E­­misiune pentru sate; 6.10 „Hal la horă, măi flăcăi“; Arii şi duete din operete; 6.45 Pe teme medicale; 6.55 Melodii distractive; 7.20 Vă invităm să notaţi în agenda dr. Ediţia de prînz (12 — 13) ; Buletin de ştiri; „Album mu­zical“; Din fonoteca de aur; Muzică din filme. Programul de seară ; 16.00 Itinerar cultural-artistic; 16.15 Mozaic pe portativ; 17.00 E­­misiune economică; 17.20 Voci care au cucerit lumea; 17.30 Odă limbii române; 18.00 So­lişti şi formaţii artistice de amatori ; 18.15 Muzică uşoară românească; 18.30 Radiojur­nal ; 18.40 Estrada muzicală; 19.00 Emisiune pentru femei; 19.15 Muzică populară la ce­rere ; 19.40 Muzică uşoară de pretutindeni; 20.00 Seară pen­tru iubitorii muzicii simfo­nice. In pauză ; „Pagini de antologie literară“; 22.15 Me­lodii de estradă; Cîntece şi jocuri populare ; Muzică u­­şoară. Televiziune 17.30 Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) ; 17.58 Sumarul zilei ; 18.00 Sporturi de iar­nă practicate pe Valea Pra­hovei; 18.20 Buletinul circu­laţiei rutiere ; 18.30 Pentru cei mici : A. B. C.­­— De ce?; 19.00 Pentru tineretul şcolar. Balade şi legende : „Corbea haiducul“ de Călin Gruia; 19.30 Telejurnalul de seară ; 39.50 Buletinul meteorologic. Pu­blicitate ; 20.00 Muzeele lu­mii : Ermitaj; 20.30 Ecran li­terar ; 21.00 Reflector ; 21.15 Film artistic ; „îndrăgostiţii de pe pachebotul­­ France“ ; 22.45 Campionatul mondial de patinaj artistic. Proba de fi­guri libere — bărbaţi. Trans­misiune de la Geneva; 24.00 Telejurnalul de noapte. Teatrul Naţional » Teatrul de stat „Mihai E­­minescu“ din Botoşani pre­zintă azi la orele 17 şi orele 20, piesa „Viforul" de Barbu ştefănescu Delavrancea. Din distribuţie fac parte : Elisabeta Preda, de la Tea­trul Naţional ,,Ion Luca Ca­­ragiale“ din Bucureşti, Teofil Vîlcu de la Naţionalul ie­şean, Stelian Preda, Ana Vlă­­descu Aron etc. Regia este semnată de So­rana Coroamă, laureată a premiului de Mat şi Eugen Aron. Scenografia: Hristovenia Cazarm. Teatrul de păpuşi Cei mici se vor reîntîlni la orele 15 cu „Baronul Münchausen“. Cinematografe Victoria „împuşcături pe portativ“ la orele 9 ; 11.10 ; 14.30; 16.40; 18.50; 21. Republi­ca „Oameni în rulotă“, orele 9; 11.05; 14.45; 16.50; 18.55 ; 21. Tineretului „Aripi negre“, o­­rele 9; 11; 15; 17; 19; 21. Arta „Un idiot la Paris“, orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. Nicolina Mondo­cane“ (ambele șefii) orele 19.30. Casa de cultură — Pașcani „Reîntoarcerea lui Surcouf". Casa tineretului La ora 20 actorii Naţiona­­lului ieșean vor prezentă un spectacol cu piesa „Starî Pă­ţitul“ de G. Vasilescu, pe scena Casei tineretului. ★ „Din nou despre farfurii zburătoare“ este intitulată expunerea profesorului Virgil Scurtu, care va fi ținută în sala clubului Casei tineretu­lui la orele 20. Muzee La Iaşi sunt deschise urmă­toarele muzee : Intre Orele 10—13 şi 17—20 trinaeele din Palatul Culturii ; Intre orele 10 şi 16 Bojdeuca lui Creări­­găi între Orele 9 — 12 şi 16 — 19 Muzeul de istorie naturală. Astăzi îşi redeschide porţile şi Muzeul Unirii. Programul de vizitare a muzeului între orele 10-13 şi 17—20. Timpul probabil Vrem­e relativ utficăâ e, cerul noros la acoperit. Vor cădea precipitaţii sub formă de lapovicâ şi nin­soare. Vînt slab la potri­vit, apoi cu intensificări din sectorul nordic. Tem­peratura uşor variabili; minimele vor oscila între minus 2 grade și plus 2 grade, iar maximele între plus 1 și 4 grade. Ceată locală mai ales in cursul dimineții.

Next