Flacăra Iaşului, martie 1969 (Anul 25, nr. 6987-7012)

1969-03-01 / nr. 6987

FLACĂRA IAŞULUI PAGINA 2 * Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE formare din pag- 1­­ rea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa po­porului nostru. Sîntem convinşi că, prin munca avîntată a cla­sei muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor ce­lor ce muncesc fără deosebire de naţionalitate, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Uni­tăţii Socialiste îşi ia angaja­mentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al României pe calea progre­sului şi civilizaţiei socialiste (aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Co­mitetului Executiv al Comite­tului Central al partidului, in prezent se elaborează planul cincinal pentru perioada 1971 — 1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deose­bită a viitoarelor două pla­nuri cincinale ale ţării noas­tre, rolul lor hotărîtor pentru făurirea multilaterală şi depli­nă a socialismului în România, pentru crearea condiţiunilor necesare trecerii treptate spre comunism (aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice şi a unei agriculturi înaintate care să asigure din belşug produse agro-alimentare — crearea, pe această bază, a condiţiilor pentru satisfacerea cît mai de­ plină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membri­lor societăţii. Totodată, prin făurirea deplină a socialismului, orinduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cire a cunoscut omenirea pînă acum, înţelegem asigurarea, la scara întregii societăţi, a egalităţii şi echi­tăţii sociale, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crea­rea condiţiilor pentru partici­parea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la ela­borarea şi aplicarea hotărîri­­lor privind desfăşurarea Între­gii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi liniile directoare de dezvol­tare pînă în 1980, vor pune în centrul eforturilor noastre e­­conomice continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm în mare măsură rămânerea în urmă faţă de ţările cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul­ lor de dezvoltare atât din punct de vedere al pro­ducţiei pe locuitor, al pro­ductivităţii muncii, cit şi al venitului naţional, şi deci al nivelului de trai material şi spiritual (aplauze), înfăptui­rea acestui obiectiv este hotă­­rîtoare pentru construcţia de­plină a socialismului în ţara noastră. Pentru realizarea sa vom concentra eforturile în următoarele direcţii principale: valorificarea superioară a ma­teriilor prime internet dezvol­tarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de energie electrică; dezvoltarea producţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşte­rea ponderii oţelurilor aliate şi de calitate superioară; di­versificarea şi ridicarea cali­tăţii tehnice a producţiei in­dustriei construcţiilor de ma­şini, acordindu-se o mai ma­re atenţie producţiei de ma­­şini-unelte de tehnicitate su­perioară; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a in­dustriei electrotehnice şi e­­lectronice; accelerarea dezvol­tării în continuare a Industriei chimice, pentru care dispunem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a produc­ţiei de mase plastice şi de fi­bre sintetice; sporirea şi di­versificarea materialelor de construcţii necesare dezvoltă­­rii rapide a tuturor sectoa­­relor economice şi social-cul­­turale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor; dezvolta­rea într-un ritm susţinut a industriei uşoare şi alimentare pentru a asigura o gamă tot mai bogată de bunuri de larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşterea capacităţii şi a ni­velului industriei noastre, ra­mura conducătoare a econo­miei naţionale, o atenţie deo­sebită se va acorda agricultu­rii, astfel încît aceasta să a­­sigure realizarea unei produc­ţii de cereale, plante tehnice şi legume la nivelul produc­ţiei ţărilor cu o agricultură avansată. In acest scop vom spori producţia de Îngrăşă­minte, ierbicide şi insectofun­­gicide şi vom asigura mecani­zarea complexă a lucrărilor agricole; vom intensifica lu­crările de ameliorare a solu­lui şi de irigaţii în aşa fel ca până în 1980 să amenajăm pentru irigaţii circa 3 milioa­ne şi jumătate hectare; o a­­tenţie deosebită se va acorda zootehniei, atât în ce priveşte creşterea numărului de ani­male şi păsări, cit şi îmbună­tăţirii raselor şi ridicării pro­ductivităţii lor. In conformitate cu Directi­vele Comitetului Executiv al Comitetului Central, în urmă­torul cincinal se va intensifi­ca ritmul construcţiei de lo­cuinţe şi se va dezvolta baza materială a învăţămîntului, ştiinţei şi ocrotirii sănătăţii poporului. Ţinînd seama de creşterea rolului ştiinţei în dezvoltarea economico-socială, vom intensifica activitatea de cercetare, punind pe primul plan rezolvarea problemelor de care depinde progresul rapid, multilateral al patriei. Va tre­bui continuată acţiunea de perfecţionare şi modernizare a învăţămîntului, pentru a a­­sigura pregătirea cadrelor ne­cesare de ingineri, tehnicieni şi muncitori calificaţi, pentru toate sectoarele de activitate. Se va acorda, de asemenea, atenţia cuvenită dezvoltării activităţii cultural-artistice, creării condiţiilor pentru ridi­carea continuă a nivelului de cultură a întregului popor. Pentru a înţelege amploa­rea dezvoltării României în următorul cincinal, mă voi re­feri la cîteva date sintetice: după studiile preliminare cu privire la programul de dez­voltare a economiei naţionale în următorul cincinal rezultă că în perioada 1971—1975 se va obţine un volum al pro­ducţiei materiale mai mare decît cel realizat în Întreaga perioadă a primelor trei cin­cinale 1951—1965. Se prevede ca industria — ramură conducătoare în eco­nomie — să asigure în cin­cinalul următor o producţie de 1,5 ori mai mare decît pro­ducţia Industrială obţinută în cei 15 ani (1951—1965). Creşteri însemnate sunt pre­văzute la produsele industria­le de bază. Astfel, producţia de oţel, de energie electrică, autocamioane, mobilă, va fi de circa două ori mai mare decît cea realizată în întrea­ga perioadă a anilor 1951 — 1965. Producţia de cărbune, gaz metan, tractoare, ciment, încălţăminte, carne şi ulei va depăşi, în viitorul plan cin­cinal, producţia primelor trei cincinale luate la un foc. Pe această bază, se preve­de sporirea în ritm susţinut a produsului social şi venitu­lui naţional, al căror volum va depăşi în următorul cin­cinal pe cel obţinut în toţi cei 15 ani (1951—1965). Ca urmare a creşterii po­tenţialului economic al ţării, volumul investiţiilor destinat dezvoltării ramurilor produc­tive şi activităţilor social-cul­­turale va fi de 1,5 ori mai mare faţă de cel realizat în anii 1951—1965. Dezvoltarea producţiei mate­riale, sporirea rapidă a veni­tului naţional vor permite o creştere corespunzătoare a ni­velului de trai al populaţiei. Fondul de salarii şi volumul desfacerii de mărfuri desti­nate populaţiei prin comerţul socialist vor fi în cincinalul 1971—1975 mai mari decît fon­dul de salarii şi volumul de mărfuri desfăcut populaţiei in întreaga perioadă de 15 ani (1951—1965). Din fondurile de stat şi pe bază de credite va fi con­struit un număr de aparta­mente de 2 ori mai mare de­cît în primele trei cincinale. După cum vedeţi, tovarăşi, în faţa noastră se deschid perspective măreţe. Reali­zarea acestor obiective va­­duce la creşterea gene­rală a bunăstării poporului, la ridicarea nivelului de civi­lizaţie a patriei noastre (a­­plauze puternice). Pentru în­făptuirea acestor minunate perspective, Frontul Unităţii Socialiste vă cheamă să vă uniţi eforturile. Prin votul de la 2 martie, oamenii muncii îşi vor manifesta voinţa fer­mă de a realiza aceste aspi­raţii, de a înfăptui acest pro­gram de progres şi prosperi­tate, de a asigura înflorirea continuă a naţiunii noastre socialiste (aplauze îndelungate, ovaţii şi urale). Dragi tovarăşi, Pentru a întregi tabloul acti­vităţii interne desfăşurate de partid şi guvern, mă voi re­feri, pe scurt, la măsurile lua­te în direcţia perfecţionării planificării şi conducerii eco­nomiei, a întregii vieţi socia­le. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor Congresu­lui al IX-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale a partidului, Co­mitetul Central şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate în scopul îmbunătăţirii conti­nue a organizării societăţii noastre. Intreprinzînd aceste măsuri, partidul nostru a por­nit de la faptul că schimbă­rile petrecute în structura so­cială a României, dezvoltarea rapidă a forţelor de produc­ţie impun, ca o necesitate o­­biectivă, perfecţionarea forme­lor de organizare, planificare şi conducere a întregii activi­tăţi economico-sociale. Viaţa ne demonstrează la fiecare pas că ceea ce a corespuns anumitor condiţii, unui anumit stadiu de dezvoltare, nu mai corespunde etapei actuale, că pentru a merge înainte trebuie înlocuit tot ce este perimat şi adoptate forme organizatorice şi metode de muncă noi, co­respunzătoare condiţiilor con­crete de azi. Unul din sensurile majore ale măsurilor adoptate în ul­timii ani este perfecţionarea întregii suprastructuri a socie­tăţii noastre, crearea cadrului adecvat pentru participarea mai activă şi mai directă a maselor largi populare la dez­baterea problemelor funda­mentale ale politicii interne şi externe, la elaborarea hotărî­rilor şi măsurilor privind pro­gresul continuu al României pe calea socialismului (aplauze). Noi considerăm că în esenţă problema dezvoltării continue a democraţiei socialiste este problema participării poporu­lui la conducerea întregii acti­vităţi a statului. Drepturile şi libertăţile socialiste ale ma­selor au fost consfinţite în noua Constituţie a ţării, adoptată după Congresul al IX-lea, care garantează practic, prin toate prevederile ei, exercitarea con­ducerii statului de către poporul însuşi. Un loc central în cadrul măsurilor luate în această direcţie îl ocupă noua organizare teritorial-administra­­tivă a ţării, acordarea unei largi autonomii şi sporirea a­­tribuţiunilor consiliilor popu­lare de toate categoriile. De asemenea, pe linia adîncirii de­mocraţiei noastre socialiste au fost promulgate noi legi, prin­tre care Codul penal, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a organizării statale, de perfec­ţionare a activităţii Marii Adu­nări Naţionale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. Aceste măsuri au drept scop întărirea legalităţii socialiste, crearea cadrului le­gal adecvat pentru desfăşu­rarea în cele mai bune con­­diţiuni a vieţii sociale, pen­tru înlăturarea abuzurilor şi ilegalităţilor de orice fel, pen­tru garantarea în fapt a liber­tăţilor şi drepturilor cetăţe­neşti (aplauze puternice). O importantă mare are, de asemenea, crearea în această perioadă a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, chemată să asigure participarea organizată a ţără­nimii cooperatiste la conduce­rea agriculturii şi a întregii vieţi sociale. Pe linia dezvol­tării vieţii obşteşti se înscrie şi creşterea rolului sindicate­lor în societatea noastră, re­glementarea participării repre­zentanţilor sindicatelor la ac­tivitatea tuturor organelor eco­nomice şi de stat. A sporit, de asemenea, rolul in viaţa noas­tră socială a organizaţiilor de tineret şi femei, a asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, a uniu­nilor de creaţie literar-artistice şi a altor organizaţii obşteşti. Hotărîrile Congresului şi ale Conferinţei Naţionale a parti­dului cu privire la introduce­rea principiului conducerii co­lective în toate sectoarele de activitate, în viaţa organelor de partid şi de stat, a organi­zaţiilor obşteşti, a colectivelor de oameni ai muncii exercită o puternică influenţă în direc­ţia democratizării întregii noas­tre societăţi. In acest sens, crearea comitetelor de direc­ţie în întreprinderi şi institu­­ţionalizarea adunărilor genera­le ale salariaţilor, deşi în pri­mul an de activitate, se do­vedesc deosebit de eficace în atragerea specialiştilor, a ma­selor largi de salariaţi la con­ducerea întreprinderilor. In cursul acestui an şi în 1970 vor fi duse pînă la capăt indicaţiile Conferinţei Naţio­nale privind perfecţionarea planificării şi conducerii eco­nomiei, organizării activităţii sociale. Desigur, această pre­ocupare nu va înceta şi nici nu trebuie să înceteze nici după 1970; dimpotrivă, pro­blema perfecţionării organiză­rii sociale va sta permanent în atenţia conducerii parti­dului şi statului nostru, nece­­sitînd noi măsuri organizato­rice şi politice corespunzătoa­re cerinţelor vieţii, dezvoltă­rii societăţii noastre socialiste. Adoptarea complexului de măsuri la care m-am referit duce nu la diminuarea, ci la creşterea rolului factorului conştient în dezvoltarea so­cială, a funcţiei planului cen­tral, a rolului statului în pla­nificarea şi conducerea socie­tăţii socialiste. In ace­laşi timp, aceste măsuri urmăresc îmbinarea armonioa­să a conducerii centrale cu autonomia largă a organelor locale şi a unităţilor econo­mico-sociale, asigurînd aplica­rea consecventă a principiului centralismului democratic aflat la baza întregii organizări şi activităţi a­ statului nostru1. Dezvoltarea continuă a for­ţelor de producţie, toate trans­formările care au avut loc în societatea noastră au dus la întărirea colaborării multi­laterale dintre clasa muncitoa­re şi ţărănimea cooperatistă, au ridicat, la un nivel supe­rior, alianţa revoluţionară din­tre aceste două mari clase ce alcătuiesc majoritatea societă­ţii noastre (aplauze îndelun­gate). In acelaşi timp, s-a dez­voltat alianţa muncitorilor şi ţăranilor cu intelectualitatea, cu toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate. Putem spune că în aceşti ani unitatea întregului popor în jurul Partidului Comunist Ro­mân şi a guvernului s-a ci­mentat neîncetat, devenind o uriaşă forţă motrice a socie­tăţii noastre socialiste (aplauze îndelungate, urale şi ovaţii). Un rezultat strălucit al po­liticii naţionale marxist-leni­­niste a partidului nostru este realizarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de na­ţionalitate. Aceasta se oglin­deşte, în primul rînd, în in­dustrializarea tuturor regiuni­lor ţării, în asigurarea învă­­ţămîntului în limba proprie, în crearea condiţiilor necesare pentru participarea activă a cetăţenilor de alte naţionalităţi la întreaga activitate socială. Aplicarea acestei politici a dus la întărirea continuă a pri­eteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţionalităţile con­locuitoare în lupta şi munca comună pentru făurirea socia­lismului pe pămîntul Români­ei (aplauze îndelung repetate). Crearea consiliilor naţionalită­ţilor conlocuitoare constituie o nouă manifestare a grijii partidului pentru asigurarea participării tot mai active a oamenilor muncii de altă na­ţionalitate la întreaga activi­tate socială din patria noastră. Expresia cea mai grăitoare a unităţii întregului nostru popor o constituie Frontul U­­nităţii Socialiste recent creat — organism social-politia ce u­­neşte, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, toate or­ganizaţiile obşteşti şi toate for­ţele sociale din ţara noastră­, asigurînd un cadru organiza­toric corespunzător pentru participarea activă la viaţa politică a celor mai largi mase de oameni ai muncii. Rezultatul firesc al dezvol­tării ascendente a ţării pe ca­lea socialismului este creşterea încrederii întregului popor in Partidul Comunist Român, re­cunoaşterea sa unanimă drept forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste (a­­plauze îndelungate). Aceasta se datoreşte faptului că toţi oamenii muncii s-au convins din proprie experienţă că po­litica marxist-leninistă a Parti­dului Comunist Român cores­punde pe deplin intereselor vi­tale ale naţiunii noastre socia­liste. Prezentind succint marile transformări petrecute in ţara noastră, succesele obţinute în înfăptuirea programului elabo­rat de Congresul al IX-lea, perspectivele de viitor, putem afirma cu toată tăria că so­cialismul se găseşte în Româ­nia în mîini sigure , în mîi­­nile Partidului Comunist, ale clasei muncitoare, ale întregu­lui popor (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Iată de ce pu­tem să afirmăm că nu există nici o forţă internă in stare să pună în pericol, în vreun fel, cauza socialismului în România (aplauze puternice). Dacă cine­va ar încerca să atenteze la cu­ceririle revoluţionare ale na­ţiunii noastre ar primi riposta fermă şi hotărîtă a întregului nostru popor (aplauze puter­nice, urale îndelungate, ovaţii). Se poate pune întrebarea dacă există un eventual pericol din partea forţelor re­acţionare din afară. Noi a­­preciem că în momentul de faţă nu există un asemenea pericol; ţin, însă, să declar că oricine ar încerca să se atin­gi de cuceririle noastre so­cialiste va întîmpina rezisten­ţa Ului- popor de 20 milioane, strins unit, hotărît să lupte cu toată energia şi abnegaţia, cu toate mijloacele de care dispune, pentru apărarea vieţii sale noi, a dreptului său sfînt la libertate şi independen­ţă (aplauze îndelung repetate, urale şi ovaţii puternice). Ştim că într-o asemenea luptă nu am fi singuri, că am avea a­­jutorul ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncito­reşti, al tuturor forţelor anti­imperialiste şi progresiste din lume. Intr-o asemenea luptă victoria va fi, fără îndoială, de partea noastră (aplauze înde­lungate). Totodată, partidul nostru consideră că are obliga­ţia să facă totul pentru întărirea continuă a capacităţii de apăra­re a patriei. Am acordat şi vom acorda şi în continuare aten­ţia cuvenită înzestrării forţe­lor noastre armate, ridicării capacităţii lor de luptă; ar­mata noastră populară este gata în orice moment să-şi în­deplinească obligaţiile faţă de patrie, faţă de aliaţii noştri, faţă de cauza păcii şi socia­lismului (aplauze puternice). Iată de ce, prezentîndu-ne în faţa maselor cu prilejul a­­legerilor şi solicitînd votul pentru candidaţii Frontului U­­nităţii Socialiste asigurăm în mod solemn întregul nostru popor că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndepli­nirea răspunderii ce ni s-a în­credinţat, că vom face totul pentru dezvoltarea continuă a orînduirii noastre socialiste, pentru realizarea idealului de prosperitate şi libertate al na­ţiunii noastre (aplauze înde­lungate, urale şi ovaţii). Stimaţi tovarăşi, In cei patru ani care au tre­cut de la alegerile preceden­te, Comitetul Central al parti­dului şi guvernul ţării noastre au desfăşurat o activitate in­tensă şi pe plan internaţio­nal, în direcţia dezvoltării co­laborării şi prieteniei cu toate popoarele lumii. La baza poli­ticii noastre stă convingerea că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o u­­nitate dialectică. Preocupîn­­du-ne de progresul economic şi social al ţării, nu uităm nici un moment de datoria de a ne aduce contribuţia activă la triumful cauzei socialismu­lui şi păcii în lume (aplauze puternice). Ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe prietenia şi colabo­rarea cu toate ţările socialis­te, întărirea coeziunii siste­mului mondial socialist, care numai unii poate exercita o influenţă tot mai mare în viaţa internaţională contempo­rană. Considerăm că deosebi­rile de păreri şi divergenţele existente în prezent în legă­tură cu unele probleme ale construcţiei socialiste şi ale vieţii internaţionale au un ca­racter vremelnic, datoria fie­cărui partid de guvernămînt fiind aceea de a acţiona pen­tru depăşirea lor, pentru nor­malizarea relaţiilor şi întărirea unităţii dintre toate ţările so­cialiste (aplauze puternice). În acest scop, este însă ne­cesar să veghem la stricta respectare, în relaţiile dintre ţările noastre, a principiilor marxist-leniniste — egalitatea în drepturi, respectul suvera­nităţii, neamestecul în treburi­le interne, întrajutorarea tovă­răşească, internaţionalismul so­cialist. Numai unitatea între egali, în toate domeniile de activitate, poate rezista orică­ror furtuni, numai o asemenea unitate între ţările socialiste poate face să crească influen­ţa şi prestigiul socialismului în lume (aplauze puternice). După cum orice încălcare a unora din aceste principii nu poate decît să dăuneze uni­tăţii ţărilor socialiste, influ­enţei socialismului pe plan mondial. Este un adevăr de necon­testat că nici o ţară socialis­tă nu se poate izola, nu poate acţiona de una singură fără a aduce prejudicii propriei sale dezvoltări. Dar tot atît de in­contestabil este şi adevărul că orice limitare a independen­ţei unei ţări socialiste, orice amestec din afară în treburile ei interne, nu numai că nu constituie un ajutor, dar adu­ce daune serioase, atît con­strucţiei socialismului în ţara respectivă, cît şi socialismului în general (aplauze). Iată de ce partidul şi guvernul ţării noastre au militat şi militează neabătut pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării din­tre ţările socialiste, pe baza sus-amintitelor principii ale marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar. Doresc să asigur pe priete­nii noştri din ţările socialiste că poporul român este ferm hotărît să facă totul pentru triumful socialismului, că nu există forţă în lume în stare să-l abată de pe acest drum. Ne vom îndeplini întotdeauna îndatoririle internaţionaliste fa­ţă de popoarele tuturor ţă­rilor socialiste, precum şi obli­gaţiile decurgînd din alianţe­le noastre de stat (aplauze). Nutrim cele mai calde sen­timente de prietenie faţă de popoarele Uniunii Sovietice — marea noastră vecină — faţă de comuniştii sovietici ; vom face totul pentru dezvol­tarea prieteniei şi colaborării între cele două ţări şi parti­de (aplauze). Sîntem, de aseme­nea, animaţi de dorinţa since­ră de a face ca relaţiile cu popoarele şi partidele statelor soc­ialiste vecine — Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — să de­vină tot mai trainice şi puter­nice (vii aplauze). Avem aceleaşi sentimente şi faţă de popoare­le Cehoslovaciei, Poloniei, Re­publicii Democrate Germane şi Albaniei —­ ţări socialiste cu care dorim să dezvoltăm ce­le mai bune relaţii de colabo­rare şi prietenie (vii aplauze). Ne leagă o caldă prietenie faţă de poporul Chinei — marea ţară socialistă din Asia — fa­ţă de comuniştii chinezi şi do­rim să dezvoltăm tot mai mult prietenia şi colaborarea dintre partidele şi ţările noastre (vii aplauze). Aceleaşi sentimente purtăm popoarelor Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Populare Mongole — ţări socialiste din Asia, de care sîntem legaţi prin bu­ne relaţii de prietenie şi co­laborare, pe care dorim să le dezvoltăm şi în viitor (vii aplauze). Pentru Cuba, prima ţară socialistă de pe continen­tul american, nutrim, de ase­menea, o sinceră simpatie to­vărăşească şi dorim ca rela­ţiile dintre partidele şi popoa­rele noastre să se dezvolte continuu (vii aplauze). Adresăm tuturor popoarelor din ţările socialiste cele mai vii urări de succes în munca pe care o desfăşoară pentru făurirea so­cietăţii noi, pentru împlinirea idealurilor de progres ale ma­selor, pentru cauza socialismu­lui şi comunismului (vii aplau­ze). Succesele fiecărei ţări în e­­dificarea noii orînduiri sociale întăresc forţa întregului sistem socialist mondial, sporesc pres­tigiul socialismului în lume. Partidul Comunist Român şi guvernul ţării noastre, Frontul Unităţii Socialiste se angajea­ză în faţa întregului popor să militeze şi în viitor, neabătut, pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pentru întărirea co­eziunii sistemului socialist mondial (aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, România duce o politică ex­ternă activă de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu toa­te statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Avem astăzi relaţii diplomatice cu 90 de ţări şi colaborăm pe plan economic cu peste 100 de sta­te de pe toate continentele. Constatăm cu satisfacţie că ne bucurăm de stima şi prie­tenia multor popoare, cărora, la rîndul nostru, le purtăm aceleaşi sentimente. Dorim ca şi în viitor să dezvoltăm cele mai bune relaţii cu toate po­poarele lumii, pe baza princi­piilor ce se afirmă tot mai puternic în viaţa internaţio­nală, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, ega­litatea în drepturi, neameste­cul în treburile interne, res­pectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, calea dezvoltării sale social-politice (aplauze). Poporul român urmăreşte cu multă simpatie eforturile pe care le depun ţările de cu­­rînd eliberate de sub jugul imperialismului pentru dezvol­tarea lor economico-socială independentă, dorim să între­ţinem în continuare, cu a­­ceste popoare, o largă coope­rare în toate domeniile de ac­tivitate. Ne exprimăm solida­ritatea cu popoarele care se mai află iacă în robia colo­nială şi luptă pentru scutura­rea jugului asupririi străine, pentru eliberarea naţională şi socială (aplauze). In lumea de azi se afirmă tot mai puternic, ca factor ho­tărîtor al întregii dezvoltări sociale, clasa muncitoare in­ternaţională In frunte cu partidele comuniste şi munci­toreşti. Pentru ca această for­ţă uriaşă să-şi exercite tot mai activ rolul în viaţa naţională şi internaţională, se impune realizarea unităţii de acţiune a tuturor celor ce muncesc, a mişcării comuniste şi munci­toreşti — unitate ce se poate înfăptui mimai pe baza prin­cipiilor marxist-leniniste ale internaţionalismului proletar, care să asigure deplina egali­tate a partidelor, dreptul fie­căruia de a-şi stabili singur linia sa attt în proble­­mele interne, cît şi în cele internaţionale (aplau­ze puternice). Partidul nostru va dezvolta şi în continuare, pe baza acestor principii, re­laţii de strînsă colaborare şi solidaritate internaţională cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, va acţiona pentru depăşirea divergenţe­lor actuale, pentru întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti a tuturor forţe­lor antiimperialiste. Ca ţară europeană, România este vital interesată în reali­zarea unor relaţii de colabo­rare şi prietenie între toate statele continentului nostru, în excluderea sub orice formă a folosirii forţei în raporturile interstatale. Considerăm că trebuie continuat cursul­ destinderii intensificînd lup­ta contra forţelor reacţio­nare, revanşarde ce se opun cauzei securităţii euro­pene. Pentru realizarea aces­tui deziderat este necesar să se pornească de la realităţi, să se recunoască frontierele exis­tente, să se recunoască exis­tenţa celor două state germa­ne şi să se stabilească relaţii diplomatice cu ele. Guvernul român va continua să milite­ze pentru dezvoltarea relaţii­lor de colaborare multilaterală cu toate statele europene, pen­tru întărirea respectului şi încrederii reciproce între po­poare, fiind convins că există posibilitatea de a se înfăptui securitatea şi pacea pe con­tinentul nostru şi în lumea în­treagă (aplauze puternice). România apreciază că tre­buie intensificate eforturile pentru realizarea înţelegerii intre toate statele din Balcani, pentru transformarea Balcani­­nilor într-o zonă a păcii şi co­laborării. Popoarele ţărilor balcanice nu trebuie să uite că întotdeauna neînţelegerile dintre ele­ au servit, numai in­tereselor marilor puteri impe­rialiste, înfăptuirea unei cola­borări paşnice între ţările bal­canice nu dăunează nimănui, ea serveşte atît popoarelor din această zonă, cît şi cauzei pă­cii europene şi internaţionale (vii aplauze). In acelaşi timp, fiind con­vinşi că toate popoarele sunt dornice de pace, vom acţiona în continuare pentru dezvol­tarea colaborării cu ţările de pe celelalte continente, în scopul asigurării păcii şi a u­­nor relaţii care să permită progresul nestingherit al fie­cărei naţiuni. Sîntem îngrijoraţi că în di­ferite părţi ale lumii continuă să se menţină focare de răz­boi, surse de pericol pentru pacea mondială, că încă în lo­cul raţiunii acţionează forţa, deşi este ştiut că niciodată forţa n-a dus la rezolvarea litigii­lor dintre state. Exprimînd de­plina solidaritate cu lupta po­porului vietnamez, ne expri­măm speranţa că tratativele de la Paris vor duce la înce­tarea războiului şi retragerea trupelor străine din Vietnam, astfel că poporul vietnamez să-şi poată rezolva singur pro­blemele, fără nici un amestec din afară (aplauze). De aseme­nea, considerăm că este necesar să se ajungă, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, la o soluţio­nare cît mai grabnică a con­flictului din Orientul Mijlociu şi la restabilirea deplină a păcii in această zonă a lumii. Sîntem conştienţi că in lu­me acţionează forţele imperia­liste şi reacţionare care pot pune în primejdie pacea şi dezlănţui un nou război mon­dial. De aceea, astăzi, mai mult ca oricînd, este necesară intensificarea luptei popoare­lor împotriva imperialismului, pentru pace. Este necesar să se depună noi eforturi pe ca­lea înfăptuirii dezarmării, în­­treprinzîndu-se măsuri concre­te, cum ar fi: retragerea tru­pelor străine de pe teritoriile altor state în graniţele naţio­nale ; desfiinţarea bazelor mi­litare amplasate pe teritoriul altor ţări; realizarea unor zo­ne denuclearizate; desfiinţarea N. A. T. O. şi, concomitent, a pactului militar de la Varşo­via. Trebuie să se înţeleagă că fără măsuri concrete, care să creeze un climat de încre­dere, nu se poate progresa pe calea dezarmării, a înlăturării pericolului unui nou război mondial. Interesele omenirii cer să se renunţe definitiv şi în fapte la politica războiului rece, la zăngănitul de arme, la demonstraţiile de forţă, de fe­lul manevrelor militare pe te­ritoriul sau la graniţele altor state, la ameninţări — care nu fac decit să adîncească neîn­crederea şi încordarea inter­naţională (aplauze puternice). România consideră că guver­nele statelor europene ar adu­ce un mare serviciu cauzei securităţii şi păcii pe conti­nent şi în lume dacă ar lua hotărîrea să se renunţe la or­ganizarea de manevre militare şi alte demonstraţii de forţă la graniţele sau pe teritoriul altor state (aplauze puternice, înde­lung repetate). Astăzi, popoare­le nu se mai mulţumesc nu­mai cu declaraţii despre bune intenţii, cu declaraţii generale despre pace, ci aşteaptă ac­ţiuni şi fapte concrete care să ducă la destindere, la dez­voltarea colaborării şi păcii între popoare. Pe această cai® noi considerăm că trebuie să acţioneze toate popoarele, mari sau mici, răspunderea, pentru cauza păcii purtînd-o, deopo­trivă, toate statele lumii (a­­plauze puternice). In lumea de azi, împotriva politicii cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, se ridi­că forţe uriaşe : ţările socialis­te, partidele comuniste şi mun­citoreşti, mişcarea de elibera­re naţională, mişcarea antiim­­perialistă, toate popoarele dor­nice de pace. Dacă aceste fort® vor acţiona unite, fără îndoia­lă că ele vor putea asigura pacea în lume. România nu va pre­cupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia activă la victoria lor în lupta pentru pacea şi fericirea popoarelor (aplauze puternice). Frontul Unităţii Socialiste cheamă întregul popor ca, prin votul de la 2 martie, să-şi ma­nifeste voinţa de prietenie cu toate popoarele, voinţa de a lupta neîncetat pentru asigura­rea păcii în lume (aplauze puter­nice). Vă chemăm, dragi tova­răşi, ca prin votul vostru să a­­probaţi politica externă promo­vată pînă acum, exprimîndu-vă, totodată, voinţa fermă de a sus­ţine şi pe viitor această poli­tică ce corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, cauzei socialismului şi păcii (aplauze puternice, Îndelung repetate). Stimaţi tovarăşi, Am înfăţişat sintetic activi­tatea partidului şi guvernului pentru înfăptuirea programu­lui elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărârilor Confe­rinţei Naţionale­ pentru făuri­rea deplină a socialismului în patria noastră. De asemenea, m-am referit la liniile direc­toare ale politicii de dezvolta­re economico-socială și ale politicii externe, pe baza că­reia partidul nostru se anga­jează să conducă țara în anii următori. Realizările de pînă acum în toate domeniile de activitate constituie cea mai grăitoare dovadă că între vorbele şi faptele comuniştii*» există o deplină unitate, că pentru Partidul Comunist Român nu există nimic mai presus decît servirea fără preget a intere­­selor poporului român, a cau­zei socialismului (aplauze pu­ternice, urale şi ovaţii îndelun­gate). Masele largi populai® au deplina convingere că în­făptuind neabătut politica marxist-leninistă a partidului nostru asigură mersul tot mai ferm al României pe calea so­cialismului, contribuie la tri­umful păcii şi colaborării în­tre popoare (aplauze Îndelun­gate). Cetăţeni ai României socia­liste, votul de la 2 martie tre­buie să fie o confirmare a unită­ţii întregului popor in jurul Par­­tidului Comunist Român, o ex­primare masivă a adeziunii ma­selor la politica sa internă şi externă şi, în acelaşi timp, o demonstraţie a voinţei unanime a tuturor celor ce muncesc de a-şi pune întreaga capacitate de muncă In slujba dezvoltării continue a patriei noastre so­cialiste (aplauze puternice, u­­rale). Votînd la 2 martie candida­ţii Frontului Unităţii Socialist® —­ candidaţii poporului însuşi — veţi vota, tovarăşi, pentru realizarea propriilor voastre­­- dealuri şi aspiraţii, pentru stabilirea jaloanelor unei noi perioade de muncă rodnică şi avînt creator, de mari înfăp­tuiri în ridicarea materială şi spirituală a patriei, în creş­terea bunăstării poporului ro­mân (aplauze indelungate). Frontul Unităţii Socialiste cheamă Întregul popor — mun­citori, ţărani, intelectuali, băr­baţi, femei, tineri şi virstnici, români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi — să dea gi­rul încrederii sale tuturor can­didaţilor în alegerile de la 2 martie. Acest vot va afirma hotărîrea întregii noaştr® na­ţiuni de a merge neabătut îna­inte, sub conducerea Partidu­lui Comunist Român, în ma­rele Front al Unităţi Socia­liste, spre desăvîrșirea gran­diosului edificiu al socialismu­lui în patria noastră, spre înde­plinirea Înaltelor idealuri de libertate, dreptate socială și bunăstare pentru care au lup­tat generaţii de-a rîndul, spre deschiderea drumului ce duce către viitorul de aur al ome­nirii — societatea comunistă (aplauze puternice). Sub conducerea Partidului Comunist Român, uniţi în Fron­tul Unităţii Socialiste, înainte spre noi victorii în făurirea deplină a socialismului! (apla­uze puternice, urale şi ovaţii). Să înflorească necontenit, liberă şi independentă, scum­pa noastră patrie de Republica Socialistă România (aplauze puternice, urale şi ovaţii). Să se dezvolte continuu prie­tenia şi unitatea ţărilor socia­liste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste şi democrate ! (aplauze îndelungate). Să, se întărească colaborarea­ şi prietenia între toate popoa­rele lumii, să triumfe pacea pe pămînt! (aplauze puternice şi urale îndelung repetate ; în­treaga asistenţă ovaţionează minute in şir pentru Partidul Comunist Român, pentru­ Co­mitetul său Central, pentru pa­tria noastră iubită — Repu­blica Socialistă România). . CEAUSESCU Adunarea electorală din Capitală (urmare din pag. 1) narea alegerilor de la 2 martie. Pentru noi, locuitorii municipiului București, ca pentru Întregul popor, cam­pania electorală Înseamnă un minunat prilej de a ex­prima Încă o dată adeziu­nea noastră deplină la po­litica internă și externă a Partidului Comunist Ro­mân, sentimentul de pro­fundă încredere în viitor, hotărîrea nestrămutată de a munci fără preget pen­tru a obţine noi şi tot mai mari izbînzi în opera de dezvoltare a patriei, de desăvlrşire a construcţiei socialismului pe pămîntul României. Alegătorii bucureşteni, conştienţi că la 2 martie sunt chemaţi să-şi exerci­te unul din drepturile fundamentale înscris in Constituţia ţării, precum şi de Înalta îndatorire civică ce decurge din faptul că in România socialistă pu­terea aparţine poporului, singurul în măsură să de­cidă asupra destinelor ţă­rii, se vor prezenta în fa­ţa urnelor hotăriri să-şi dea votul candidaţilor Frontului Unităţii Socialis­te, adevăraţi reprezentanţi ai intereselor lor, ai vo­inţei şi aspiraţiilor Între­gii naţiuni. In numele , Consiliului municipal al Frontului U­nității Socialiste, declar deschisă ■adunarea electo­rală a oamenilor muncii din Capitală. La adunare au luat cu­­vântul Nicolae Popa, se­cretarul Comitetului de partid al Fabricii de ma­­şini-unelte și agregate, Marian Avram, muncitor la Uzinele „23 August", academicianul Nicolae Teo­­dorescu, Ruxandra Răşca­­nu, studentă la Facultatea de filozofie a Universită­ţii Bucureşti, şi T­raian Hulubescu, pensionar, mem­bru al Partidului Comunist Român din ilegalitate. Primit cu puternice aclamaţii şi urale, a luat cuvântul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşe­dintele Consiliului National al Frontului Unităţii Socia­liste. Cuvintarea secretarului general al C. C. al P.C.R. a fost subliniată in repetate rînduri cu puternice aplau­ze, de cei prezenţi în sa­lă, aplauze reluate de ze­cile de mii de cetăţeni ca­re ascultă cu deplin Inte­res cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu şi retransmise prin me­gafoane in marea piaţă, întregind firul interesului unanim faţă de ideile progra­matice, profund mobiliza­toare expuse de secretarul general al C.C. al parti­dului, milioane de oameni de pe întreg cuprinsul tă­rii urmăresc In acelaşi timp pe micile ecrane şi in transmisiunile directe ale posturilor de radio aceas­tă importantă manifestare politică din Capitala tării, care marchează încheierea campaniei electorale. Adunarea ia sfîrşit intr-o atmosferă de puternică in­­sufletire. Asistenţa ovaţio­nează puternic pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul Central, pentru secretarul general, a cărui contribuţie perso­nală in elaborarea politi­cii interne şi externe a ţării noastre şi în întreaga activitate Îndreptată în direcfia Înfăptuirii acesteia este cunoscută şi unanim preţuită de popor. Necontenite aclamaţii şi urale răsună simultan şi In marea piaţă. Cuvlnta­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, bogat bilanţ de realizări şi insufletilui program pentru activitatea viitoare, a avut un puter­nic ecou în inimile tutu­ror celor prezenţi. In lu­minile reflectoarelor apar spontan numeroase pancar­te pe care sunt înscrise lt­ran­ pentru victoria in a­­legeri a Frontului Unităţii Socialiste, pentru înflorirea scumpei noastre patrii, pentru întărirea colaborării trăieşti cu toate ţările so­cialiste. Pe alte pancarte sunt înscrise urări de slavă în­chinate Partidului Comu­nist Român — forța con­ducătoare a societàii noas­tre, Comitetului său Cen­tral în frunte cu tovară­şul Nicolae Ceauşescu. In multe puncte ale pielii se derulează eşarfe roşii, galbene şi albastre pe ca­re este înscris numele se­cretarului general al C. C. al partidului, in timp ce mulţimea scandea­ză neîntrerupt : Ceauşescul Ceauşescu ! Ceauşescu ! Răspunzind manifestaţiei de ataşament şi încredere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ies în balconul central al Palatu­lui Consiliului de Stat. Sunt clipe emoţionante. Se­cretarul general al Comi­tetului Central al partidu­lui răspunde cu aceleaşi sentimente prieteneşti a­­clamaţiilor şi uralelor mulţimii. Luîndu-şi rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat zecile de mii de cetăţeni se revarsă ce străzile Capitalei împărtă­­şindu-şi unii altora suh­­tisfacţia de a fi fost din nou, ca de atîtea ori in ultimii ani, martori ai u­­nui eveniment important in viata poporului nostru. Mircea Ionescu Nicolae Dăscălescu «WBSWS» T

Next